6,398 matches
-
însușirii informațiilor. Procesul de evaluare antrenat de către trei factori principali- profesorul, elevul deficient de auz și părintele-, este realizat prin evaluarea inițială, evaluarea formativă (continuă) și evaluarea sumativă (finală). Evaluarea scrisă (în cazul terapiilor prin stimulare cognitivă, formarea autonomiei personale, socializare) și evaluarea practică (în cazul terapiilor ocupaționale și ludice) sunt unele dintre cele mai folosite modalități. Strategiile de evaluare trebuie concepute, astfel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale și practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
au organizat jocuri și concursuri; • Prezentarea unui moment cultural- artistic în fața elevilor școlii din Zyiaret, o localitate lângă Amasya; Primirea certificatelor YouthPass de către participanți care certifică competențele formate prin participarea la activitățile proiectului. Toate aceste activități au avut ca scop socializarea tinerilor cu deficiență de auz și dezvoltarea abilităților de comunicare, oferindu- le tinerilor posibilitatea de a se exprima și a colabora cu membrii grupului utilizând propriile abilități, cunoștințe, dorințe, expectații și sentimente. Activitățile sportive desfășurate au fost în concordanță cu
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
socio-profesională. Prin izolare se instalează o serie de particularități psiho-comportamentale, în care deficientul de auz devine timid, dependent, neâncrezător în forțele proprii, nemotivat pentru activități. În cadrul demersului recuperativ, asemenea neajunsuri pot fi depășite, asigurându-se totodată condiții normale pentru socializare și profesionalizare. Activitatea, organizată și susținută de învățare, imprimă relației dintre cognitiv și afectiv un altfel de curs, încât, copilul își dezvoltă comportamente care au la bază motivații asimilate prin înțelegere și conștientizare. În acest context, alături de trăirea mai puțin
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
existent. 3.1. Deprinderile sunt exersate pentru atingerea unor parametri de funcționalitate adecvați. 3.2. Deprinderile dobândite se regăsesc într-un stil de muncă îmbunătățit. COMPONENTA DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI SOCIAL Descriere: Unitatea de competență se referă la rolul cadrului didactic în socializarea elevilor. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Mediază procesul de interiorizare a sistemului de valuri al societății 2. Asigură cunoașterea, înțelegerea și însușirea regulilor sociale 3. Promovează un comportament social dezirabil CRITERII DE REALIZARE 1.1. Modelele sociale oferite sunt relevante pentru
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
funcție vizează realizarea eficientă de către diriginte a următoarelor acțiuni de: a) motivare; b) animare, stimulare; c) securizare afectivă; d) susținere morală; e) tutore, ajutor; f) entuziasmare; g) încurajare; h) orientare a copilului spre complicatul proces de autoactualizare. 4. Funcția de socializare și protecție socială; 5. Funcția de promovare a culturii democratice; 6. Functia entare profesională - două direcții a) spre motivarea/stimularea spiritului de carte/cunoaștere; b) familiarizarea elevilor cu posibilitățile profesionalizării instituționalizate prin intermediul unor tipuri de instituții speciale vocaționale - artă, sport
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
organizarea și realizarea perceperii - prelucrării - transformării - acceptării - exersării - promovării acestora la nivelul vieții personale, cotidiene și a celei școlare. Funcția de consiliere impune: a) acordarea unei asistențe psihopedagogice elevilor, părinților, altor actori sociali, care colaborează cu el/instituția. Funcția de socializare și protecție socială - competențele: a) integrarea elevilor în societate; b) familiarizarea cu diverse medii sociale, exersând conduita acestora; c) valorificarea eficientă a parteneriatului educațional elev familie-școalăcomunitate. Funcția de promovare a culturii democratice necesită anumite competențe: a) familiarizarea elevilor cu valorile
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
informatice care permit identificarea, capitalizarea, organizarea și difuzarea cunoașterii sub forma resurselor documentare și informaționale. * Groupware-ul este un soft colaborativ care permite mai multor persoane localizate în zone geografice diferite să lucreze la un proiect. * Rețelele și site-urile de socializare(facebook etc). 125. Menționați suporturi pentru realizarea activităților din viața socială prin infrastructura Internet! R: Câteva domenii redefinite de mediul digital: * e-Guvernare (informații și servicii guvernamentale către cetățeni) * e-Administration (utilizarea Internetului pentru furnizarea serviciilor administrative de bună calitate) * e-Inclusion
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Rolul serviciilor de împrumut într-o structură infodocumentară * Care sunt serviciile cu rol de instruire într-o bibliotecă? * Blogul: instrument de informare și documentare într-o structură infodocumentară școlară * Formarea unei baze de date într-o bibliotecă școlară * Rețelele de socializare și dezvoltarea profesională * Menționați câteva proiecte de digitizare la care România a fost sau este participantă * Descrieți câteva baze de date străine și românești. * Evaluați-la alegereun sit de bibliotecă! * Considerați că voluntarii pot desfășura unele activități în bibliotecă? Care ar
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Onea Daniela Argatu POSTFAȚĂ O privire distanțată despre informație și propunere pentru formarea specialiștilor în documentare și biblioteci Jean MICHEL Mai avem nevoie de specialiști pentru bibliotecile și centrele noastre de documentare acum, când Internetul, documentul digital și rețelele de socializare banalizează, intensifică, simplifică și transformă în profunzime practicile informaționale și documentare ? Întrebarea este pusă în ultimul timp pe forumuri și rețele de socializare între «liberalii-flexibili» și «specialiștii conservatorii»; între aceste două grupări există o masă imensă de persoane care nu
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
de specialiști pentru bibliotecile și centrele noastre de documentare acum, când Internetul, documentul digital și rețelele de socializare banalizează, intensifică, simplifică și transformă în profunzime practicile informaționale și documentare ? Întrebarea este pusă în ultimul timp pe forumuri și rețele de socializare între «liberalii-flexibili» și «specialiștii conservatorii»; între aceste două grupări există o masă imensă de persoane care nu știe ce să mai creadă despre această problemă. Mai este nevoie să formăm tinerii specialiști în meseriile infodocumentării atunci când orice persoană cu puține
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
aceste țări (indivizi, întreprinderi, comunități teritoriale..) «Cursa armamentului informațional» și aspirația «mereu-mai-mult» a soluțiilor tehnologice avansate pentru prelucrarea informației nu poate fi un scop în sine, mai mult de o frenetică agitație pe forumurile electronice și a altor rețele de socializare, nu poate fi finalitatea unei societăți care are cu siguranță azi alte lucruri de făcut (creșterea dramatică a sărăciei în multe țări, riscurile mediului din ce în ce mai grave, conflictele armate care slăbesc multe populații lăsate pradă egoismului îmbogățiților, creșterea delicvenței, pierderea reperelor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
și superioritate de sine, persuasiune și tăria de caracter și asumarea responsabilității propriilor acte și devianța comportamentală. S-au ales stilurile parentale deoarece rolul mediului familial în generarea devianței comportamentale este deosebit de important. Familia constituie factorul primordial al formării și socializării copilului, reprezentând cadrul fundamental în interiorul căruia sunt îndeplinite etapele întregului său ciclu de creștere și dezvoltare. Mediul familial este locul unde copilul deprinde modelul primelor contacte cu adultul și atitudinile pe care el le adoptă în cercul familiei pun bazele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Diana Baumrind reprezintă structura specifică a anumitor valori, practici și comportamente, ce se caracterizează printr-un raport stabilit între controlul și afecțiunea parentală (D. Baumrind). Autoarea adaugă faptul că, noțiunea este menită să surprindă variațiile așteptărilor parentale în privința controlului și socializării copilului. Din această definiție rezultă că : 1. stilul parental descrie variația normală a practicilor educative parentale, fără a include și practicile deviante întâlnite în familiile puternic disfuncționale, în care abuzurile de tot felul sunt frecvente; 2. patern-urile parentale normale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cu copilul. Deși, lipsa implicării parentale poate însemna, în cazurile extreme, respingerea sau neglijarea fizică și psihologică a copiilor, majoritatea părinților aparținând acestui stil se află în intervalul mediu, al normalității. Dezavantajele acestui tip de îndrumare parentală rezultă din slaba socializare a copiilor, care nu au o idee prea clară despre regulile familiale. Prin urmare, aceștia ajung să aibă rezultatele cele mai scăzute în toate domeniile: un nivel scăzut al stimei de sine, o capacitate scăzută de conformare la norme, iar
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dispun de mijloacele psihologice și condițiile sociale necesare unei bune adaptări și integrări sociale. De asemenea, majoritatea indivizilor se conformează normelor societății în cea mai mare parte a timpului; acest lucru se datorează atât normalității psihilogice și condițiilor adecvate ale socializării, cât și presiunilor controlului social. Sociologii americani T. Sellin și R.K. Merton, preocupați de definirea obiectului de studiu al sociocriminogenezei, au formulat pentru prima dată următoarele definiții ale comportamentului deviant <footnote M.N.Turliuc curs Psihologia comportamentului deviant footnote>: T.Sellin
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de normă. Conformitatea cu normele sociale este o rezultantă a acțiunii conjugate a cel puțin patru factori: a) presiunea grupului social, exercitată asupra individului pentru a-l determina să se integreze/conformeze, prin procesul de influențare socială; b) procesul de socializare și de învățare socială a normelor de către individ. Prin acest proces normele sunt internalizate, devin o parte din eul social al persoanei, iar conformitatea cu norma îi asigură stima de sine; c) conștientizarea faptului că încălcarea normelor conduce la sancțiuni
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
înțelegerea și valorizare. Din punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri de evaziune este una asimetrică, ce reliefează ponderea mai mare a factorului familial;explicația acestei asimetri provine din faptul că elevul petrece mai mult timp în familie, socializarea primară fiind mai constrângătoare și mai eficientă decât cea de tip școlar. Pe de altă parte, un elev poate fi relativ satisfăcut de relațiile sale cu părinții, dar poate avea dificultăți de adaptare școlară, determinate de unele atitudini de respingere
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
raportează o rată mai mare a abandonului la fete, indiferent de venitul părinților.Există și studii care găsesc că riscul cel mai mare de abandon școlar îl au băieții și explică acest lucru prin trăsăturile de personalitate specifice rezultate în urma socializării în funcție de stereotipul de sex-rol; copiii proveniți din familii minoritare etnic indiferent de variabila sex, abandonează școala într-un procent mai ridicat decât cei ce aparțin culturii/etniei majoritare; o rată mai mare a abandonului școlar se consemnează în mediul rural
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copilului. Corelând trăsăturile climatului familial cu tipurile de autoritate parentală, diferite cercetări au ajuns la concluzia că gradul de control exercitat și maniera-afectivă sau ostilăîn care este efectuat sunt esențiale pentru formarea comportamentului moral, ca parte esențială a procesului de socializare.W.C.Becker <footnote W.C.Becker apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> arată, de pildă, că părinții foarte autoritari și totodată afectuoși au, în general, copii bine socializați din punct de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nivel de copii aceste aspecte sunt simple teorii, dar utilizarea îndelungată a exercițiilor cu partener va conduce la formarea acestor atitudini. Transferul încrederii în partener din activitatea sportivă, formată în special în timpul antrenamentelor, în viața cotidiană reprezintă un element de socializare important la vârste fragede. d). Una dintre problemele de actualitate ale copiilor și adolescenților o reprezintă formarea unei imagini false despre sine. Acest lucru este posibil deoarece se face deseori abuz de metoda stimulării și a recompensării, de teama adolescenților
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
pot spune că există o parte bună, dar și una mai puțin bună. Cea de-a doua este cauzată de persoanele care nu știu ce înseamnă cercetășia și nu apreciază sub nici o formă beneficiile acesteia. Însă partea bună compensează prin relațiile de socializare naționale și internaționale, ceea ce pentru mine înseamnă foarte mult; înveți foarte multe lucruri noi, privești lucrurile din mai multe perspective, respiri prin trăirile unor străini care ajung să fie o parte din tine pe parcurs. Larisa: Spune-mi despre proiectele
Sfera by Pristavu Larisa, Turcu Georgiana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93579]
-
aproape de cercetările de psihologie experimentală, de lingvistică, de logică, de neurologie (care face progrese enorme în zilele noastre). Chestiunea învățării (culturale) în relațiile sale cu capacitățile cognitive ne permite să precizăm sau să înlăturăm ca fiind prea vagi concepte ca socializare sau enculturație. Este clar că, dacă programul de antropologie cognitivă s-ar realiza, dacă aceasta ar reuși să explice cum se fixează credințele, cum funcționează inferența, cum se construiește memoria plecând de la experiențe personale, am asista la o apropiere spectaculoasă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adesea sub limitele posibilităților lui reale. Școala ca instituție socială include în clasele sale colective egale de vârstă, care parcurg programe de instruire determinate într-un spirit competitiv, relațiile grupale fiind supuse acelorași reguli și regulamente. Datorită acestor condiții de socializare a conduitei, se conturează rolul de elev din clasele mici și statutul social legat de randamentul școlar și de participarea copilului la sarcinile implicate de viața școlară. Școala impune modelele ei de viață, dar și modele sociale de a gândi
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
comportamentul ludic de cooperare, când acțiunile sunt bine organizate și copilul devine conștient de rolul pe care îl are în cadrul grupului de joc. În toate formele jocului, ca și în activitățile ocupaționale specifice vârstei școlare mici, are loc o intensă socializare tocmai datorită faptului că jocul cuprinde și asimilează dinamica vieții sociale și o alimentează, acomodând relațiile ce se stabilesc între copii în activitate. Relațiile de cooperare ce sunt implicate în joc au la bază criterii de simpatie sau acceptare, dar
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
toți elevii școlii de un grup de belgieni (dintr-o organizație nonguvernamentală) a avut ca traseu Cetatea Neamțului și cinci mănăstiri din Moldova iar scopul a avut În vedere aprofundarea cunoștințelor la obiectele istorie, geografie, cunoașterea mediului, citire lectură, precum și socializarea acestor elevi cu cerințe educative speciale. Elevii Însoțiți de diriginți au fost Încântați de locurile minunate ale Moldovei, mai ales că a fost prima lor ieșire În spațiul natural și istoric al Moldovei iar bucuria lor s-a materializat În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]