5,553 matches
-
Ta, Preabunule Doamne, daruieste-le să cunoască puterea Ta și să simtă prezenta Ta cea sfântă că izbavindu-se de amărăciune să Iți cânte: Aliluia! Icosul al 9-lea Nimeni nu este fără de păcat și fiecare om a greșit față de semenii săi; dascăl de neprețuit este pentru unii suferință, căci îi ajută să fie mai buni și mai înțelegători față de neputința celorlalți, si aceasta ne îndeamnă să ne rugăm Ție, învățătorului nostru: Iisuse, daruindu-ne dragoste pentru aproape, miluieste-ne; Iisuse
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
loc distrugerea tuturor straturilor pielii carbonizandu-se musculatură sau vasele de sânge. Dar gravitatea arsurilor depinde nu numai de profunzimea ci și de suprafață lor. La arsurile întinse pe o suprafață mare, peste 5-10%, pe lângă simptomele locale se aduga și semen generale: puls rapid și slab, agitație, dureri insuportabile din cauza cărora victima se vaită, delirează ori este somnolenta până la comă (șoc). Primul ajutor: Cel mai eficient gest în tratarea arsurilor este cunoașterea și aplicarea măsurilor corecte de prim ajutor. De aceea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Toporaș își conturează o identitate inconfundabilă, un mod personal de a dialoga cu natura și cu ea însăși. Cu albumul de față, Viorica Toporaș face dovada autentică a înzestrării ei artistice, capacității de a visa colorat și de a oferi semenilor rezervele inepuizabile de iubire. Acuarele ei, adevărate filocalii, sunt, de aceea, încărcate de o pilduitoare spiritualitate. Valentin CIUCĂ POETICITATEA ACUARELEI Debutul Vioricăi Toporaș, acum treizeci de ani, a fost unul de inițiere în tehnici felurite. Viorica Toporaș și-a verificat
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Viorica Toporaș, între colinele artelor - Traian Mocanu, Rev. „Paideia”, nr.2, 1998, p. 91-92 65 Viorica Toporaș - Un destin plastic - Gabriela Scurtu Ilovan, „Independentul”, 12 mai, 1998, p.8 66 Corida - Marin Mihalache, „Cronica”, 1999 67 Am dorit să dăruiesc semenilor mei bucurie și frumusețe - interviu Rosana Heinisch, „Evenimentul”, 13 mai, 1999, p.9 68 La galeriile Galla: Monica Gorovei, Mariana Stratulat, Viorica Toporaș - Augustin Macarie, „Dimineața”, 23 mai, 2000 69 Arta plastică - „Patima în culori”, rev. „Acasă”, 28 mai, 2000
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
largi o scumpă blană, Ea mâna-ntinde blând: N-ai grijă, Ce zic nu trece la izvod. Eu sunt vestitul domn Dabijă, Sunt moș Istrate-voievod. - Măria Voastră va să-ndemne Pe neamul nostru în trecut? Ci el cu mâna face semen Că nu nțeleg ce el a vrut. - Măria Voastră-nsetoșează De sânge negru și hain? El capu-și clatină, oftează: - De vin, copilul meu, de vin. Când eram vodă la Moldova Hălăduiam pe la Cotnari. Vierii toți îmi știau slova Ș-aveam
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
aude mereu susp inul ori geamătul propriu. Poetul se dovedește a fi un sculptor de suflete care folosește o unealtă cu totul diferită, deoseb ită, acc esibilă numai lui „dalta vinului”: „Cu dalta vinului / am cioplit în zidurile / sufletești ale semenilor mei”. („Cu dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt butuc”) „Cu arcușul viei și al vinului / Arunc
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de copii în general, pentru a exprima, în afara limbajului verbal și până la constituirea sa, nevoile, trăirile și/sau sentimentele; oferă posibilitatea de a comunica imediat, direct și complet; permite adaptarea cu ușurință încă din copilărie la mediul de comunicare cu semenii; facilitează dezvoltarea psihică în afara și/sau în absența comunicării verbale; ajută elevul în învățarea în școală a celorlalte forme de limbaj, a limbajului verbal oral și / sau scris, fiind baza de pornire pentru învățarea acestora; contribuie la îmbogățirea atât cantitativă
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ca fiind iluzorii, ca neținând de realitate) dacă nu ajungem să credem în ele. Un semn al înțelepciunii este și acela a cât și când știm, a cât și când putem să trecem cu vederea cuvintele, gesturile celor din jur (semenii noștri). Adaptarea vine cu superficialitatea? Ea este un semn al superficialității? Faptul că ne adaptăm mai greu (sau că nu ne putem adapta) înseamnă că suntem mai profunzi? Profunzimea, înțelepciunea vin cu o anumită rigiditate, ezitare, neputință, fixitate? Una dintre
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
vor deveni - la un moment dat - inutile, dacă nu, chiar, un impediment sau o povară... Doamne, să credem că e totul și să ne dăm seama, până la urmă, că e aproape nimic... De ce să ne agățăm de laudele și aplauzele semenilor? De ce nu putem trăi în absența lor, doar cu dorința naturală și discretă de a face - pur și simplu - bine și temeinic ceea ce facem? Semnul superficialității: Când credem că viața este alcătuită din gesturi comune și când căutăm explicații, semnificații
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
singuri) înseamnă eliberarea din sclavie, adică libertate. Viața trece din nou sub propriul control; avem sentimentul profund al recuperării ei. Scopul vieții se află în altă parte, nu în a concura, a câștiga, a învinge, a-ți domina sau elimina semenii. Se află în frumusețea ei intrinsecă. În universul mediocrității nu există unicitate. Unicitatea este dincolo de ea. Există și o educație și o autoeducație a disimulării. Câtă vreme își alimentează reciproc megalomania (și nevoia de megalomanie), pot exista relații profitabile între
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
din nou cadența și normele ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea, convenția, suferința, împăcarea (cu sine, cu semenul)... Doamne, spre ce derizoriu ne împingem (singuri) și ne îndreptăm, când și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea, convenția, suferința, împăcarea (cu sine, cu semenul)... Doamne, spre ce derizoriu ne împingem (singuri) și ne îndreptăm, când și cât credem că suntem cei
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea, convenția, suferința, împăcarea (cu sine, cu semenul)... Doamne, spre ce derizoriu ne împingem (singuri) și ne îndreptăm, când și cât credem că suntem cei mai importanți oameni de pe planetă! Există o
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea, convenția, suferința, împăcarea (cu sine, cu semenul)... Doamne, spre ce derizoriu ne împingem (singuri) și ne îndreptăm, când și cât credem că suntem cei mai importanți oameni de pe planetă! Există o asperitate a ideii, dar și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea, convenția, suferința, împăcarea (cu sine, cu semenul)... Doamne, spre ce derizoriu ne împingem (singuri) și ne îndreptăm, când și cât credem că suntem cei mai importanți oameni de pe planetă! Există o asperitate a ideii, dar și o mângâiere a ei... De la un timp, viața - cu cerințele și
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
și) de felul cuvintelor cu care ne-am împrietenit, ne împrietenim și ne vom împrieteni. Ideile nu se cuceresc, ele se trezesc (și) în noi... Ca oameni, aparținem inteligibilității. Fără ea, nu am înțelege nimic: nici lumea, nici viața, nici semenul, nici sinele. Dacă vrem să câștigăm bani și prestigiu, atunci este obligatoriu să mergem în ritmul vremurilor; dacă vrem să pătrundem în profunzimile spiritului, atunci vom merge în ritmul gândurilor... Pare că, fiind activ implicați, cu fiecare carte pe care
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
naștere și moarte. Între aceste două granițe, se ascunde temătoare în fața destinului viața.Viața unui om este subordonată datoriei pe care trebuie să și-o facă de-a lungul ei. A-ți face datoria este o obligație față de Creator, față de semenii tăi.A-ți face datoria înseamnă a-ți urma cursul firesc al vieții. Dar ce e datoria ? Nu prea știu. A face acel ceva care crezi că ți se potrivește, ce crezi că este în folosul tău, dar și a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
rezultat al circulației în lume a celor mai noi cuceriri ale metodicii de antrenament dar și al evoluției materialelor și instalațiilor sportive. Dintre toate ființele vii omul este singurul capabil să-și organizeze și să elaboreze pentru sine și pentru semenii săi programe care să contribuie la creșterea capacității de efort, la adaptarea la un anumit ritm de viață profesională și socială. Performanța sportivă constituie de fapt rezultatul procesului de adaptare al organismului la rigorile antrenamentul sportiv și activității competiționale contemporane
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
maltratării unuia dintre soț i, sunt responsabili mai ales bărbații. în multe cazuri, cei care maltratează au fost maltratați în copilărie, astfel perpetuând un ciclu de violență". Copiii maltratați sunt frustrați de dragoste, pierd bucuria de dragoste și înțelegere a semenilor, sănatatea lor psihică fiind pusă la îndoială. dă Alte cazuri în care familia nu este un bun mediu educativ: Certurile și neînțelegerile dintre părinți au efecte traumatizante asupra copiilor. Divergențele dintre părinți cu privire la măsurile educative au urmări negative asupra educației
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
liniile contururilor sunt alese conform canoanelor tradiționale care impun asocierea grotescului cu stilizarea, esențializarea și hiperbolizarea. Creatorul măștii alege acele elemente esențiale pentru a sublinia caracteristicile personajului reprezentat, le supune propriei viziuni dar le și adaptează putinței de înțelegere a semenilor; o formă sau un mesaj mult prea încifrat ar îndepărta creatorul de publicul său, ar îngreuna comunicarea, fie ea și metaforică. Acest aspect determină o mare varietate de forme prin intermediul cărora urâtul să-și depășească limitele aparențelor fizice și, prin
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în timpul narării. Practic, e o altă formulă de spectacol numită sofisticat de contemporaneitate „story telling” dar care amintește de una dintre cele mai vechi preocupări ale omului - de a transforma cuvântul într-un mod de captare, impresionare și manipulare a semenilor. Prin metafore (plastice sau lingvistice) mesajele capătă mai multă forță, ideile sunt mai ușor de transmis, chiar și atunci când au intenții moralizatoare. Dacă ne gândim la ceata lui Harap-Alb putem observa că toți prietenii săi care îi sunt aproape în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Conversații cu o moartă, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 14 footnote> Pentru Holban, literatura stă sub semnul „dificilului”, nu numai în sensul creației ci mai ales în acela al abordării unei problematici existențiale, în stare să surprindă raporturile individului cu semenii și cu el însuși, precum și căutările interioare. „A căuta să te exprimi perfect, retrăgându-te apoi în esența operei tale: iată un gest greu de făcut (...) E mai normal să profiți de literatură pentru a-ți face portretul interior și
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
asupra înțelesurilor rezonabilității și conformismului. Multe Ane au trăit între hotarele „locului femeilor pe această lume”, au fost fiice cuminți și ascultătoare, au evitat jocurile violente, au consimțit că libertatea lor se izbește de mai multe garduri decât cea a semenilor de sex diferit. S-au măritat. Și-au urmat soții. Au acceptat chiar o doză de zidire ritualică în operele de diverse naturi ale perechii bărbătești. Au alergat după tramvaie cu sacoșe în mâini. Au inventat traiul cotidian și l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
moartea pe-acasă și nu trebuie să fie mamă, dar nu am aceeași reacție față de bărbați, deși speranța lor de viață este în medie cu 7 ani mai mică? „Creștini” cum ne pretindem, ne iubim mult mai mult prejudecățile decât semenii. Suplimentul de cultură, nr: 42/10-16 septembrie 2005. Partea a treia La porțile feminismului politic Cripto-patriarhatul Realitatea ultimă la care se raportează normele, instituțiile și practicile democratice este persoana. Justificarea existenței oricărei instituții, de la stat la familie, este aceea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
lui Filemon și Baucis. Curentul, 28 iulie, 1998 Cine educă pentru viața privată? Un răspuns de simț comun la această întrebare este că centrul de greutate al educației pentru viața privată este familia. Ea ne învață cum să trăim între semenii noștri, cum să ne descurcăm cu îngrijirea propriei noastre persoane, ba chiar și a celor apropiați. Voi formula câteva obiecții la această reacție de simț comun: părinții nu au timp și dispoziție și adesea nici calificarea potrivită să-și educe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]