4,516 matches
-
instigat pe membrii celulei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania să confecționeze un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, pe raza județului Covasna, în timpul manifestațiilor prilejuite de sărbătorirea Zilei Naționale de 1 Decembrie. 'Promotor al sloganului 'Ținutul Secuiesc nu e România!' și convins fiind că, pentru atingerea obiectivelor autonomist-separatiste promovate în Transilvania de membrii grupării Mișcarea de Tineret 64 de Comitate - HVIM, 'trebuie să se pășească pe drumul faptelor, totul trebuie cucerit fizic, fără sânge nu se poate
Stenograme în dosarul Szocs Zoltan, liderul "Mișcării de Tineret 64 de Comitate" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101540_a_102832]
-
Comitate - HVIM, 'trebuie să se pășească pe drumul faptelor, totul trebuie cucerit fizic, fără sânge nu se poate', în calitatea deținută de președinte al HVIM Transilvania, la data de 10.10.2015, S. Z. le-a trasat membrilor celulei Tg. Secuiesc a HVIM sarcina de a monta dispozitive explozive improvizate', mai spun procurorii. Liderul grupării extremiste "64 de comitate" Szocs Zoltan, reținut de procurorii DIICOT, va fi dus astăzi la instanța de judecată cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de
Stenograme în dosarul Szocs Zoltan, liderul "Mișcării de Tineret 64 de Comitate" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101540_a_102832]
-
propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Conform referatului procurorilor DIICOT, Szocs Zoltan avut mai multe discuții cu membrii grupării, privind organizarea atentatului dejucat ce era planificat pentru a fi declanșat cu prilejul defilării de 1 Decembrie, în Târgu Secuiesc. Procurorii au depus la dosar interceptări din care reies că 20 de dispozitive explozive trebuiau să fie declanșate simultan în timpul defilării de 1 Decembrie, iar acestea urmau „să producă mult fum" și să provoace panică, astfel încât lumea să se arunce
Stenograme în dosarul Szocs Zoltan, liderul "Mișcării de Tineret 64 de Comitate" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101540_a_102832]
-
fum, ar fi o bombă bună.....parcă văd cum se vor arunca la pământ, n-or să mai facă niciodată, ar fi ceva ce ar difuza și BBC-ul....toată lumea ar vorbi de noi Să se atragă atenția asupra Tg.Secuiesc, să se vadă că celor de aici nu le este teamă", se arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă. Bombele erau denumite pizza Bombele artizanale erau denumite codat pizza. La discuția liderului cu membrii grupării extremiste, din 10 octombrie
Stenograme în dosarul Szocs Zoltan, liderul "Mișcării de Tineret 64 de Comitate" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101540_a_102832]
-
dar și în alte localități ale căror autorități locale sunt controlate de UDMR, întreaga simbolistică locală aprobată este nu una multiculturală sau care să reflecte normele științei și artei heraldice și ale tradițiilor românești în domeniu, ci una exclusiv maghiară/secuiască, invocându-se vechimea acestora. Astfel, după ce secole de-a rândul românii au fost lipsiți de reprezentare în heraldica transilvană, datorită statutului de națiune tolerată, iată că și în contemporaneitate, în România de astăzi, românii ajung să se confrunte la fel
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
în heraldica locală, regională sau a principatului transilvan. Toate acestea cu scopul, invocat în prezent cu cinism, că românii fie nu au existat în Transilvania (!), fie nu pot solicita reprezentare heraldică deoarece heraldica veche din Transilvania este ori maghiară, ori secuiască, ori săsească, ceea ce ar însemna - după logica unora - că nici la heraldica nouă nu ar avea drept de reprezentare. Desigur că vechimea are valoarea ei incontestabilă într-un muzeu, dar nu ca argument pentru crearea de însemne oficiale locale actuale
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
normalizarea climatului de conviețuire interetnică'. Consiliul Județean Harghita a lansat în dezbatere publică propunerea de hotărâre prin care să fie aprobat steagul județului, conform legii 141/2015. Au fost propuse cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al județului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăsesc culorile albastru și auriu, de pe steagul secuiesc, și/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna și steaua cu opt raze. Pe două dintre variante se află și
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
steagul județului, conform legii 141/2015. Au fost propuse cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al județului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăsesc culorile albastru și auriu, de pe steagul secuiesc, și/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna și steaua cu opt raze. Pe două dintre variante se află și denumirile în română și maghiară ale județului Harghita. În expunerea de motive a proiectului de hotărâre se precizează că 'steagul propus
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
pe simbolistica, coloristica celor mai vechi steaguri folosite pe teritoriul județului Harghita'. Steagul de culoare albastră, pe care se află o dungă aurie, alături de steaua în opt colțuri și luna, a fost votat în 2008 ca steag al viitorului ținut secuiesc de Consiliul Național Secuiesc, organizație care luptă pentru autonomia teritorială a zonei. Un an mai târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Județean Harghita ca steag al județului Harghita, în ciuda opoziției celor doi consilieri români care au cerut
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
mai vechi steaguri folosite pe teritoriul județului Harghita'. Steagul de culoare albastră, pe care se află o dungă aurie, alături de steaua în opt colțuri și luna, a fost votat în 2008 ca steag al viitorului ținut secuiesc de Consiliul Național Secuiesc, organizație care luptă pentru autonomia teritorială a zonei. Un an mai târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Județean Harghita ca steag al județului Harghita, în ciuda opoziției celor doi consilieri români care au cerut insistent ca pe el
Harghita: Proiectul de steag al județului stârnește nemulțumire românilor by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101641_a_102933]
-
Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca: Specializarea Biologie (cu frecvență redusă) - de la Facultatea de Agricultură Specializarea Inginerie economică în agricultură (cu frecvență redusă) - de la Facultatea de Horticultura 10. Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca: Specializarea Informatică (în limba maghiară, la Odorheiu Secuiesc) - de la Facultatea de Matematică și Informatică Specializarea Economia comerțului, turismului și serviciilor (la Sfântu Gheorghe - ID) - de la Facultatea de Stiinte Economice și Gestiunea Afacerilor 11. Universitatea din Craiova Specializarea Economia comerțului, turismului și serviciilor (la Drobeta-Turnu Severin) - de la Facultatea de
ADMITERE FACULTATE. 86 de specializari si programe de studii de licență, în lichidare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101926_a_103218]
-
Casa Armatei, Sfântul din Sfântu Gheorghe de Peca Ștefan, regia Ana Mărgineanu, Teatrul „Andrei Mureșanu" Sf. Gheorghe Miercuri, 15.04, 19h30, Sala Mare a TNTm, Viața-i mai frumoasă după ce mori, un spectacol de Mihai Măniuțiu, Teatrul „Tomcsa Sándor" Odorheiul Secuiesc Miercuri, 15.04, 21h, Sala 2, Organic de Saviana Stănescu, regia Andrei Măjeri, Teatrul Național București Duminică, 19.04, 17h, Studio UȚU, Amalia respiră adânc de Alina Nelega, regia Tudor Lucanu, Teatrul Național Cluj Duminică, 19.04, 19h, Sala Mare
Festivalul European al Spectacolului Timișoara. Vezi aici TOATE detaliile by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102142_a_103434]
-
data de 10 octombrie 2015, în cadrul unei ședințe la care au participat membrii organizațiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Szocs Zoltan, care este președinte al HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, președinte al organizației Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecționa un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în orașul Târgu Secuiesc, în data de 1 decembrie 2015, în timpul manifestațiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naționale a
Extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, eliberați din arest preventiv by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101040_a_102332]
-
Szocs Zoltan, care este președinte al HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, președinte al organizației Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecționa un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în orașul Târgu Secuiesc, în data de 1 decembrie 2015, în timpul manifestațiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naționale a României. Citește și: Plan macabru bine pus la punct de Beke Istvan: Unde amplasa bomba, cum o detona DIICOT arată că Szocs
Extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, eliberați din arest preventiv by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101040_a_102332]
-
preventiv. Ulterior, procurorii au extins cercetările în acest dosar și l-au reținut și pe Szocs Zoltan, care, de asemenea, a fost arestat. Anchetatorii au descoperit că Beke Istvan este administratorul SC B.I.A. Electronic SRL, cu sediul în Târgu Secuiesc, județul Covasna, și că folosea un teren situat pe raza localității Estelnic, unde are amenajat un poligon de airsoft. La perchezițiile efectuate la reședințele lui Beke Istvan, procurorii au găsit 195 de dispozitive explozive clasa articole pirotehnice categoria a III
Extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, eliberați din arest preventiv by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101040_a_102332]
-
km vest Miercurea Ciuc - intrarea în trecătoarea Ciba-Vlăhița. La 8 septembrie) a fost ocupat orașul Miercurea Ciuc printr-o dublă învăluire, la care au participat și forțele Brigăzii 13 Infanterie. Între 11 - 26 septembrie trupele diviziei au ocupat localitățile Vlăhița și Odorheiu Secuiesc (18 septembrie). Ulterior trupele regimentului au participat la prima și a doua bătălie de la Oituz. În luna noiembrie 1916 a luat parte la Bătălia pentru București, în zona Bolintin - Ciorogârla. S-a retras luptând până la Măgura Odobeștilor și ulterior a
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
s-au oprit. Ulterior delimitării unei noi linii de demarcație - mai înaintate, trupele Diviziei a 7-a au primit ordin să avanseze spre Cluj. Pe data de 6 decembrie 1918 trupele regimentului au trecut Mureșul și au ocupat gara "Cucerdea Secuiască" (). La inițiativa maiorului Vasile Nădejde - comandantul trupelor intrate în localitate, gara a fost redenumită "Războieni", iar numele satului aflat în apropiere ("Feldioara") a fost schimbat în Războieni-Cetate. Ca efect al unei noi deplasări spre vest a liniei de demarcație, trupele
Regimentul 15 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336094_a_337423]
-
Budapesta, dreptul românilor de a ocupa Transilvania în limitele fixate de Convenția de la Belgrad, iar la 30 noiembrie 1918 a cerut prin intermediul aceluiași Fernand Vix, ca Arad, Oradea, Carei, Satu Mare, Alba Iulia, Aiud, Cluj, Baia Mare, Sighetu Marmației, Târgu-Mureș, Bistrița, Odorheiu Secuiesc să fie ocupate de trupe ala Puterilor Aliate. La 11 decembrie solicitând lămuriri lui Vix în privința trupelor române, Comisia Ministerială maghiară pentru Armistițiu a primit răspuns precum că În cursul lunii decembrie guvernul de al Budapesta nerecunoscând Unirea, a început
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
atitudinea față de populația română - în special față de Gărzile Naționale Române a devenit din ce în ce mai amenințătoare. În timp ce guvernul ungar a depus eforturi pentru a crea o divizie de infanterie cu baza în Transilvania și pentru a întări gărzile naționale maghiare, un consiliu secuiesc aflat la Budapesta a militat pentru creare unei brigăzi secuiești, detașament ale cărui baze au fost puse pe 1 decembrie la Cluj sub conducerea lui Károly Kratochwill. La sfârșitul lunii decembrie - conform lui Apáthy, efectivul acesteia a ajuns la 3
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
a devenit din ce în ce mai amenințătoare. În timp ce guvernul ungar a depus eforturi pentru a crea o divizie de infanterie cu baza în Transilvania și pentru a întări gărzile naționale maghiare, un consiliu secuiesc aflat la Budapesta a militat pentru creare unei brigăzi secuiești, detașament ale cărui baze au fost puse pe 1 decembrie la Cluj sub conducerea lui Károly Kratochwill. La sfârșitul lunii decembrie - conform lui Apáthy, efectivul acesteia a ajuns la 3.000 de soldați. De asemenea, guvernul ungar a făcut un
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
al Prusiei și și-a asigurat susținerea militară a acestuia din urmă împotriva Rusiei. Bathory a primit doar câțiva soldați de la vasalii săi polonezi și a fost obligat să recruteze mercenari, mai ales polonezi, maghiari, , germani și munteni. Un detașament secuiesc separat a participat și el la luptele din Livonia. Regele Suediei Ioan al III-lea s-a aliat cu Ștefan Bathory împotriva lui Ivan al IV-lea în decembrie 1577, în ciuda problemelor produse de moartea lui Sigimund, ceea ce a însemnat
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
(născut la 4 decembrie 1950) este un romancier maghiar. s-a născut în 1950, în Ținutul Secuiesc. (Ținutul Secuiesc, locuit preponderent de maghiari, este o parte a Transilvaniei, leagăn de istorie și cultură al mai multor națiuni - români, maghiari, germani etc., aparținând acum României.). După absolvirea facultății, a predat pentru scurt timp, lucrând apoi ca jurnalist și
Géza Szávai () [Corola-website/Science/335905_a_337234]
-
(născut la 4 decembrie 1950) este un romancier maghiar. s-a născut în 1950, în Ținutul Secuiesc. (Ținutul Secuiesc, locuit preponderent de maghiari, este o parte a Transilvaniei, leagăn de istorie și cultură al mai multor națiuni - români, maghiari, germani etc., aparținând acum României.). După absolvirea facultății, a predat pentru scurt timp, lucrând apoi ca jurnalist și editor. Trăiește
Géza Szávai () [Corola-website/Science/335905_a_337234]
-
Editorială PONT, care publică volume (și periodice) în mai multe limbi. Este inițiatorul unui program internațional numit CONFLUX (opusul conflictului), lansat împreună cu prietenii lui din Europa și de dincolo de ocean. Scrie proza și eseuri. Cartea lui cea mai cunoscută, "Ierusalimul Secuiesc", este un emoționant “roman-eseu”, înglobând documente istorice, reflecții, memorii și confesiuni personale, care prezintă povestea tragică a secuilor care s-au convertit la credință evreilor și au devenit - cum pretindeau ei - “evrei în spirit”. Varietatea și experimentul caracterizează opera lui
Géza Szávai () [Corola-website/Science/335905_a_337234]
-
a apărut și în rusă, în pregătire în germană) • "Utóvéd" (Ariergarda, prima-ediție: 1987, în pregătire în engleză) • "Ki látott minket meztelenül?" (“Cine ne-a văzut în pielea goală?” Prima ediție: 1998, în pregătire în franceză și română) • "Székely Jeruzsálem" („Ierusalimul secuiesc”; prima ediție: 2000, a cincia ediție în maghiară: 2013, publicat și în franceză și română) • "Aletta bárkája" („Arca Alettei”, prima ediție: 2006) • "Múlt évezred Marienbadban" („Ultimul mileniu la Marienbad”, prima ediție: 2009) • "Valaki átment a havon - Kisregények és nagyregények" („Cineva
Géza Szávai () [Corola-website/Science/335905_a_337234]