5,259 matches
-
că Maàt poartă pe cap o pană de struț, iar Isis simbolul tronului regal. După asimilarea lui Hathor, podoaba capului se schimbă coroana fiind înlocuită cu două coarne de vacă între care se află discul solar. Isis este astfel uneori simbolizată de o vacă sau de capul unei vaci. De multe ori, Isis apare împreună cu fiul ei, Horus sau, sub formă de uliu, deasupra corpului lui Osiris. Fiind și o zeiță a cerului, Isis este reprezentată stând pe o jumătate din
Isis () [Corola-website/Science/297876_a_299205]
-
opera sa nu reflectă o realitate vizibilă, ci redă o reprezentare interioară ("Pictorița" 1933, "Nud în mijlocul unui peisaj" 1933). În acest timp Picasso pictează un ciclu dedicat luptelor cu tauri ("Moartea toreadorului", 1933) și reia mitul antic al Minotaurului, care simbolizează virilitatea. În 1935 se desparte de Olga Koklova. O cunoaște pe Dora Maar, pictoriță și fotografă, care avea mulți prieteni în cercul suprarealiștilor. În noua lui dragoste pictorul găsește o corespondență intelectuală care până atunci îi lipsise. Nu o va
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
Hirohito a urcat pe tron în urma decesului tatălui sau, Yoshihito. În acest fel era Taishō o fost urmată de o noua eră, era Shōwa (Pacea Iluminată). În noiembrie 1928, succesiunea împăratului a fost confirmată prin ceremonie (Sokui no rei) care simboliza atât "înscăunarea" cât și "încoronarea" (Shōwa no tairei-shiki); dar acest eveniment formal poate fi descris mai bine ca o confirmare publică că Împaratul poseda Cele trei comori sacre (oglinda, sabia și bijuteriile divine), ce au fost simbolurile împăraților de-a
Hirohito () [Corola-website/Science/298454_a_299783]
-
sărbătoririi a 1600 de ani de la înființarea orașului. Fântâna îi este dedicată celui care a pus bazele orașului, împăratul roman Augustus. A fost amplasată în fața primăriei și a fost concepută de Hubert Gerhard. Cele patru herme, figuri centrale ale fântânii, simbolizează cele trei râuri și un afluent care străbat orașul: Lech, Wertach, Singold și Brunnenbach. Fiecare din figuri ține în mâini un simbol legat de apă: vâsla, roata dințată, cornul abundenței și năvodul. Augsburg a fost înființat în secolul I î
Augsburg () [Corola-website/Science/298451_a_299780]
-
vocală propriu-zisă, celelalte sunete vocalice din silabă se numesc semivocale (în cazul exemplului anterior semivocala numită "iot", ). Cuvântul "vocală" poate să mai însemne și orice literă care reprezintă (în general) un sunet vocalic, chiar dacă uneori aceeași literă poate să nu simbolizeze o vocală din punct de vedere fonetic. De exemplu, deși limba franceză se scrie folosind cinci litere care pot fi clasificate ca vocale ("a", "e", "i", "o", "u"), fonetic numărul vocalelor este mult mai mare (10-15, în funcție de dialect). Acest articol
Vocală () [Corola-website/Science/298473_a_299802]
-
1961 CCA și-a schimbat numele în „CSA Steaua București”. Motivul a fost prezența pe stema clubului a unei stele roșii (ceva obișnuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbată într-o stea galbenă, simbolizând tricolorul românesc. În anii '60 și '70, Steaua avea să cucerească două titluri pe deceniu, 1962 și 1968, respectiv 1976 și 1978, câștigându-și însă renumele de „specialistă a Cupei”. De asemenea în această perioadă, pe 9 aprilie 1974, actualul
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
în centrul crucii. Deși ulterior s-a ajuns la o înțelegere cu Armata, clubul a decis să folosească noul logo începând cu returul sezonului 2014-2015. În timpul primului ei sezon, 1947-48, Steaua a purtat tricouri roș-galbene, cu șorțuri albastre, pentru a simboliza culorile steagului tricolor. Începând cu sezonul următor, odată cu schimbarea identității Armatei Române, s-a renunțat treptat la galben, astfel încât culorile oficiale au rămas, până în ziua de astăzi, roșu și albastru. Steaua nu a avut niciodată un echipament standard. Cu toate
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
în 1377 de regele Ludovic de Anjou și folosit de atunci pe actele administrative, judecătorești și politice ale orașului. Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj metalic sau din lemn masiv). Zidul simboliza statutul de oraș liber, care se supunea direct regelui sau principilor transivani și în același timp simboliza puterea militară, economică, culturală și politică a orașului. Deasupra lor se află desenate 3 bastioane cilindrice crenelate, care din 1476 au devenit patrulatere
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
ale orașului. Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj metalic sau din lemn masiv). Zidul simboliza statutul de oraș liber, care se supunea direct regelui sau principilor transivani și în același timp simboliza puterea militară, economică, culturală și politică a orașului. Deasupra lor se află desenate 3 bastioane cilindrice crenelate, care din 1476 au devenit patrulatere. Aceasta s-a constituit în stema tradițională a orașului, care de altfel a fost înscrisă de-a
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
este nefuncțională. Sinagoga este o clădire distinctivă a orașului, construită în stil eclectic, cu unele elemente de stil maur. Pereții sunt din cărămidă tencuită. Fațadele de sud și de nord sunt identice, având fiecare câte 2 lei în basorelief, leul simbolizând tribul lui Iuda. Sala era luminată în mod natural prin numeroase ferestre la parter și la etaj. Fațada, unde se afla intrarea, este pe latura de vest, clădirea fiind orientată de la vest la est, cu absida, unde era amplasat Chivotul
Sinagoga din Turda () [Corola-website/Science/306991_a_308320]
-
promițându-se construirea unui socialism național, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: "Certurile și neînțelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unității și înălțării națiunii". Ziua de 1 mai a fost transformată de către naziști într-o sărbătoare propagandistică. Se suținea că "ziua de 1 mai trebuie să devină o sărbătoare
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
pentru a include "conotația" și "denotația". Denotația este semnificația directă, specifică și literară pe care o putem obține dintr-un semn. Ea este o descriere sau o reprezentare a semnificatului. Conotația este semnificația invocată de către obiect și arată ce anume simbolizează obiectul respectiv la nivel individual. Atât denotația cât și conotația sunt folosite în comunicarea vizuală. O imagine iconică, spre exemplu un portret sau o fotografie este denotativă - semnificația directă este cea a obiectului reprezentat. Semnificațiile conotative sunt exploatate mai ales
Semiotică () [Corola-website/Science/307024_a_308353]
-
Cimbrul de câmp ("Thymus vulgaris") este o plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie. Poartă și denumirile de cimbru, lămâioară, sărpun, schinduf, timian sau timișor. În Evul Mediu, planta simboliza curajul și era folosită ca tratament pentru simptome psihiatrice. "Thymus vulgaris" L. este o specie din genul Thymus care înflorește vara—toamna cu flori lila-roz. este o plantă multianuală care își dezvoltă în primele stadii de dezvoltare o rădăcină pivotantă
Cimbru de câmp () [Corola-website/Science/307265_a_308594]
-
1989 au determinat alcătuirea unei noi steme, pentru a desemna statul suveran abia creat. Astfel, stema Republicii Moldova a reluat, în componența ei, vechiul cap de bour. În 1816, Gheorghe Asachi, a introdus în armele Moldovei doi delfini afrontați, meniți a simboliza Ținutul Mării și gurile Dunării răpite de către Rusia. Aceștia vor fi preluați pentru a desemna cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate în 1856 Moldovei. După schimbul dictat în 1878, în urma căruia Dobrogea revenea României în schimbul acelor județe, delfinii au
Stema Basarabiei () [Corola-website/Science/307274_a_308603]
-
și prins într-o coroană închisă. O variantă similară îi avea drept tenanți: în stânga pe un personaj feminin, având în mână o sabie curbată specific dacică, iar în dreapta pe un leu ridicat în două labe. Aceste elemente erau menite să simbolizeze Dacia, regăsindu-se încă din secolul al III-lea pe o monedă daco-romană. Nici această reprezentare nu a fost acceptată, probabil din aceleași motive ca și în 1859. Situația devenise delicată, întrucât structurile administrative județene și orășenești redactau documente având
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
tricoloră pe care este scris .”" Principalele elemente de noutate erau constituite de înfășurarea diferită a panglicii tricolore și încărcarea acesteia cu numele întreg al țării. De asemenea, la baza pădurii, câmpul a fost înlocuit cu o fâșie albastră, pentru a simboliza apele României.. Constituția din 1965 definea din nou și sigiliul de stat. Astfel la articolul 117 se arăta că "„Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, în jurul căreia este scris .”" Această stemă avea să rămână nemodificată până la căderea regimului comunist
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
stăpânirilor austriece (1718 - 1739 în Oltenia) și rusești (1769 - 1774). Totuși, potrivit Mariei Dogaru, "„specialiștii români au demonstrat faptul că simbolurile județene sunt de sorginte autohtonă”". Mănăstirea Antim din București, pictată în 1715, prezintă pe frontispiciu șase medalioane destinate a simboliza numele mitropolitului (A - N - Θ - I - M - O - Σ). Dintre acestea, cele destinate literelor A, Θ și M prezintă stemele județelor Argeș (o acvilă), Teleorman (o oaie) și respectiv Mehedinți (o albină). În 1722 Frederich Schwantz a publicat o hartă
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
între 100 și 200 cm. Durata de viață este de 30 - 40 de ani. Ei vocalizează, sunt foarte sociabili și au un stil de viață monogam. În China, Africa de Sud și Uganda, cocorii sunt simboluri naționale. În Asia de Est, ei simbolizează viață îndelungată, fericire, fidelitate în casnicie și dragoste. Caracteristic cocorilor este forma traheii care pătrunde până la osul stern, sub mușchii pectorali, formând bucle care explică strigătele puternice al cocorilor. Cocorii sunt păsări care umblă și fac cuibul pe sol cu excepția
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
spre Coreea, Japonia, China, Taiwan și alte țări din estul Asiei. Toți acești cocori migrează, cu excepția unui cârd care trăiește în Hokkaidō, Japonia, și care rămâne acolo tot anul. Cocorul alb ("Grus leucogeranus") este o specie pe cale de dispariție, care simbolizează viață îndelungată și succes în căsnicie. Există mai puțin de 3000 de exemplare de cocori albi, iar numărul lor este în scădere. Aceste păsări sunt migratoare, își fac cuiburi în Siberia și își petrec iernile în India sau de-a
Cocor () [Corola-website/Science/308506_a_309835]
-
Regatul Unit în 1957. Se bazează pe culorile pan-africane, roșu, auriu și verde, în benzi orizontale, cu o stea cu cinci colțuri, neagră, în centrul benzii aurii. Steagul ghanez a fost primul după cel etiopian cu aceste culori. Roșul simbolizează sângele celor care au murit în lupta pentru independență, aurul reprezintă bogățiile minerale ale țării, verdele - pădurile bogate și bogăția naturală a statului, iar steaua neagră e idealul libertății africane.
Drapelul Ghanei () [Corola-website/Science/308532_a_309861]
-
lui Wagner, care conține principalele laitmotive ale operei, rezumând opera cu măiestrie. El începe pompos cu motivul maeștrilor cântăreți, caracterizându-i bine: ei sunt cetățeni puternici și mulțumiți de ei înșiși, tradiționaliști acceptând foarte greu schimbările. În schimb, motivul liric, simbolizând voința de reînnoire dorită de Hans Sachs, cizmarul poet și cântăreț (care a existat și în realitate) și tânărul cavaler Walther, se aude mai încet, dar Walther nu reușește să convingă meșterii, de unde sufocarea bruscă a motivului în energicul "marș
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
10 la sută din bărbați prezintă simptome ale acesteea. Această fobie poate fi un mecanism de protecție sau de origine socială, generată de filme. Păianjeni au fost mereu în centrul unor superstiții, povestiri și mitologiile din diferite secole. Ei au simbolizat răbdarea, datorită modului lor de vânătoare, de construcția pânzei și așteptare prăzii. Ei au fost priviți și negativ, din cauza veninului mortal.
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
părea greu de crezut că și virtutea numită “meiyo” (onoare) poate fi regăsită printre cele păstrate și de grupările yakuza, însă nu numai că are o mare importanță, dar a dat și naștere, alături de virtuțile deja expuse, unui fenomen care simbolizează moartea celui dezonorat, în numele pocăinței sincere în fața stăpânului față de care s-a greșit. Este vorba despre “yubitsume” sau tăierea degetului mic, un ritual specific mafiei japoneze. Se pare că acest ritual își are originile încă din vremea bakuto, când un
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
suprem nu este mulțumit doar cu acest ritual, se poate ajunge până la sinucidere, sub semnul curățirii onoarei pătate și spre iertarea celui ce a greșit. Onoarea, cea pentru a cărei curățiri s-a ajuns la un astfel de ritual, care simbolizează chiar sinuciderea atât de frecvrentă printre samurai, s-a născut din teama de cădere în dizgrație. Japonezii au avut întotdeauna grijă de imagine și de reputație. Un lucru important, păstrat încă din străbuni este cel de a ține mai presus
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
mult, afirmă el, povestea înfrângerii celor zece regate a fost ștearsă și înlocuită de . Teologia castității a lui Ioan a fost înlocuită cu teologia celibatului total a editorului, care nu prea are înțeles în timp ce biserica adevărată a lui Ioan este simbolizată drept soția Mielului. Cel mai important, editorul a rescris complet teologia mileniului a lui Ioan, „golind-o de orice înțeles”. John Robinson în "Redating the New Testament" (1976) a criticat aspru poziția Charles și a acceptat autorul apostol, datând Evanghelia
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]