4,882 matches
-
000 de spectatori. La competiția de inaugurare a trambulinei recordul mondial de zbor cu schiurile a fost corectat de cinci ori. De atunci au avut loc aici numeroase etape de Cupă Mondială și ediții ale Campionatului mondial de zbor cu schiurile, recordul mondial fiind corectat de multe ori. Deși competițile de zbor cu schiurile se desfășurau și pe alte patru trambuline, recordul mondial a fost stabilit din 1986, cănd Matti Nykänen a zburat 191 m, numai pe Letalnica. Pe 17 martie
Letalnica () [Corola-website/Science/309234_a_310563]
-
cu schiurile a fost corectat de cinci ori. De atunci au avut loc aici numeroase etape de Cupă Mondială și ediții ale Campionatului mondial de zbor cu schiurile, recordul mondial fiind corectat de multe ori. Deși competițile de zbor cu schiurile se desfășurau și pe alte patru trambuline, recordul mondial a fost stabilit din 1986, cănd Matti Nykänen a zburat 191 m, numai pe Letalnica. Pe 17 martie 1994, la Planica, Andreas Goldberger a fost primul care a sărit peste 200
Letalnica () [Corola-website/Science/309234_a_310563]
-
Însă, pentru că Ahonen nu a putut sta la aterizare, zborul sau nu a fost omologat. La trambulina sunt realizate frecvent reparații, pentru că aceasta să corespundă cerințelor actuale. Trambulina s-a numit inițial "Velikanka", iar de la campionatul mondial de zbor cu schiurile din 2003, numele a fost schimbat în "Letalnica". Lista de mai jos cuprinde toți câștigătorii din competițile de zbor cu schiurile desfășurate la Planica.
Letalnica () [Corola-website/Science/309234_a_310563]
-
pentru că aceasta să corespundă cerințelor actuale. Trambulina s-a numit inițial "Velikanka", iar de la campionatul mondial de zbor cu schiurile din 2003, numele a fost schimbat în "Letalnica". Lista de mai jos cuprinde toți câștigătorii din competițile de zbor cu schiurile desfășurate la Planica.
Letalnica () [Corola-website/Science/309234_a_310563]
-
o sală de gimnastică în Tămaia. Deasemenea In incinta sălii de sport există și un modern teren sintetic, cu nocturnă, având 110 locuri în tribune.Pentru stimularea elevilor și îndemnul la practicarea sportului Primăria a cumpărat 30 de perechi de schiuri și 30 de biciclete echipate complet.În prezent este în curs de construire un stadion,în satul Tămaia, stadion care va avea o capacitate de 700 de locuri pe scaune,vestiare,lojă pentru presă,cabină de transmisie,parcare etc. Stema
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
Lake Louise este situată în provincia Alberta, Parcul Național Banff din Canada. Lacul este un loc de agrement cu posibilități de drumeție, alpinsm, schi și canu. Culoarea aparte turchiză a lacului provine de la praful de stâncă adus în apa lacului prin topirea ghețarilor. Numele lacului provine de la prințesa engleză „Louise Caroline Alberta” (1848-1939). Lake Louise este situat lângă autostrada „Trans-Canada Highway”, la 180 km
Lacul Louise () [Corola-website/Science/310704_a_312033]
-
aventura sa cu actrița Marla Maples au fost relatate în presa de scandal. Ivana Trump în 1990 a depus o cererea de divorț, invocând tratamentul "crud și inuman" și infidelitatea magnatului pe care l-a surprins personal pe pârtia de schi din Aspen alături de iubita sa, Marla Maples. A urmat o bătălie judiciară care a durat trei ani, divorțul fiind soluționat în 1992. A fost unul dintre cele mai scumpe divorțuri din lume. Ivana a primit de la Donald 20 de milioane
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
în minoritate și vorbitori de alte limbi. Localitatea este amplasată pe teritorul Parcului Național Vijnița, la sud de orașul Vijnița cu care practic se contopește. Pe teritoriul comunei se află stațiunea montană Nimcici, cea mai veche stațiune turistică și de schi din Carpații Bucovinei de Nord, întemeiată înainte de primul război mondial, în perioada când ținutul făcea parte din Austro-Ungaria. Din punct de vedere arhitectonic se remarcă:
Vijnicioara, Vijnița () [Corola-website/Science/309920_a_311249]
-
(n. 31 mai 1976, Orkdal) este un săritor cu schiurile norvegian. A realizat primele sărituri la vârsta de nouă ani, sub supervizarea lui Terje Nyhus. Doi ani mai târziu a câștigat prima sa competiție, iar la 13 ani a devenit campion regional. La vârsta de 14/15 ani și-a
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
antrenor al echipei naționale a Norvegiei. El a organizat numeroase competiții la nivel național, pentru căutarea și promovarea unor noi talente. Venirea lui Mika Kojonkoski la cârma echipei, a fost urmată de numeroase succese. La Campionatul mondial de zbor cu schiurile de la Planica din 2004 echipa Norvegiei s-a clasat pe primul loc, iar Ljøkelsøy a câștigat medalia de aur în competiția individuală. În Cupa mondială a încheiat sezonul 2003/2004 pe locul secund, după o strânsă competiție cu Janne Ahonen
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
primul loc, iar Ljøkelsøy a câștigat medalia de aur în competiția individuală. În Cupa mondială a încheiat sezonul 2003/2004 pe locul secund, după o strânsă competiție cu Janne Ahonen, rezultat obținut și în sezonul următor. La Campionatul mondial de schi nordic de la Oberstdorf din 2005 a reușit să câștige medalia de argint în competiția individuală pe trambulina mare și medalia de bronz cu echipa. La Campionatul mondial de zbor cu schiurile de la Bad Mitterndorf din 2004 și-a apărat titlul
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
obținut și în sezonul următor. La Campionatul mondial de schi nordic de la Oberstdorf din 2005 a reușit să câștige medalia de argint în competiția individuală pe trambulina mare și medalia de bronz cu echipa. La Campionatul mondial de zbor cu schiurile de la Bad Mitterndorf din 2004 și-a apărat titlul cucerit în 2004 și-a câștigat și medalia de aur cu echipa. Ljøkelsøy este astfel singurul săritor cu schiurile care a obținut mai mult de două medalii de aur la campionatul
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
și medalia de bronz cu echipa. La Campionatul mondial de zbor cu schiurile de la Bad Mitterndorf din 2004 și-a apărat titlul cucerit în 2004 și-a câștigat și medalia de aur cu echipa. Ljøkelsøy este astfel singurul săritor cu schiurile care a obținut mai mult de două medalii de aur la campionatul mondial de zbor cu schiurile. La Jocurile Olimpice de la Torino din 2006, Ljøkelsøy a câștigat medalia de bronz pe trambulina normală și a ocupat locul 4 pe trambulina mare
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
2004 și-a apărat titlul cucerit în 2004 și-a câștigat și medalia de aur cu echipa. Ljøkelsøy este astfel singurul săritor cu schiurile care a obținut mai mult de două medalii de aur la campionatul mondial de zbor cu schiurile. La Jocurile Olimpice de la Torino din 2006, Ljøkelsøy a câștigat medalia de bronz pe trambulina normală și a ocupat locul 4 pe trambulina mare. La campionatul mondial de schi nordic de la Sapporo din 2007 a câștigat medalia de bronz la individual
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
mult de două medalii de aur la campionatul mondial de zbor cu schiurile. La Jocurile Olimpice de la Torino din 2006, Ljøkelsøy a câștigat medalia de bronz pe trambulina normală și a ocupat locul 4 pe trambulina mare. La campionatul mondial de schi nordic de la Sapporo din 2007 a câștigat medalia de bronz la individual și medalia de argint cu echipa. Ljøkelsøy este tatăl unui băiat, pe nume Sokrates (* 25 aprilie 2004).
Roar Ljøkelsøy () [Corola-website/Science/309269_a_310598]
-
iarnă, organizate anual sub acest nume, la baza pârtiei „Parc”). Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali, Vatra Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei și facilităților de practicare a schiului. Orașul-stațiune este înconjurat de munți împăduriți: Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se practică alpinismul și sporturile de iarnă, iar localitatea este în același timp și o importantă stațiune balneară. Parcul natural din centrul stațiunii, renumit
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
oraș și Dealul Negru, sau pot pleca în excursii la Poiana Negrii și Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale. În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond. Pârtia de schi „Dealu Negru” (denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii. Pârtia are o diferență de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
sau pot pleca în excursii la Poiana Negrii și Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale. În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond. Pârtia de schi „Dealu Negru” (denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii. Pârtia are o diferență de nivel de 400 de
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale. În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond. Pârtia de schi „Dealu Negru” (denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii. Pârtia are o diferență de nivel de 400 de metri și un grad de dificultate mediu, fiind
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi „Parc” are o lungime de 900 de metri, cu o înclinare medie de 28,5° și o diferență de nivel de circa 150 de metri. Este situată în centrul stațiunii Vatra Dornei, în vecinătatea Parcului Central, și este una din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de nivel de circa 150 de metri. Este situată în centrul stațiunii Vatra Dornei, în vecinătatea Parcului Central, și este una din cele mai vizitate pârtii din nordul țării. La bază se află o pistă de "snowtubing" și școala de schi „Euroski”. Pârtia are o dificultate medie, este dotată cu tunuri de zăpadă, beneficiază de iluminare nocturnă și de transport cu telescaunul asigurat de Teleschiul Parc. Acesta include și un "babyschi" pentru copii, iar lungimea traseului este de 230 de metri
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
beneficiază de iluminare nocturnă și de transport cu telescaunul asigurat de Teleschiul Parc. Acesta include și un "babyschi" pentru copii, iar lungimea traseului este de 230 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Parcului. În continuarea pârtiei de schi „Parc” se află pârtia „Poienița” (numită și „Parc 2”), cu o lungime de 550 de metri și o diferență de nivel de 50 de metri. Pârtia beneficiază de o lărgime optimă pentru începători și copii, având un grad de dificultate
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
pârtia „Poienița” (numită și „Parc 2”), cu o lungime de 550 de metri și o diferență de nivel de 50 de metri. Pârtia beneficiază de o lărgime optimă pentru începători și copii, având un grad de dificultate redus. Pârtia de schi „Veverița” este situată în vecinătatea pârtiei „Parc”, accesul făcându-se atât de pe Strada Parcului, cât și de pe pârtia „Parc 2”. Pârtia a fost inaugurată la data de 6 martie 2011. Are o lungime de 780 de metri și o diferență
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
780 de metri și o diferență de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost). În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Nu beneficiază
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost). În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Nu beneficiază de iluminare nocturnă, zăpadă artificială sau transport pe cablu.
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]