6,333 matches
-
mulțimile de obiecte, le descoperă proprietățile caracteristice, stabilește relații între ele, efectuează diverse operații din care rezultă noi mulțimi și noi proprietăți caracteristice. Numărul natural este cardinalul unei mulțimi. „În fond - spune René Boirel - numărul este proprietatea unei colecții, altfel spus, a unei mulțimi. Nu există obiecte vizibile care să fie 2 sau 3”; există numai mulțimi formate din două sau trei obiecte. Modul în care am definit numerele naturale este de fapt un proces de abstractizare în care ne ridicăm
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
PRECUVÂNTARE În ultimul timp, comunitățile locale, sate și comune, au vrut să știe mai multe despre sine, despre trecutul lor și al strămoșilor, altfel spus, vorba cronicarului, au vrut să-și vadă felul neamului, de unde li se trag moșii și strămoșii, cine adică a fost „începătura” și au pus gură pânzei și, ca urmare, au apărut puzderii de monografii care pledează pentru o istorie locală
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1718 ... Stâlpul pătrat, înalt de doi stânjeni, confecționat din gresie moale, se găsește la câteva bătăi de pușcă la sus-est de localitate. Pe cele patru laturi lungi ale stâlpului s-a săpat în limba greacă și valahă, sau, mai bune spus, pe moldovenește, povestea unei bătălii petrecută aici; dar cum piatra este moale, n-a mai rămas mult din ea...” <footnote Ibidem. footnote> Hacquet face și traducerea textului săpat pe cele patru laturi ale coloanei, atât cât rămăsese și se putea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
instituție, acolo unde a fost sediul autorității locale, care depindea de autoritatea centrală <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 57 footnote>. Pentru satul Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în braniștea domnească din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
incluzîndu-le în rîndul acestora și pe cele pseudoși cvasiexperimentale), acesta trebuie clar stabilit înainte de începerea studiului. De asemenea, trebuie proiectate riguros măsurile de control al variabilelor externe și de asigurare a validității interne și externe. Izolarea unei secvențe cauzale - altfel spus, controlul relației cauză-efect - constituie principalul avantaj al metodei experimentale în raport cu cele istorice și descriptive. La acesta se adaugă posibilitatea cercetătorului de a spori obiectivitatea cercetării, mai ridicată în cazul experimentului decît al altor metode, precum și posibilitatea de a verifica datele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sau de eforturi similare și oricare altul care nu reușește să depășească situații care măcar par mai puțin împovărătoare? Considerăm că răspunsul stă în gradul de libertate relativă pe care și-l asumă indivizii ce alcătuiesc populația fiecărei țări. Altfel spus, ceea ce trebuie analizat în cât mai multe nuanțe este raportul dintre libertate și normativitate. Raportarea la norme reprezintă un element esențial din perspectiva agregării eforturilor sociale. Să ne imaginăm o situație simplă. Coincidența face ca în două orașe cu populație
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
mediul privat. Putem considera că riscurile pierderii fiecăruia dintre cele două locuri de muncă erau egale. Și atunci, ce putea justifica refuzul unei asemenea oferte? Considerăm că răspunsul este reprezentat de acțiunea neîngrădită social a instinctului maximizării profitului. Foarte simplu spus, instinctul maximizării profitului ne învață să luăm cât mai mult cu cât mai puțin efort. El este prezent la toate speciile, indiferent de regn. În cazul anumitor specii care au dezvoltat viață socială, acest instinct este uneori atenuat prin acțiunea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sau de formă) cu scopul declarat de a facilita absorbția fondurilor europene. În fapt, această manieră de a face regionalizarea nu este câtuși de puțin garantul creșterii gradului de absorbție. Va reuși, cel mult, să nu blocheze alocarea fondurilor. Altfel spus, regionalizarea este acel proces care ar asigura cadrul necesar și obligatoriu unei mai bune integrări europene, ar răspunde unei nevoi de dezvoltare eliminând diferențele dintre diferite regiuni și ar permite o utlizare eficientă a fondurilor<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
circumscris de mentalitatea rurală - o componentă fundamentală a etniilor din zonă. Obștea țărănească, așa-numitele "Romanii orientale" (Nicolae Iorga) ori zadruga slavilor de sud se revendică, în mod egal și ancestral, de la modurile de existență cosmocentric și antropocentric. îmbinarea, altfel spus, a lui natura naturans cu natura naturata, a naturii cu cultura a sublimat, printre altele, în mitul pe care l-am numit semiantropomorf și care leagă, pe această dimensiune cel puțin, cele trei straturi culturale din Sud-Est: arhaic, medieval (folcloric
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
clipă de pierdut, dând de înțeles vizitatorului că prezența sa este deranjantă. Dar cea mai la îndemână și uzuală modalitate de a scăpa de un oaspete inoportun este invocarea oboselii sau a unei suferințe. Ținuta neglijentă și câteva văicăreli bine spuse au efecte sigure în îndepărtarea musafirului. Am cunoscut o familie care avea o puzderie de prieteni pe care îi vizita la rând, săptămânal sau la două săptămâni, după informațiile pe care le culegea, astfel ca vizita lor să fie cât
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
caracteriza și produce mult mai multe substanțe, dar în grame. Și, încă, putem cere unei științe date o dezvoltare, determinată (cerută) tehnologic, doar dacă ea o poate face; dacă nu, trebuie să căutăm altă știință. Un corolar al tuturor celor spuse acum și până aici este prezentat în figura 51 și este menit a integra tema concretă Lumii. Evoluția materiei are loc din infinit spre infinit (potențialitate infinită), dar poate fi descrisă - evident între cele două salturi calitative ((fig. 51 - ?) deși
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
particule - cu și fără ghilimele - care se află în staționare, convecția fiind astfel blocată, într’un lichid prin el însuși rău conducător de căldură; transferul termic prin radiație este și el drastic diminuat, în funcție de grosimea stratului de fouling biologic. Altfel spus, apa este rău conducătoare de căldură, dacă îi este împiedicată convecția și radiația; or, foulingul biologic ecranează peretele față de radiație și - la nivelul grosimii sale, evident - nu permite convecția. În ceea ce privește transferul termic aer- apă, propriu turnului de răcire, foulingul biologic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vină imprecisa identitate a țării înseși? Fapt este însă că pavilionul reprezintă în mic, dar complete, atât ezitările, cât și reușitele pe de o parte ale arhitecturii din care provenea și pe de altă parte ale societății (sau, mai exact spus, ale elitei acesteia) care îl trimisese acolo să o reprezinte. Tema forte a pavilionului este cea identitară. O țară care se rescrisese pe sine de câteva ori în mai puțin de un secol, unde care coexistau cel puțin două ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
conștiința că vorbesc limba română? Unde mai pui că ardelenii nu știu să fi vorbit vreodată moldovenește, dar au și conștiință lingvistică, și memorie istorică, pentru care au un adevărat cult. În liniile ei generale, harta menționată este corectă. Corect spus e că harta de care s-a folosit Vasile Stati este corectă, numai că din nou au apărut unele devieri față de harta originală, pe care o și indică: H. Mihăescu, La romanité dans sud-est de l'Europe, Editura Academiei, București
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
mod particular de cunoaștere, o formă intermediară Între concept și imagine, o reconstrucție a realitatii concrete la nivel mental. Obiectul unei reprezentări sociale este asimilat sistemului de valori și norme ale individului sau grupului din care acesta face parte. Altfel spus, reprezentarea socială reprezintă relația subiectobiect. O reprezentare restructurează realitatea pentru a permite integrarea În același timp a caracteristicilor obiective ale obiectului, a experiențelor anterioare ale subiectului și a sistemului său de valori, atitudini și norme. Astfel, reprezentarea devine o viziune
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
date g. training-ul efectuat și factori de ordin personal. Mergând în detaliu, vizând acei factori ce pot avea un impact asupra bunăstării angajaților și a randamentului acestora, pot fi enumerați următorii: - opoziție arătată culturii organizaționale - slabă (defectuoasă mai bine spus) comunicare între manageri și angajați - neimplicarea în procesul decizional - încărcătura excesivă a muncii desfășurate - lipsa perfecționărilor continue și a dorinței de evoluție - cauzarea intenționată de neplăceri fizice și psihice și hărțuirea (profesională, sexuală, verbală) - schimbările ce se produc, fie imprevizibile
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
doar locutorul și un singur interlocutor)? Este contextul necesar În egală 21 măsură producerii și interpretării enunțului? Există un singur context sau mai multe? 1.3.1. Contextului din perspectiva emițătorului Cazul emițătorului este unul cu totul aparte. Mai bine spus, problema contextului, În cazul emițătorului, este una aparte. Suntem În situația de a vorbi despre context Înainte de a exista text. De regulă, cel puțin În abordările tradiționale, drumul este invers: Întâi de toate, există un stimul, un obiect ( În sensul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care o are În minte locutorul. Pentru a corecta situația - altfel comunicarea eșuează - interlocutorul este nevoit fie să adreseze, explicit, prima Întrebare, La ce te referi? sau, atunci când a construit o referință, dar nu este sigur de ea (mai bine spus, nu este sigur că este aceeași referință cu a locutorului), să chestioneze locutorul asupra posibilului referent, așa cum se Întâmplă În dialogul următor dintre H și P (Înregistrarea nr. 2): H Pentru că avem o competiție, nu știu dacă ... forțele concurențiale În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de natura lor (modul de producere/percepție), acestea sunt de regulă clasificate În: vocale (paraverbale): ele Însoțesc În mod necesar orice act de rostire și se percep prin simțul auzului. Ele constituie, practic, suportul fizic al rostirii; sau, mai bine spus, ele sunt caracteristicile fizice ale rostirii; această interdependență strictă dintre aceste semne și propoziție face ca, deseori, ele să fie incluse În conceptul de enunț/text. Vocea poate contribui la vehicularea informației /mesajului locutorului prin calitate intonație pauză semne nonvocale
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care el a fost produs de 700, și nu de către Startul? A avut el forța unui ordin? Nu. Pentru că nu au existat, așa cum spune Austin, circumstațele potrivite. Observăm că enunțul nu poate avea forță În/prin sine; sau, mai bine spus, el are o forță potențială (conferită de anumite semne lingvistice) care devine, sau nu, fapt, doar prin context. Dacă circumstanțele sunt altele decât cele potrivite, enunțul rămâne un simplu act locuționar (eventual, cu o componentă perlocuționară). Situația În care se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sunt 326, confirm. Intru În tur de pistă și trec la aterizare. El nu recunoaște circumstanțele prezente ca fiind proprii pentru ca 700 să dea ordine. Suprapunerea de autoritate creată prin intervenția lui 700, este foarte periculoasă. Semnificația enunțului său, altfel spus, posibilitatea ca el să fie interpretat ca ordin, depinde de foarte mulți factori pe care i-aș grupa În trei categorii: 1) În relație cu comandantul unității; 2) În relație cu conducătorul de zbor și 3) În relație cu 326
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sunt comparabile. Dacă nu ar fi așa, comunicarea nu ar fi posibilă. 3) ipotezele asupra lumii sunt furnizate de mecanismele perceptive și raționale ale individului. Acestea se află Într-o stare activă permanentă, prin urmare, produc În permanență ipoteze. Altfel spus, contextul unui individ este Într-o continuă dinamică, el se modifică În permanență. De aceea, același enunț adresat aceluiași individ În aceleași circumstanțe fizice, dar În momente diferite, poate avea interpretări diferite. Aprofundând perspectiva teoriei pertinenței asupra contextului, Boicho Kokinov
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin nici un element lingvistic prin decodarea căruia vânzătorul V să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării nu vizează - direct - descifrarea a ceea ce a intenționat să spună locutorul, ci doar obținerea unei forme lingvistice complete din punct de vedere semantic care să permită decodarea semnificației literale a enunțului (mai bine spus, care să permită identificarea stării de lucruri din lumea reală la care locutorul face referire). De unde și definiția explicitării: „O ipoteză comunicată prin intermediul unui enunț este <explicită> dacă și numai dacă ea este rezultatul dezvoltării unei forme logice a acestuia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ale activității umane (joc, învățare, munca, creație) ceea ce interesează este valoare motivației și eficiența ei propulsivă. În caz contrar, problema relației dintre motivație și performanța are nu doar o importanța teoretică, ci și una practică. Relația dintre motivație, mai corect spus, dintre intensitatea motivației și nivelul performanței este dependentă de complexitatea activității (sarcinii) pe care subiectul o are de îndeplinit. Cercetările arată că în sarcinile simple (repetive, rutiniere, cu comportamente automatizate, cu puține alternative de soluționare) pe măsură ce crește intensitatea motivației, crește
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]