6,018 matches
-
unei acțiuni mai complexe, implicând mai multe personaje și o tematică mai variată (pentru nivelul II). Formal, se impune valorificarea unui lexic decodabil de către copii, în cadrul unor texte de dimensiuni (relativ) reduse (de exemplu, în cazul textelor în versuri una-două strofe pentru nivelul I, patru-cinci pentru nivelul II), cu structuri ri(t)mate, așadar cu o muzicalitate care să faciliteze decodarea, receptarea și, cu precădere, apropierea copiilor de frumusețea textului literar și a lecturii, în general, cu pasaje preponderent narative și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
însă, și epic, nu doar liric) și, particularizând, liricii peisagistice, liricii portretistice și liricii contextuale, didactica textului liric presupune raportarea obiectivelor vizate la conținuturi precum: componentele textului liric în versuri; universul tematic al liricii pentru copii; elemente de ordin formal: strofă, vers rimă, muzicalitate; specii/componente: pastelul, cântecul de leagăn; folclorul copiilor etc., coroborate problematicii strategiei didactice alese și, implicit, aspectelor pe care le îmbracă evaluarea în cadrul demersului instructiv-educativ. Accesibile și atractive pentru copiii preșcolari în primul rând prin prisma muzicalității
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
oral: A venit primăvara. Ce frumos este afară! Mergem și noi în parc?) • Completați (oral) cu numele personajelor: Trăia odată un ...... , care avea ...... fete. ,, Fetița nu era mai mare decât un deget și de aceea i-au spus ...... ." • Refaceți (oral) strofa (după memorarea poeziei): ,,Neaua peste tot s-a pus, A venit , , Hai, , la , Să ne dăm cu !" (La săniuș, de George Coșbuc) etc. cu întrebări structurate cu trimitere printr-o succesiune logică de întrebări la elementele unui anumit conținut; întrebările
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
îngerești. De aceea în multe denumiri se observă limpede urmele acestor rădăcini lingvistice "paradisiace". ¶ Apare prima carte din The Minstrel de James Beattie (a doua va apărea în 1774), una dintre cele mai timpurii opere ale curentului romantic, poem în strofe spenseriene în care este descrisă "calea unui Geniu poetic, născut într-o epocă barbara, de la mijirea primelor semne ale fanteziei și rațiunii", și pînă la înflorirea puterilor poetice sub influența Naturii; anticipează poemul romantic al lui Wordsworth The Prelude (început
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
poloneze folosit pentru destăinuirea Gulnarei care dezminte orice iubire pentru Seid: „Schiava son io, corsaro...“. Remarcabilă este în preludiul operei transpunerea pentru clarinet a melodiei care anticipează pe cea a terțetului final “Più non ți vego“. Cea de al două strofa a imnului “Salve, Allah“ (introdusă după modă franceză) este coborâta în tonalitate minoră în timp ce aria Medorei “Non șo le tetre imagini“ este incrustata cu înflorituri delicate. Partitura dezvăluie în premieră o mare lejeritate și conciziune, dovadă a măestriei compozitorului, nealterate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
personalități din alte țări. În afara delegațiilor care promiseseră sprijinul și participarea la dezbateri, au luat cuvântul mai mulți delegați stimulați de conținutul broșurilor cu poezii eminesciene. S-au întrecut pe sine unii delegați latino-americani care, în susținerea proiectului, au citit strofe întregi din poezii. Dezbaterea s-a transformat într-o adevărată exegeză. Mulți au exprimat regretul că nu au ocazia să participe mai frecvent la asemenea discuții. În calitate de observator, în final, am primit permisiunea să prezint poziția delegației române în legătură cu proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
În ultimii ani un nou curent redeschide dosarul temei noastre: metrosexualismul. Să fie oare metrosexualul un neo-dandy? Ai noștri tineri...tc "Ai noștri tineri..." Formă fără fond tc "Formă fără fond " În 1876, la 26 de ani, Eminescu scrie patru strofe care ar putea fi considerate manifestul antidandysmului românesc din secolul al XIX-lea. Să le rememorăm: Ai noștri tineri la Paris Învață La gât cravatei cum se leagă nodul Ș-apoi ne vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Poetical Works, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon 1085 → 2001: traduction en anglais du drame Zalmoxis, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon 1086 → 2002 : traduction en anglais de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years), Éditions de l'Université " Lucian Blaga " de Sibiu, Sibiu 1087 → 2012 : traduction en bulgare du recueil Poemele luminii, parue aux Éditions Avangardprint de Bulgarie 1088 * La liste des œuvres de Blaga qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de 1965, l'autre de 1979). Îl y a bien sûr d'autres traductions isolées, parues après 1989 sur le territoire roumain, comme la traduction en italien qui émane de Viorica Bălteanu, publiée à Timișoara en 1995, ou le recueil Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years) traduit par Dumitru Cicoi-Pop et publié à Sibiu en 2002. Deux traductions inédites des poèmes de Blaga ont été réalisées en aroumain. Malheureusement, leș traductions publiées dans d'autres pays que la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
translation by Brenda Walker and Stelian Apostolescu, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001. BLAGA, Lucian, Zalmoxis: Obscure păgân, introduction by Keith Hitchins, translation by Doris Plantus-Runey, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001. BLAGA, Lucian, Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years), traduit par Dumitru Cicoi-Pop, préface par Ștefan Augustin Doinaș, postface par Anthony O'Keefe, Editura Universității " Lucian Blaga ", Sibiu, 2002. BLAGA, Lucian, Poemele luminii (Поеми на свeтлината, изд. Авангардпринт, България), poèmes et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001, 400 p. 1086 V. Lucian Blaga, Zalmoxis : Obscure păgân, introduction by Keith Hitchins, translation by Doris Plantus-Runey, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon, 2001, 120 p. 1087 V. Lucian Blaga, Strofe de-a lungul anilor (Stanzas along the years), traduit par Dumitru Cicoi-Pop, préface par Ștefan Augustin Doinaș, postface par Anthony O'Keefe, Editura Universității " Lucian Blaga ", Sibiu, 2002, 123 p. 1088 V. Lucian Blaga, Poemele luminii (Поеми на свeтлината, изд
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Macedonski - „Vieața nouă”, „Literatorul”, „Carmen”, „Ileana”, „Hermes”, dar și la „Foaia populară”, „Epoca”, „Noua revistă română”, „Convorbiri critice”, precum și la unele dintre periodicele conduse de Victor Anestin - „Tribuna familiei”, „Țara literară și populară”, „Orion”, „Tribuna” ș.a. Placheta de debut, Câteva strofe, apărută în 1898, este urmată de Sonetele Uraniei (1902) și de Marginalia (1911). Anunța tot atunci alte volume de versuri (Ad Coelum, Pensieri prohibiti) și de schițe (Peisagii sufletești), un roman (Confesiunea lui Cantemir) și tălmăciri. Dar abia peste trei
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
parnasiană a lui N. Davidescu determină o adevărată redescoperire a poetului. D. este inclus de „Vieața nouă” printre cele „cinci frumoase stele” de curând ivite (alături de Gr. Pișculescu - Gala Galaction, Nelly - N.D. Cocea, Iuliu Dragomirescu și Mihail Sadoveanu), dar Câteva strofe, cuprinzând juvenilă lirică erotică, nu se detașează în fapt de producția minoră a vremii. O anume acuratețe a versificării releva totuși travaliu, dovedit apoi și în traduceri din Leconte de Lisle, E.A. Poe, Paul Verlaine. Un incontestabil progres aduce volumul
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
Notabile mai sunt câteva sonete (Lui Ludovic II al Bavariei, Învinsul, Semper idem...) și poemul Statuia, deseori antologat. Traducerea sonetelor shakespeariene este și ea meritorie, în ciuda câtorva deficiențe, ca o etapă intermediară spre desăvârșita lor transpunere în românește. SCRIERI: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonetele Uraniei, București, 1902; Marginalia, București, 1911; Poeme romantice. Sonetele Uraniei și altele, București, 1942. Traduceri: Shakespeare, Sonete, București, [1940]. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXIII, 322; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, București, 1943, 61-62; Perpessicius, Opere, X
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
infiltrărilor patronate de biserica catolică și regalitatea ungară. Indicii despre existența unor cristalizări politice în regiunile est-carpatice, fără să știm unde erau localizate, ni le oferă epopeea germană "Niebelungenlied" (Cântecul Nibelungilor), operă închegată în jurul lui 1200. Epopeea vorbește într-o strofă despre un "duce", Ramunc, din "țara vlahilor" (Wlachenlant), iar într-un pasaj alăturat, vlahii (vlâchen) sunt amintiți (evocați) alături de ruși, greci, polonezi, pecenegi, de unde deducem că "ducele" Ramunc era originar din regiunile românești de la est de Carpați. S-a considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un „adaos” dedicat publicării scrierilor unor începători. În ceea ce privește partea critică, Bolliac nu și-a putut îndeplini promisiunile. C. a preferat să dea traduceri din periodice franceze, făcute de Bolliac, de Ion Câmpineanu, C. Bălcescu, I. Voinescu II, Simeon Marcovici. Treisprezece strofe din Căderea frunzelor de Millevoye sunt transpuse de D. Ciocârdia Matila, iar C. Gh. Filipescu oferă o adaptare a povestirii englezești O corabie. În ultimul număr păstrat, probabil din ianuarie 1837, își găsește loc versiunea românească a lui C. Negruzzi
CURIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286604_a_287933]
-
Eminescu, G. Coșbuc fac dovada unei virtuozități de netăgăduit. Și tot așa, ciclul de parodii simboliste (Cameleon-femeie, sonet decadent, simbolist-vizual-colorist ș.a.). În afara câtorva epigrame și a unor atacuri la adresa spiritismului hasdeian, C. va reveni, ca autor de versuri, cu niște strofe antidinastice (Mare farsor, mari gogomani) și, în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907. Cu tot elogiul pe care, în 1909, îl face implicării politice a omului de condei, C. nu are vocație în acest domeniu. E
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
învălmășesc. Treptat, halucinațiile descresc, lăsând în urmă o oboseală cu aburiri de tristețe și resemnare. „Setea de infinit”, din care se nasc himere, pare a se stinge, făcând loc, într-o gestică afectată, unui sentiment al zădărniciei, ce pulsează în „strofe amare” și „reverii tombale”. Impasul se traduce prin stări de însingurare, retorica deziluziei scoțând la iveală o interioritate stăpânită nu de credință, ci de tăgadă, nu de elanuri, ci de dezgust și, câteodată, de exasperare. Mizantrop, misogin, găsindu-și seninătatea
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
preajma anului 1820, este bogată în compuneri ocazionale, acrostihuri, cântece de lume, stihuri erotice declarative; muza inspiratoare, mereu alta, a acestui permanent îndrăgostit este idealizată și impersonală, frumusețea ei, „nurii” îl îndeamnă la extaz și la exclamații superlative adunate în strofe sufocate de lamentări, oftaturi și leșinuri, pentru uzul saloanelor, dar și al serenadelor cu lăutari. În cea de a doua etapă, de după 1820, tonul devine meditativ, elegiile iau locul entuziasmelor celebrând iubiri pasagere, dragostea mistuitoare pentru Smaranda Negri, Zulnia, cum
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
primindu-le înrâurirea, el este mai mult decât un epigon. Energia, patetismul, tensiunea mobilizatoare, lipsa de retorism a exhortațiilor își au izvorul în credința în rostul mesianic al poetului și poeziei. Participant la evenimentele timpului, C. închină revoluției, revoluționarilor, Unirii, strofe imnice, ode, adevărate manifeste politice învăpăiate de viziunea libertății, a gloriei țării. Același nobil civism, aceeași mistică a renașterii tutelează imaginea trecutului, resuscitat spre a fi propus model și îndemn prezentului. Fluide, bine ritmate, aceste poezii au avut răsunetul lor
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
retorică întoarsă”, însă retorica poetică nu-i răsturnată integral și consecvent în lirica bacoviană. Poetul, fidel programului lui Verlaine, încearcă doar s-o sugrume din când în când, desfăcând versul, rupând fluiditatea discursului pentru a-l recompune, apoi, în altă strofă. Multe versuri sunt emblematice tocmai prin prozaismul sau, mai bine spus, prin îndrăzneala de a defini o stare lirică nu prin mijloacele tradiționale de seducție, ci printr-o alianță din care a fost eliminată tocmai „poezia” în veșmintele ei sărbătorești
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
mult zel în poezia ocazională. Apaticul se smulge, în asemenea momente, din marasmul unei existențe tulburi, clamându-și cu o dârzenie care îl face de nerecunoscut fie oțărârea, fie încrederea în „deșteptări răsturnătoare”. Sunt țâșniri de energie care, ieșind din stereotipul „strofelor negre”, se complac în mecanica unei rostiri impersonale. SCRIERI: Frumoasele, Craiova, [1927]; Versuri, Craiova, 1934; Poezia lui Al. T. Stamatiad, București, 1937; 13 poezii, București, 1939. Repere bibliografice: Metzulescu, Literile, I, 17-19; Kalustian, Simple note, II, 175-177; Firan, Profiluri, 81-82
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
Caragiale), laborant la fabrica de zahăr din Chitila (în 1897). Frecventa clubul socialist de la „Lumea nouă”. În ziarul „Liga ortodoxă”, la 30 iulie 1896, Ion Theo (prescurtarea i-a fost sugerată de Al. Macedonski) debutează în poezie, tăios, cu acuzatoarele strofe din Tatălui meu; le urmează compuneri când instrumentaliste, când parnasiene, când purtând amprenta elegiei eminesciene. Macedonski elogiază cutezanța cu care tânărul „rupe” tehnica versificării, însă acesta nu suportă amestecul „peniței” patronului său literar și părăsește cenaclul macedonskian. Colaborează totuși la
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de la primele sale versuri, acestea exploatând, cu efecte mai mereu remarcabile, captarea și „fixarea” energetismului fluid și arzător în plasa rece, „indiferentă”, strict instrumentală, a unei prozodii regulate. „Spasm încremenit”, așadar, inclusiv cu ajutorul dat de forma fixă, perfect cizelată, a strofelor. Elementele nu sunt decorative, ca la adevărații parnasieni: materialul folosit de poet este el însuși o lavă care s-a răcit și a devenit materie verbală, dobândind formele reliefului pe care îl „umple” („Te-năbușai în pâcla încinsei atmosfere, / O, tu
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
reguli stranii, inaccesibile, marcate grafic prin caractere italice: „Cir-li-lai, cir-li-lai,/ Precum stropi de apă rece/ În copaie când te lai; / Vir-o-con-go-eo-lig,/ Oase-închise-afară-n frig/ Lir-liu-gean, lir-liu-gean./ Ca trei pietre date dura/ Pe dulci lespezi de mărgean.” Una dintre cele mai frumoase strofe din poezia românească nu „comunică”, practic, nimic și nu poate fi nicicum analizată, raționalizată. E, acesta, un pas (îndrăzneț) către gratuitatea aproape pură din poemul Uvedenrode, ce încheie ciclul cu același titlu printr-o programatică îndepărtare de tot ceea ce poate
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]