4,646 matches
-
prezentat sumar aici, sunt personalități ale Leșului care au contribuit esențial la profilul cultural al comunei în epoca modernă. Instituțiile fundamentale ale comunității, Biserica și Școala, se prezintă ca dezvoltări, în epoca dualismului austro-ungar, ale proiectului pe care l-au schițat preoții Mălăieni. Între 1864 și 1871 este preot în Leșu Ioan Chita. Era fiul preotului Ioan Chita din Mintiu, la rândul său fiu al preotului Ilie Chita din Prislop. De la Ioan Chita, tatăl, a rămas o autobiografie în care există
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
numai în cursul anchetării lui Manu. Gheorghe Manu a fost un fin desenator: știa să redea cu spontaneitate, în maniera "line art", fizionomiile care îi stârniseră interesul. Desenele reproduse aici prezintă câteva figuri de fizicieni pe care i-a cunoscut, schițate cu considerație și umor.
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
-li-se est-germanilor să călătorească liber. Mii de cetățeni ai RDG au năvălit prin punctele de trecere în sectoarele occidentale ale Berlinului, iar autoritățile est-germane au început, la 12 noiembrie, demontarea Zidului. La 28 noiembrie, cancelarul vest-german Helmut Kohl a schițat un plan în 10 puncte pentru unirea pașnică a celor două Germanii, bazat pe alegerile libere din est și reunificarea celor două economii. În decembrie, parlamentul est-german ("Volkskammer)" a eliminat monopolul politic al SED, iar întreg Politburo al comuniștilor, în
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
spirit inovator și nonconformist, Gopo a încercat întotdeauna să depășească barierele tehnice și modelele, străduindu-se să fie un pionier în tot ce a întreprins. „Omulețul lui Gopo”, sau, mai simplu, „omulețul”, creația lui Ion Popescu-Gopo, este personajul nud și schițat din câteva linii, care interpretează însă atât de complet problemele lumii contemporane. Mai târziu a mărturisit că nereușind să realizeze desene animate de perfecțiunea tehnică a filmelor americane de animație, Gopo a inițiat o revoltă anti-Disney: Primul său succes, Marele
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
problemă centrală în dezbaterile politice. Articol principal: Discursul de rămas bun al lui George Washington Discursul lui Washington de rămas bun (pus în circulație ca scrisoare publică) a fost unul din cele mai influente declarații politice despre valorile politice americane. Schițat în principal chiar de către Washington, cu ajutorul lui Hamilton, sfătuiește asupra necesității și importanței uniunii naționale, valorii constituției și domniei legii, asupra aspectelor negative ale partidelor politice și a adevăratelor valori pe care republicanii trebuie să le posede. În timp ce respinge sugestiile
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
interviu] / Vlad Pohilă // Limba Română. - 2003. - Nr. 2-3. - P. 63-74. - Consemnare : Luminița Dumbrăveanu. Pohilă, Vlad.„ Să ne apropiem de Eminescu mereu, cu dragoste,dar și cu recunoștința pe care le merită...”: Interviu / Vlad Pohilă // Flux. -- 2008. -- 15 ian. Pohilă, Vlad. Schiță de portret al artistului pe culmile gloriei : [Eugen Doga] / Vlad Pohilă // Bibliopolis. - 2007. - Nr 3. - P. 76-85; Eugen Doga: compozitor, academician. - Chișinău: Știința, 2007. - P. 175-185. - (Col. “Academica”). Pohilă, Vlad. Și totuși, limba română!...: [a propos de suspecta recunoaștere de către
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
compromis care s-ar fi dovedit favorabil la un anumit moment. Printr-un decret de locotenență guvernamentală ("Decreto legge luogotenenziale 25 giugno 1944, n. 151") al regelui Vittorio Emanuele se proclama organizarea unei adunări constituante care, după încheierea războiuli, să schițeze noua constituție a țării și să se pronunțe asupra viitoarei forme de guvernare. Discuțiile instituționale au fost accelerate din primăvara anului 1946. Campania politică a referendumului a fost pigmentată cu numeroase incidente, în special în nordul Italiei, unde monarhiștii trebuiau
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
școala română de fete. În noiembrie 1885 divorțează de Ecaterina, iar în primăvara lui 1886 se căsătorește cu Eleonora Tănăsescu, împreună cu care va avea șase copii, primul, Titu Liviu, născându-se în noiembrie 1886. Scrie tragedia "Gaspar Grațiani". În 1887 schițează proiectul Memorandumului românilor din Transilvania și Ungaria, care se va semna la Sibiu în 1892, deoarece în timp ce tribuniștii voiau urgentarea și amplificarea lucrărilor, grupul lui Miron Romanul tergiversa. În anul 1887, George Coșbuc se alătură redacției "Tribunei". În martie 1888
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
apare la toate animalele sociale. Explicația fenomenului a fost dată în 1960 de către W. Hamilton, prin formularea "teoriei selecției legăturii parentale" (de înrudire). Fără a relua firul logic și demersul experimental al autorului și al succesorilor lui, faptul se poate schița pe scurt astfel: atitudinea de întrajutorare își explică existența ca trăsătură selectată prin faptul că ea se manifestă puternic și cu predilecție între indivizii înrudiți, deci care partajează un fond genetic similar. Același fenomen explică comportamentul și la animalele sociale
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
fiind înlocuite de nisipuri fine și argile, cu unele intercalații de prundișuri. Denundația care a urmat, a găsit un teren prielnic în formațiunile argilo-nisipoase, iar ca o consecință a acestui fapt suprafața lor a început să coboare, astfel s-au schițat unele forme de relief în funcție de rezistența la eroziune a diferitelor sectoare ale câmpiei. Predominarea unor roci argilo-nisipoase, mai puțin rezistente la acțiunea factorilor denundației față de cele din regiunile înconjurătoare, explică alitudinea mai joasă a acestui teritoriu. Un rol important în
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
și a temperaturii absolute sunt deduse din principiile (P1) și (P2) de mai sus, prin considerații strict matematice. Publicată într-o revista de matematică, lucrarea a fost ignorată total de fizicieni un număr de ani, pâna când Max Born a schițat (1921) o prezentare didactică nouă a termodinamicii folosind argumentele lui Carathéodory. Max Planck a criticat formularea (P2) a principiului al doilea ca fiind prea departe de realitatea experimentală; el a oferit o deducție a existenței temperaturii absolute și a aditivității
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
fată fermecata”(r. Lucian Bratu, cu Margareta Pâslaru, Ștefan Iordache, Marin Moraru), relevând un stil de joc elegant, calm și destins, care îi va influența ulterior carieră artistică. Chipul sau particular, de o fotogenie luminoasă, ca și siguranța gestului dramatic, schițat cu laconism, dar bogat în tonalități expresive, îi asigură marele succes de care s-a bucurat, fiind unul dintre cei mai solicitați actori români de film, cu roluri de primă mărime. - Printre colegii alături de care joacă, se numără Ștefan Iordache
Cornel Coman () [Corola-website/Science/311834_a_313163]
-
schimb figura poate fi asimilată sfinților din icoanele bizantine. Reprezentarea lui Dragoș Vodă arată un personaj care coboară, în mod evident, din legenda glorioasă a descălecatului. El are arcul și buzduganul ținute în mod eroic în mâini. Figura a fost schițată în stilul lui Ștefan cel Mare, cu chip frumos și expresiv. Capul are plete lungi care se preling pe umeri în timp ce mantia îi acoperă trupul. Exceptând realizarea capului, se pot vedea în portret multe stângăcii de execuție. Un alt desen
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
ne-a lăsat câteva schițe valoroase, ale planului, portalului și turnului bisericii, precum și câteva note de teren. Datele culese de Leontin Ghergariu, memoria bătrânilor din Mal și câteva documente de arhivă pot fi astăzi puse cap la cap pentru a schița imaginea vechii biserici de lemn. Leontin Ghergariu remarca în timpul cercetării sale că bisericuța de lemn din Mal "„seamănă cu cea din Ban”" iar "„ușa de intrare e exact la fel”". Asemănările sunt explicabile prin circulația firească a meșterilor de biserici
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
Epoca mulțimilor"), publicată cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea lui Le Bon. Moscovici subliniază că Le Bon este primul om de știință care și-a dat seama de importanța rolului maselor în procesele istorice și care a schițat tipologia maselor., Dintre scriitorii cu păreri mai critice, este de menționat Edmomd Dantier, care face o analiză nuanțată a scrierilor lui Le Bon. El arată că defectul cel mai vizibil al acestor scrieri derivă din tendința lui Le Bon să
Gustave Le Bon () [Corola-website/Science/312365_a_313694]
-
le-a prezentat părinților săi ideea de a învăța în Paris. La început, aceștia au refuzat, dar ulterior s-au răzgândit. În capitala franceză, ea a luat lecții private de la pictorul și academicianul Jean-Léon Gérôme, copiind lucrările mentorului său și schițând. În 1868, lucrarea "Cântăreață la mandolină" a fost prezentată în cadrul Salonului de la Paris.. După aceea, ea a început să apară cu regularitate în aceste Saloane. Izbucnirea războiului franco-prusac în 1870 a determinat sfârșitul studiilor sale, Cassatt intorcându-se în Statele Unite, unde
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
cruciade au fost datorate acestui rege. Dar iată contextul internațional: Căderea Ierusalimului (1244) în mâinile sultanului Ayubid nu a mai stârnit în Europa emoția de altădată, nici măcar împăratul Frederic al II-lea, deținătorul titlului de rege al Ierusalimului, nu a schițat nici un gest. În societatea feudală apuseană, progresul centralizării statelor complicase relațiile internaționale, nimeni nu mai voia să audă de unitatea politică europeană creștină, de supremația împăratului sau a papei, interesele naționale sau particulare creaseră partide politice gata să se înfrunte
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
Transcaucazia. În Ludovic cel Sfânt, omul politic și ambiția de a nu fi înfrânt deveniseră mai puternice decât crezul religios. În tot acest timp, în Franța vestea înfrângerii cruciaților, a suferințelor îndurate se răspândise ca fulgerul. Dar nimeni nu a schițat un gest să le vină în ajutor, doar poporul deplângea soarta bunului, înțeleptului rege, împărțitor de dreptate, cum deja oameni simpli în naivitatea lor și-l figurau pe Ludovic, venerat încă din viață ca un sfânt. Legătura rege-țară-popor era încă
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
Musset (apărută chiar în același an), iar ecourile ei se vor răsfrânge tardiv în "Confesiunea lui Claude", primul roman a lui Émile Zola. În 1837 scrie povestiri fantastice ("Vis de infern", "Quidquid volueris"), romanul "Pasiune și virtute", în care se schițează portretul doamnei Bovary, iar în 30 martie, apare în revista "Colibri" povestirea "O lecție de istorie naturală", care aduce un ton nou, satiric, antiburghez, caracteristic întregii creații realiste flaubertiene.
Gustave Flaubert () [Corola-website/Science/310075_a_311404]
-
vocală) doar primul segment al compoziției, "Introitus". Din următoarele părți, "Kyrie eleison" și cea mai mare parte a secvenței "Dies irae" (de la "Kyrie" până la "Confutatis"), erau finalizate de Mozart doar părțile melodice vocale și de basso continuo. În plus erau schițate și alte bucăți din orchestrație (de exemplu soloul de trombon din "Tuba mirum" și vocile primelor viori). Ultima parte a acestei secvențe, "Lacrimosa", se întrerupe după primele opt măsuri. În anii 1960 a fost găsită chiar și o schiță pentru
Recviem (Mozart) () [Corola-website/Science/309252_a_310581]
-
întrerupe după primele opt măsuri. În anii 1960 a fost găsită chiar și o schiță pentru o fugă Amen, care ar fi incheiat probabil secvența după "Lacrimosa". Din cele două părți ale "Offertorium"-ului, "Domine Jesu Christe" și "Hostias", erau schițate vocile și parțial basul. "Sanctus", "Benedictus", "Agnus Dei" și "Communio" lipseau complet. Văduva lui Mozart, Constanze Mozart, era interesată ca lucrarea să fie terminată, pentru a nu fi nevoită să plătească avansul înapoi și pentru a primi cealaltă jumătate a
Recviem (Mozart) () [Corola-website/Science/309252_a_310581]
-
de a vedea lucruri pe care alții nu le văd, avea facultatea de a inventa semnificații acolo unde ele păreau să lipsească ori să rămână ascunse celorlalți Marin Preda a avut intuiția de a nu cuprinde în volumul de debut schița Salcâmul, apărută în ziarul „Timpul”. De acest lucru își dă seama mai târziu. În "Viața ca o pradă" mărturisește că salcâmul reprezintă pentru el o „legătură adâncă cu familia sa, care ar fi putut fi ucisă într-o carte de
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
asupra spiritualității românești“, în care sunt discutate, fără idei preconcepute, relațiile dintre literatură și cultură (apoi dintre aceasta și istorie), dintre occidental și oriental, dintre protocronism și sincronism. [...] Următoarele cărți dedicate lui Marin Preda (1996) și lui Liviu Rebreanu (1997), schițează un nedisimulat și cu atât mai demn de interes proiect critic de situare a unor mari prozatori față de utopiile lor private. Utopiile sunt gândite drept mari goluri decupate premeditat, în care sunt absorbite operele reale - adecvări cu mijloace și grade
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
fi judecător, e a avea mai mult decât toate acestea: e a avea sentimentul justului și mai ales a poseda, cu simplicitate, conștiința deplină a misiunii tale înalte, -- până la abnegațiune, până la sacrificiu. E oare o simplă întâmplare, că voind a schița figura celui mai înalt magistrat al țării, am început prin a construi sintetic pe judecătorul ideal? Oare dacă plecam de la concret și individual pentru a ajunge la abstract și prototip, rezultatul n-ar fi fost același?
Dimitrie Volanschi () [Corola-website/Science/310765_a_312094]
-
fost publicat și studiul lui Atanasie Popa dedicat aceleași biserici. Acesta a tratat mai pe larg pictură interioară în care a distins doi zugravi diferiți în altar și navă. Istoricul David Prodan a reluat tema bisericii de lemn din Cizer schițând portretul de meșter a lui Horea, în 1965. În 1968, Paul Abrudeanu a popularizat istoria bisericuței de lemn în revista de circulație Magazin Istoric, extrăgând date din lucrarea să monografica dedicată localității. După aceste eforturi, biserica nu a mai lipsit
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]