4,921 matches
-
din spatele unor ferestre de sus (care ne amintesc de Eliot când urcă scara vârstei în Ash Wednesday III) tinerețea dă năvală înapoi în trupul irosit și îl află de nelocuit. Ochii îmbătrâniți privesc în sus, iar ferestrele din înalt dezvăluie "seninul adânc", "nimic", "nicăieri", "nesfârșirea". Vorbele, folosite până acum drept catharsis, nu mai au putere. Poemul îl refuză pe poet. Iată-ne în sfârșit aproape de Larkin: izgonit afară din cuvinte, îl sprijinim, îi împărtășim deznădejdea. Poetul privește vârsta în ochi și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un monumental durabil construit prin evitarea efectelor cromatice, aerul surprins de el vibrează; artistul nu se joacă cu meșteșugul, oficiază grav, concentrat, suferind și bucurându-se lăuntric. Cu atât mai intens, cu cât aparent pare un uriaș cu creștetul veșnic senin deasupra norilor. Ce părere ai, Ștefan Hotnog, trăim o vreme a graficii ? Mai bine zis, citându-l pe Charles Le Brun am impresia că, aparent, e vremea desenului practic, de multe ori produs al abilității, și aplicativ, dar nu sunt
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
în nări miros de lupi și de fum; vara miros de fân și de rășină- totul îmbibat cu ceva ce aduce a sudoare și a pământ - pământ adânc. Veți prvii luna mare, familiară și apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veți asculta toate poveștile cu stafii și strigoi, precum și împușcăturile ce mai vuiesc răzleț între munți. Veți afla despre flăcăii noștri că-s voinici ca brazii sau unii becisnici ca tufa. Despre fetele noastre că-s ca florile - de cicoare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e alungat. Ce se întâmplă cu omul, vietatea, obiectul deochiat? - Copilul sau omul matur capătă, ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din senin. O vioară minunată care nu mai cântă frumos - înseamnă că cineva a deochiat-o. O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
baie de aer plăcut, înviorător. - În preajma mea totul respiră lin, lin ca un aer tonic și proaspăt de înălțimi. - În preajma mea e numai liniște și pace, un cer albastru mă acoperă, zumzet de gâze în lanuri de grâu, - Deasupra mea seninul cu nori de vată. - O toropeală plăcută mă năpădește ca o boare marină, precum foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare... - O lumină diafană mă împresoară încet, încet, încet, - Se stinge orice zvon în jurul meu... - Lumina se pierde treptat, ca umbrele
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
stăpânită de fatalitatea de a te iubi pe tine însuți în celălalt, de a iubi propria-ți voluptate în al doilea eu întregitor. În adâncul ei zace astfel o izolare egoistă; și orice izolare de acest fel se petrece sub seninul morții. În ascetism această izolare e înfrântă de renunțarea totală. Eul în care îți cauți întregirea e Mirele vieții veșnice și iubindu-l pe el, te-ai ridicat pe planul iubirii universale. Androginul realizat de ascet înseamnă neutralizarea instinctului erotic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e alungat. Ce se întâmplă cu omul, vietatea, obiectul deochiat? - Copilul sau omul matur capătă, ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are călduri, făcând temperatură. - Încep să-i țiuie urechile, e apucat de vărsături, îi curge sânge din nas. - Își pierde pofta de mâncare și slăbește. Se umple de bube. Cât privește
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
deochiați), încep să tremure, tânjesc, își pierd vigoarea și se prăpădesc. Plantele și florile deochiate se usucă. La fel și pomii deochiați . Până și lucrurile neînsuflețite sunt cuprinse de această magie. O moară a fost deochiată, când se strică din senin. O vioară minunată care nu mai cântă frumos - înseamnă că cineva a deochiat-o. O lulea, când nu mai arde ca lumea, se zice că cineva a dorit-o... Cine poate deochia? - Pot deochia cei cu ochi albaștrii, verzi, negri. - Cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
spune că năutul este o plantă de zi lungă cu sensibilitate medie la fotoperioadă. Cultura se dezvoltă în perioada de iarnă uscată în India, în perioada de primăvarăvară în zonele mediteraneene și în perioada uscată în Etiopia, atunci când cerul este senin în majoritatea timpului cât năutul vegetează. Numeroase cercetări cu privire la intensitatea luminoasă au ajuns la concluzia că diminuarea acesteia cu 25% față de normal în perioada înfloritului plantelor reduce cu 42% formarea păstăilor iar MMB (g) scade. Se poate spune că zilele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de arhivă -, impunerea unor chiriași în casa din str. Argentina nr. 39, ca și "cartelizarea" alimentelor din anii '50... Firește că pe soții Torouțiu nu i-au ocolit nici bolile. Astfel că în toamna anului 1953, Elvira Torouțiu dezvoltă din senin un glaucom la ochi, care nu poate fi operat imediat din cauza pneumoniei. Medicamentele procurate cu greutate nu ajută la nimic și bolnava moare în ziua de sîmbătă, 21 noiembrie 1953, pe la miezul nopții. Soțul era acasă și dormea, obosit după
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
20.30. Dacă timpul nu permite niciun fel de încheiere, mulțumește-i invitatului și ia-ți la revedere de la telespectatori. 8.2. Interviul spontan Toate aceste reguli se anulează dacă interviul nu este planificat cu grijă dinainte, ci apare din senin. Să presupunem că te afli într-un supermarket pentru a vorbi despre scumpirea prețurilor și în timpul directului vezi un personaj celebru care face cumpărături chiar lângă tine. Ce faci? Îl lași să treacă sau deschizi un dialog? Sau, te afli
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cu replica: ,,poza prostului pe toate gardurile !” Fotografia autorului într-o carte are rolul de a-l apropia pe cititor de cel care a scris cartea, de a nu-i lăsa impresia că rîndurile respective au apărut de undeva ,,din senin”. Rolul acestei poze este a a spune pur și simplu cititorului: acesta este omul care își asumă responsabilitatea pentru cele scrise în această carte! Cuvînt înainte Cei care se așteaptă să găsească în această carte o poveste siropoasă, cu evenimente
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
secven?e spectaculoase ale unei scenografii care conjug? natură cu mitologia ?i cu arhitectura. �n opozi?ie cu aceast? complexitate erudit? ?i teatral? sau grandoarea tragic? a unui Michelangelo, este chinte-sen?a umanismului arhitectural pe care-l manifest?, prin luminozitatea, senin?tatea ?i ?inuta să semea??, vila Rotonda (1567-1569) a lui Palladio. Din �naltul unei coline din apropiere de Vicenze, planul s?u �n form? de cruce greceasc? permite o vedere panoramic?, compen-s�nd absen?a unei gr?dini din acelea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de săvârșirea unei fapte bune cu veselia provocată de săvârșirea unui păcat). Când ne spovedim? Ar fi bine cât de des posibil. Oricând ajungem În starea de criză sufletească. Oricând simțim că din cauza păcatelor noastre nu-i mai putem privi senin În ochi pe cei din jur. Omul care se spovedește des este un om cu demnitate, cu verticalitate, nu Încovoiat, Împovărat de păcate nespovedite și neiertate. Nu trebuie neapărat să așteptăm perioada postului. Cum spunea și un mare duhovnic la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
minciuna) cum că o naționalitate ar putea fi „lichidată”, iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o hotărâre a instituției puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de totcă națiunile nu apar din senin la porunca știucii sau chiar a unui domnitor. Că nașterea lor e un proces îndelungat și anevoios, iar odată ce s-au născut, nimeni nu le poate proclama nule”. Iar afirmația lui Alexandru Ioan Cuza ar fi „prima minciună de mare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sine. Pare că le este imposibil să se extragă complet din clișeele propagandistice ale epocii, comunicarea lor pe teme foarte omenești (casă, copii, serviciu, călătorii, bani etc.) fiind mereu bruiată de formule uzuale în acea perioadă. Unii chiar țin, din senin, cursuri scurte de patriotism, istorie națională, economie politică sau relații internaționale, de care nu se pot desprinde. 5 Mai precis, modelul de origine este specific culturii urbane germane (vezi, de exemplu, Nancy R. Reagin, Sweeping the German Nation. Domesticity and
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
am gândit - există!» Se înălța încet. Simțeam că nu mai am putere să-l mai țin, că încă puțin și-l voi scăpa.” (idem) Norul de durere care era sufletul oscilează de-a lungul unei axe nevăzute ce apare din senin. De-o parte a axei îi e dat să simtă un miros îmbătător de flori despre care povestește în râsul general. Îi înțelege pe sceptici, el vine dintre ei. Revelația însă doboară limitele rațiunii, oricât ar fi fost de critică
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
încă să realizeze un singur mare Dicționar al limbii române, o singură mare Enciclopedie românească (pe care alții, vecini, din aceeași zonă, le au de mult) și alte asemenea lucrări indispensabile, ceva nu este totuși în ordine. Ne putem dispensa senin de astfel de lucrări fundamentale și consola doar cu vitalitatea poeziei? N-am crede. A avea propriile noastre lucrări de referință și instrumente de lucru reprezintă o obligație și o datorie culturală strict indispensabilă. Nu încercăm nici o satisfacție nici când
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este minunea prin care se vede "către limanul dincolo de fire", "către cele nevăzute/ -n marea noapte 26, căci arătarea ei face posibilă o altă arătare spre care ea duce - transmite - vederea 27. "Lutul diafan" e noul trup de lumină, "un senin veșmânt" prin limpezimea căruia se poate vedea minunea unei iviri deja posibile, ființarea inaparentă a neascunderii diafane: "Ca-n ape făr prunduri, fabuloase, reci/ arzând se văd minuni - prin lutul purpuriu 28". Ce rămâne în vedere Imaginea transparentă e deschisul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumină, surprinsă în "clipa ceea rară de tainic început" (Ultima verba. Cântarea lui Samson)24, nu poate fi posedată, avută în vedere precum o reprezentare sensibilă sau o reproducere fidelă. "Sufletul ți-l pipăi cu mânele, eteric" (Pastel) pentru că "nemărginit senin era în suflet" (Arșița)25; sufletul atins - cu privirea, cu rostirea - nu spune ceva decât în forma strălucitoare a propriei priviri și rostiri. Imaginea sa se întipărește ca model originar al tuturor înfățișărilor pe care le scoate la vedere, ea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mediul transparent al strălucirii, prin vălul nevăzut de care "se frânge vânt și val". Desăvârșire a creației, act împlinit în opera de artă; dar "privind la raza ei nu știi/ Genunea ce-o născu grozavă/ Și patima ce-i limpezi/ Seninul izvorât din lavă" (Cupa)5. Începutul e nevăzutul, adâncul tulburător din care limpezimea devine posibilă, seninul se eliberează, iese din ascundere. Ne întrebăm: nu e acesta oare imposibilul neobișnuitului, acel cu-neputință să fie așa cum apare? Dar așa cum apare, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
creației, act împlinit în opera de artă; dar "privind la raza ei nu știi/ Genunea ce-o născu grozavă/ Și patima ce-i limpezi/ Seninul izvorât din lavă" (Cupa)5. Începutul e nevăzutul, adâncul tulburător din care limpezimea devine posibilă, seninul se eliberează, iese din ascundere. Ne întrebăm: nu e acesta oare imposibilul neobișnuitului, acel cu-neputință să fie așa cum apare? Dar așa cum apare, în lumina lumii și în cea a poemului, e în chipul ființei prin care lumina lumii trece
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se vede e spectacolul lumii care se cufundă treptat în invizibil, ștergerea semnelor până la ceea ce pare a fi diminuarea oricărei posibilități de semnificare: " Deschide ochii. Seara în geam se depărtează/ Și casele și pomii s-au dezrădăcinat:/ Plutesc spre nesfârșitul seninului curat". Deschiderea ochilor corespunde, paradoxal, cu îngustarea câmpului vizibilității, căci în vedere nu apare decât ceea ce dispare, orizontul departelui în care peisajul lumii iese din scenă. Surprinzător însă este faptul că dispariția dă ceva de văzut, imaginea apare din chiar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
corespunde, paradoxal, cu îngustarea câmpului vizibilității, căci în vedere nu apare decât ceea ce dispare, orizontul departelui în care peisajul lumii iese din scenă. Surprinzător însă este faptul că dispariția dă ceva de văzut, imaginea apare din chiar ceea ce dispare: "nesfârșitul seninului curat" spre care toate plutesc, se topesc în inaparentul vizibil nu în orizontul eclipsat al lumii, ci în imaginea care o deschide vederii. Ceea ce se vede - și surprinde vederea - nu e dispariția ca atare; plutirea spre posibilul fără sfârșit este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]