5,013 matches
-
(pronuntat ) este un detectiv belgian fictiv întâlnit în romanele scriitoarei Agatha Christie. Poirot apare în peste 30 de romane și peste 50 de povestiri polițiste. Alături de Miss Marple, este unul dintre cele mai celebre personaje ale scriitoarei. El a fost folosit în multe filme, fiind jucat de actori precum Albert
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
(pronuntat ) este un detectiv belgian fictiv întâlnit în romanele scriitoarei Agatha Christie. Poirot apare în peste 30 de romane și peste 50 de povestiri polițiste. Alături de Miss Marple, este unul dintre cele mai celebre personaje ale scriitoarei. El a fost folosit în multe filme, fiind jucat de actori precum Albert Finney, Peter Ustinov și mai recent David Suchet. În prezent drepturile de autor asupra acestui personaj revin nepotului Agathei Christie, Matthew Prichard. Criticii susțin ca Poirot a
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
Finney, Peter Ustinov și mai recent David Suchet. În prezent drepturile de autor asupra acestui personaj revin nepotului Agathei Christie, Matthew Prichard. Criticii susțin ca Poirot a fost creat pe baza altor doi detectivi ficționari dinaintea lui: Hercule Popeau (al scriitoarei Marie Belloc Lowndes) și Monsieur Poiret (al scriitorului Frank Howel Evans), un polițist francez pensionat care traiește în Londra. O influență mult mai evidentă (mai ales asupra primelor romane) este cea a povestirilor lui Arthur Conan Doyle. În "O Autobiografie
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
a fost Casus belli pentru care Anglia a intrat în al II-lea Război Mondial). Prima apariție a detectivului a fost în romanul Misterioasa Afacere de la Styles (publicat în 1920), iar ultima în Cortina (publicat în 1975, anul dinaintea morții scriitoarei). La publicarea acestui ultim roman Poirot a devenit singurul personaj fictiv care a primit vreodată un necrolog (în "New York Times": 6 august, 1975 "", celebrul detectiv belgian, a murit.""). În anii 1930, Agatha Christie deja îl considera pe Poirot insuportabil, iar
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
necrolog (în "New York Times": 6 august, 1975 "", celebrul detectiv belgian, a murit.""). În anii 1930, Agatha Christie deja îl considera pe Poirot insuportabil, iar prin anii 1960 îl numea "un nenorocit detestabil, obositor și egocentric". Totuși publicul îl iubea, iar scriitoarea refuza să "îl omoare", susținând că era datoria ei să producă ceea ce dorea publicul. Iată cum îl descrie căpitanul Arthur Hastings pentru prima dată în al doilea capitol al romanului Misterioasa Afacere de la Styles: ""Abia dacă avea peste cinci picioare
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
urmă, fie printr-o minciună, fie printr-un adevar, oamenii reușeau mereu să se dea de gol..."" - După Înmormântare, "Capitolul XVIII" "Vă rugăm citiți subarticolul: Viața lui Hercule Poirot" Întreaga viată lui Hercule Poirot în Anglia este povestită prin romanele scriitoarei Agatha Christie, începând cu Misterioasa Afacere de la Styles (în care detectivul este un refugiat care stă la Styles) și terminând cu Cortina (în care se întoarce în vizita la Styles înainte de moarte). Între ele, unele romane povestesc și cazurile rezolvate
Hercule Poirot () [Corola-website/Science/306084_a_307413]
-
Lili Brik (, n. Moscova 1891 - d. 4 august 1978) a fost o poetă rusă, dar a fost cunoscută mai ales ca muza lui Vladimir Maiakovski. Lilia a fost sora mai mare a scriitoarei Elsa Triolet și soția scriitorului și criticului literar Osip Brik. S-a născut într-o familie de evrei, fiică a unui avocat și a unei profesoare de muzică din Moscova. Cele doua surori, renumite pentru frumusețea lor, au primit o
Lilya Brik () [Corola-website/Science/306156_a_307485]
-
Statul român, pentru o moștenire a soției acestuia, care descindea dintr-o familie de boieri moldoveni. În memoriile sale, referindu-se la , Aurel Popa notează următoarele: În 1926 s-a căsătorit cu Georgeta Jurgea din Poieni, comuna Parincea, cunoscută ca scriitoare sub numele de Georgeta Mircea Cancicov. Soția lui Canciov, Georgeta, care era o femeie plăcută și inteligentă, a pătruns în anturajul feminin al lui Ion Antonescu. Doamna Antonescu, doamnele Veturia Goga și Veturia Manuilă au adoptat-o în cenaclul lor
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
Augusta Ada King, Contesă de Lovelace (10 decembrie 1815 - 27 noiembrie 1852), născută Augusta Ada Byron, iar acum cunoscută sub numele de , a fost o matematiciană engleză și o scriitoare cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, motorul analitic. Consemnările ei privind motorul includ ceea ce este recunoscut ca fiind primul algoritm care urmează să fie procesat de către o mașină. Din acest motiv, ea este
Ada Lovelace () [Corola-website/Science/304880_a_306209]
-
conducători locali. O inscripție slavonă, datată din 943 și descoperită lângă comună Mircea Vodă(Constanța), îl menționează pe jupânul Dimitrie. O altă inscripție târzie datată din 992 , descoperită la mănăstirea rupestră de la Basarabi-Murfatlar din Constanța, îl pomenește pe jupânul Gheorghe. Scriitoarea bizantină Ana Comnena afirmă că la sfârșitul secolului XI existau trei formațiuni teritoriale dobrogene cârmuite de Tatos, Sestlav și Sată. Din secolul XII, într-o diplomă a lui Asan al II-lea, este pomenită Țara Cavarna. Țara Distrei se situa
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
pop sau rock. Apare în calitate de toboșar și percuționist pe albumul "Ia toji baladist", lansat de Nicu Alifantis în 1993. În același an, apare în filmul "Vulpe - vânător" regizat de Stere Gulea, unde interpretează piesa „Chip fără chip” compusă pe versurile scriitoarei Herta Müller. În 1994 reînregistrează într-o variantă rock mai vechiul hit „Amintire cu haiduci” și îl include pentru prima oară în discografia sa, pe albumul "Evenimentul zilei... și altele", ultimul material de stil rock din cariera lui Sterian și
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
japoneză. Personajul principal, Candice (Candy) White Ardlay este o fetiță din America, blondă și cu pistrui, cu ochii mari și verzi, păr lung, cârlionțat și cu fundițe. Personajul Candy-Candy a apărut mai întâi într-un roman în proză al renumitei scriitoare japoneze Kyoko Mizuki în Aprilie 1975. În momentul când Mizuki s-a asociat cu artista manga Yumiko Igarashi, revista japoneză Nakayoshi s-a arătat interesată de . Timp de patru ani, revista a inclus această serie manga în paginile ei. Seria
Candy Candy () [Corola-website/Science/305858_a_307187]
-
(n. 12 iulie 1957, București) este poetă și prozatoare română. Numele ei real Maria-Eugenia Oală. Alte modalități de exprimare ale scriitoarei sunt grafica, ilustrația graficä și ceramica. Viziunea poetică a Mariei Eugenia Olaru se trage direct din începutul Evangheliei lui Ioan; Tema ‘’Cuvântului’’, ca esență a lui Dumnezeu, revine repetat în poezia ei. Constituind începutul genezei, tot ceea ce este creat de
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
(n. 4 noiembrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul "Pânza de păianjen", fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat " Pe firul de păianjen al memoriei". Născută la 22 octombrie 1907 în Constanța, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscută sub pseudonimul , dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgară, scriitoarea va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește: "M-am născut la Constanța, într-o casă de pe strada Mării, și prezența mării a avut o influență deosebit de puternică asupra copilăriei mele. Despărțirea de mare
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
pentru cioburi, ulcele, sticluțe, figurine și tot felul de obiecte din antichitate, pe care le căuta și le strângea. Tare aș fi vrut să mă joc cu ele, dar n-aveam voie decât să le mângâi sub privirea lui aspră". Scriitoarea va continua să evoce marea, "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
În 1937 apare în "Revista fundațiilor" primul fragment din romanul "Pînza de păianjen", intitulat "Cele dintâi nedumeriri". Debutul este remarcabil, lucrarea fiind apreciată de Camil Petrescu și Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o și determinase să scrie, după cum mărturisește scriitoarea. Romanul în manuscris fusese citit în 1936 de Mihail Sebastian, care l-a recomandat lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că talentul Cellei Serghi s-a afirmat odată cu apariția acestui roman. Așa se face că prima lucrare a autoarei a
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
Mihail Sebastian au recomandat Editurii acest roman". Despre întâlnirea cu autorul lui "Ion" și clipa când punându-i mâna pe umăr i-a spus cu toată gravitatea "ești un scriitor", Cella Serghi își amintește întotdeauna cu emoție. De acum înainte, scriitoarea își trasează hotărât drumul spre cariera ei literară. Este chemată să publice în "Viața românească" și "Revista Fundațiilor" de Mihai Ralea, D. I. Suchianu și Al. Rosetti, iar Eugen Lovinescuo invită la "Sburătorul". Leagă astfel multe prietenii literare. Schițele publicate în
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
secretara Universității libere populare. După 1945 publică articole și schițe în revistele "Femeia", "Flacăra", "Viața românească". Romanele sale - toate bine primite de cititori, au cunoscut câte trei și patru ediții. Retipăririle confirmă odată mai mult popularitatea de care se bucură scriitoarea. Interpretă deosebită a sufletului feminin, personajele sale au găsit o largă audiență în rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător și captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, "ceea ce conferă
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
împreună cu fiica cea mai mică, Zina, în Greensboro, Carolina de Nord. Viața fiului său, Charles, a influențat unele dintre ficțiunile lui Card, în special saga " Întoarcerea acasă", "Lost Boys" și "Folk of the Fringe". Fiica lui, Emily, împreună cu două alte scriitoare, a adaptat pentru teatru povestirile lui Card "Clap Hands and Sing", "Lifeloop" și "A Sepulchre of Songs", în "Posing as People." În 2008 Card a apărut în flimul de scurt metraj "The Delivery", în care a jucat fiica sa, Emily
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
de Vladimir Putin. Din septembrie 2008 este profesor de sociologie la Universitatea de Stat din Moscova cât și directorul Centrului pentru Studii Conservatoare din cadrul aceleași universități. În prezent locuiește la Moscova. Este căsatorit cu Natalia Melentiev - doctor de filosofie și scriitoare. Are doi copii: Arthur și Daria. În 2002 Dughin a fondat Partidul Eurasia, numit mai târziu Mișcarea pentru Eurasia. În teoriile sale se remarcă influența unor gânditori precum Halford John Mackinder și Carl Schmitt. Potrivit acestora, în istoria lumii se
Aleksandr Dughin () [Corola-website/Science/301462_a_302791]
-
iulie 1848, alături de Iosafat Snagoveanul și Cezar Bolliac (document original la Muzeul Național de Istorie a României). Din 1856 a fost venerabilul unei loji masonice bucureștene. Devine un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Dintre descendenții cunoscuți se poate aminti scriitoarea Alice Voinescu (1885 - 1961) născută la Turnu Severin. Fosta stație de metrou "Semănătoarea" îi poartă acum numele. Articole biografice
Petrache Poenaru () [Corola-website/Science/300003_a_301332]
-
Victoria Caroline Beckham (n. Adams, 17 aprilie 1974) este o femeie de afaceri, creatoare de modă, scriitoare, actriță și cântăreață de origine britanică. Beckham și-a câștigat popularitatea la sfârșitul anilor '90, când s-a alăturat formației pop Spice Girls și a fost poreclită Posh Spice de revista britanică "Top of the Pops" în iulie 1996. După
Victoria Beckham () [Corola-website/Science/313041_a_314370]
-
(5 iunie, 1930 - 4 ianuarie 1996) (arabă: أليفة رفعت) a fost o controversată scriitoare egipteană. Este autoarea unor nuvele care descriu viața femeilor din spațiul rural egiptean. Scrierile sale sunt considerate a fi feministe, totuși feminismul sau nu este influențat mai mult de către lumea occidentală, ea a căutat să ofere femeii musulmane fericirea și
Alifa Rifaat () [Corola-website/Science/313060_a_314389]
-
protestantul Sir William Cecil, fost secretar al Ducelui de Somerset și a Ducelui de Northumberland. Elisabeta a avut o cale lungă și tulburată spre tron. Fusese un elev excelent, bine educată în latină, franceză, italiană și greacă, și era o scriitoare talentată. După revolta lui Thomas Wyatt, Elisabeta a fost închisă în Turnul Londrei. După ce nu au găsit-o implicată, ea a fost eliberată și s-a retras la țară până la moartea surorii sale, Maira I a Angliei. Elisabeta era protestantă
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]