5,379 matches
-
atât de multe și de întortocheate, se află majoritatea într-o stare relativ bună având în vedere că sunt neasfaltate. Pe lângă faptul că la ore regulate trec prin comună autobuze urmând traseele Onești - Cașin - Mănăstirea Cașin, un număr semnificativ de săteni (majoritatea țigani din Vlașca), prestează meseria de „ciubucar”, transportând persoane cu autoturisme proprii, pe același traseu al autobuzelor și la același tarif. În cadrul comunei regăsim următoarele stații de autobuz: De menționat este faptul că, secolul trecut exista o linie ferată
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de centură a orașelor. În satul Cașin sunt trei biserici cu o vechime de peste două sute de ani. Existența a trei biserici într-un sat cu o populație restrânsă pe acele vremuri, nu poate fi explicată decât prin sentimentul religios al sătenilor, foarte dezvoltat, și mai ales prin spiritul de conservare etică al acelor partu tabere de coloniști - întemeietorii satului - care ferindu-se a trăi împreună, și-au construit biserici aparte. Tot așa se explică și mulțimea preoților de altădată, câte doi
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
generalului Manolescu, a fost construit în satul Cașin precum și în alte sate din zona războiului, câte o clădire intitulată „Casa Națională”, cu scop de a servi ca sală pentru teatru sătesc, cinematograf, sărbători populare și tot ce contribuie la cultura sătenilor. Tot în această casă se fac nunți, petreceri populare, iar altădată hore în Duminicile și sărbătorile de peste an. Prin aceasta se urmărește ca tineretul să nu mai petreacă prin cârciume. Casa Națională, sau Căminul Cultural, se întreține prin taxele încasate
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cap o cruce de lemn pe care era scris numele și unitatea din care făcea parte. Cei neidentificați au fost îngropați într-un mormânt comun. În fiecare an la Sărbătoarea Eroilor (Înălțarea la Ceruri a Domnului nostru Iisus Hristos), mulți săteni în frunte cu Clerul, școala și autoritățile locale asistă la parastasul ce se face în amintirea celor căzuți pe câmpul de luptă. Ghirlande de flori acopereau mormintele, lumina lumânărilor aprinse la fiecare mormânt, bocetele duioase ale femeilor, glasul preoților, al
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din lemn reprezintă o mândrie locală, un simbol al comunității, o marcă distinctivă”.(Referință) Portul este un semn de distingere între popoare și o comoară artistică constituind mândria națională a unui popor. Locuitorii satului Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a umple sute și chiar mii de pagini pentru a defini lucrarea finală, atunci existând doar condeie și călimară cu cerneală sau poate vreun stilou. A tipărit câteva sute de exemplare la tipografii din București, pe care le-a dat sătenilor din Cașin pe care i-a iubit și apreciat ca fiind muncitori și ambițioși. A decedat la trei ani de la tipărirea primului volum. Avea credința că-l va putea termina și pe al doilea, dar boala de inimă i s-
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de unde se arată că acest han i-a găzduit pe acesta, ca și pe Gheorghe Tattarescu și pe folcloristul I.C. Fundescu. Ulterior, în 1870 Ștefan Borănescu, moștenitor prin căsătorie al moșiei lui Sibiceanu, a construit un hotel lângă izvoarele minerale. Sătenii localnici s-au plâns la acea vreme că au fost obligați să presteze muncă forțată în folosul construirii hotelului. Stabilimentul avea 28 de camere (câte 14 pe fiecare parte, una cu fața spre grădină, alta cu fața spre râu) și
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cu lânică sau arnici. Prima școală este atestată la 1838, dar învățământul a fost practicat intermitent. Prima școală stabilă a fost înființată în 1891 în cătunul Lunca Pârciului. Până atunci, localnicii erau analfabeți, cu excepția proprietarilor de pământuri, preotului și câtorva săteni școliți la oraș. Școala a beneficiat de o clădire a ei din 1908, și s-a deschis o școală și în satul Gura Teghii. Școala din Gura Teghii a fost extinsă în 1922, când s-a construit și școala din
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
teritoriul cedat Ungariei. În acțiunile militare din septembrie-octombrie 1944 care au avut loc în satul Damis, trupele hortiste s-au izbit de rezistență dârza a pichetelor de grăniceri români, ajutați de 22 de voluntari. Drept represalii, hortistii au executat 7 săteni printre care și 2 fetițe. Satul Beznea a fost colectivizat până în 1990 când terenurile au fost retrocedate foștilor proprietari. În această perioadă s-au contruit 7 blocuri de locuințe, un dispensar, cămine culturale, magazine, poduri, case, etc. Majoritatea bărbaților lucrau
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
știe să sculpteze în piatră, preotul din sat din vremea aceea l-a îndrumat să sculpteze o troița din piatră și astfel i se vor ierta păcatele. Acesta s-a conformat cerințelor preotului și în anul 1948 a adus cu ajutorul sătenilor 3 bucăți de pietre mari dintr-un deal din împrejurimile localității (Costiș) . Acestea au fost sculptate și din două a fost confecționat piedestalul crucii și din cea mai mare a sculptat crucea. Pe această a sculptat numele eroilor din localitate
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
mare a sculptat crucea. Pe această a sculptat numele eroilor din localitate care s-au jertfit în cele două războaie mondiale care au străbătut satul nostru. Crucea din lemn a doua (cea din dreapta) a fost ridicată în aceeași perioadă de către sătenii care au vrut să marcheze și momentul Revoluției din 1848. Pe această troița este scris “Ridicatu-sa această sf. troița în anul domnului 1948 la 100 de ani de la Revoluția din 1848 primar fiind Florea Nicolae”. Renovarea monumentului prin anii 1979-1980
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
și spirituale, a fost înlăturată de la catedră și altarul bisericesc de către armata de ocupație hortistă și expulzați în România. Câte ceva despre învățământ In localitatea Bălaia a funcționat cu limbă de predare română începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învățământul de Stat. Cu tot acest proces timpuriu de învățământ în limba română, în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar, un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
Coasta este un sat în comuna Șieu-Odorhei din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Obeliscul este amplasat în centrul localității și a fost realizat în anul 1936, din inițiativa învățătorului Ioan Sângeorzan, ajutat de săteni, în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Monumentul, în formă de piramidă, are la bază un postament, fiind realizat din piatră și beton. În vârful obeliscului se află o cruce, acest însemn fiind regăsit și ca element decorativ, pe
Coasta, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300872_a_302201]
-
origine latină de la “Petra”, așa cum se găsesc asemenea nume și în Dobrogea sau în alte regiuni ale țării . Cartierul românesc constituit în partea sudică a așezării a primit biserică în 1903 când aceasta a fost refăcuta și donata comunității de sătenii din Ilva Mare, unde ea fusese edificata la 1748. Orheiu Bistriței ("Burghalle" în germană, "Óvárhely" în maghiară suprapune un castru român, de unde și denumirea pe care așezarea o primește. Localitatea situată la 10 km de Bistrița făcea parte din satele
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
menționat ca "Mychael Volach de Wyragosberk", alături de "Johannes Mester de Cluswar". "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Obeliscul memorial este amplasat în centrul satului, fiind ridicat în anul 1937, în memoria eroilor români din Primul Război Mondial, prin contribuția sătenilor, ale căror nume sunt înscrise pe fețele III și IV ale acestuia. Monumentul este din piatră, având o formă piramidală și se termină cu o cruce. Pe frontispiciul obeliscului este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial
Florești, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300876_a_302205]
-
meleaguri administrația statului ungar. Armatele horthyste au fost primite cu bucurie de populația maghiară (8 septembrie 1940) care a trecut la măsuri de înlocuire a tuturor instituțiilor cu caracter românesc. Al doilea război mondial a afectat puternic viața oamenilor, mulți săteni căzând în lupte departe de casă, dar a avut ca rezultat anularea prevederilor dictatului, armatele române și sovietice intrând în Vadu Crișului și Birtin la 14 octombrie 1944. În retragere, armatele de ocupație ungară au aruncat în aer toate tunelurile
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Bălnaca apare cu 11 contribuabili cu animale. (In fruntea satului este amintit judele Ioan Karacson (Crăciun). Funcția de jude va fi consemnată mai frecvent în documente, în cazul satelor bihorene, începând cu secolul al XVIII-lea. Judele era ales dintre sătenii de vază, el administra veniturile satului, lua măsuri de pază, era judecător în toate pricinile locale, se îngrijea de strângerea dărilor către stat și stăpân De obicei, judele era ales dintre iobagii înstăriți, însă, de la caz la caz, putea fi
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
al populației satului. Se diversifică semănăturile, cultivându-se, pe lângă grâu, porumb, orz, mei, ovăz și floarea-soarelui. Din floarea-soarelui, în 1746 se obțin 380 buc, în 1753, 363 buc. Se creșteau animale mari, folosite la munca câmpului: boi, vaci și cai. Sătenii aveau 10 boi în 1713 la 1725 - 22, iar 1753 - 25. Mai creșteau porci, oi, capre, albine. Începe să apară o oarecare stratificare socială a populației, raportată la numărul de animale pe care le creșteau probabil și pentru comerț, așa cum
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
vom găsi pe maginea lor însemnări care condamnă furtul sau înstrăinarea lor. Preoții făceau diverse adnotări pe cărțile ce le dețineau în parohie. Acestea sunt interesante azi pentru a afla unele aspecte din viața satului. Aflăm astfel, cum au trăit sătenii din Bălnaca în anii de foamete care au atins județul Bihor în anii 1792,1806,1811,1812,1814. Cauzele au fost multiple: ploile la vremea recoltei, revărsarea apelor, frigul,etc. Între anii 1942-1985, Titus Roșu, profesor de istorie, la Liceul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Această sfântă carte Mineiu o am cumpărat noi, ca să ne fie pomană nouă, viilor noștri și tuturora în Bălnaca în 4 zile noiembrie 1 anul 1793 prin Teodor Bursan protopopul Vadului. -„ Această carte anume Mineiu ce se cheamă, o cumpărat săteni din Bălnaca cu 30 de florinți vonași de la un dascăl ce se cheamă Toma din varmeghia Bălgradului. Omul era de stat din satul Teiuș aproape de Blaj. Scris-am eu popa Coste din Bălnaca în luna lui iulie în 30 de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
dare", iar în anul 1742 se amintește de existența unei biserici și a primei case parohiale. Biserică veche din lemn se află pe "dâmbul bună". În zona aceea a satului se află și astăzi "fântână bună" de unde duc apă toți sătenii. În anul 1870 a început construcția actualei biserici de către preotul Simion Augur, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril". Construirea bisericii a durat până în anul 1873, cu împrumuturi din bancă și cu sacrificii extraordinare din partea populației. Biserică este sub formă
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
La 1642 satul avea 43 de gospodării dintre care 8 familii cu câte două perechi de boi, 16 cu câte o pereche de boi, iar 12 fără animale de tracțiune. În anul 1691 "Popa Toma și Toader și cu toți sătenii, cu mici cu mari, tineri și bătrâni" jurau credință împăratului habsburgic Leopoldus. Conscripția din 1733 înregistra Rebrișoara ca sat românesc cu 219 familii și 5 preoți uniți (greco-catolici) și un preot ortodox, cu două biserici din lemn. Înființarea graniței militare
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
în 1935 în timpul preotului Gheorghe Popa. În timpul celui de-al doilea război mondial, armata sovietică a luptat și staționat și în aceste locuri, din primăvara anului 1944 până în august 1944 când au reușit spargerea frontului româno-german la Iași. Conform relatărilor sătenilor care au prins acele vremuri, locuitorii erau obligați să predea din animalele lor pentru a susține hrană soldaților sovietici. A fost stabilit un reprezentant din sat care să faciliteze comunicarea între armata și săteni și să stabilească din ce gospodării
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
frontului româno-german la Iași. Conform relatărilor sătenilor care au prins acele vremuri, locuitorii erau obligați să predea din animalele lor pentru a susține hrană soldaților sovietici. A fost stabilit un reprezentant din sat care să faciliteze comunicarea între armata și săteni și să stabilească din ce gospodării se făceau rechiziționările de hrană. Situația a fost grea și tensionată, mai ales că frontul a rămas pe loc toată primăvară, armata sovietică nereușind să întainteze după câteva atacuri respinse de armatele române și
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
străinătate. Anul trecut, în 20 septembrie s-a resfintit Biserică Ortodoxă din comuna, cu ocazia finalizării lucrărilor de restaurare. La acest eveniment a fost prezent Înalt Preasfințitul și un sobor mare de preoți, iar curtea Bisericii a fost plină de săteni în straie de sărbătoare Merită vizitată peșteră Izvorul Tăușoarelor din Munții Rodnei, una dintre cele mai lungi peșteri din Europa. Recent a fost inclusă în nou înființatul Parc Național al Munților Rodnei, si totusi drujbele mai susura balada banului murdar
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]