5,627 matches
-
o hostie consacrată. X - Să purtăm cu voioșie Crucea lui Isus. Să ne jertfim cu Isus pentru mai marea slavă a bunului Dumnezeu și pentru mântuirea aproapelui nostru, căci spune Isus: „Qui vult venire post me, abneget semetipsum, tollat crucem suam et sequatur me” - Cine vrea să vină după mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să mă urmeze (Mt 16,24). Să iubim posturile și mortificarea simțurilor, căci: „Cei ce sunt ai lui Cristos și-au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
jur devine mai vast decât poate s-o-ndure biata ta piele croită zgârcit - pentru că cerul și cu iarba s-au încurcat împreună. Să resimți frumusețea peisajului ca pe o amenințare, ca pe legănarea unei pendule devorându-și singură tic-tac-ul, suind cu tine deasupra ierbii până-n azurul buimac și lepădându-te acolo sus, sau coborând, strivindu-te în negrul bătucit al mormântului și lepădându-te. Această minoritate germană era privită de ceilalți ca insulă a friților naziști, dar ea se vedea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
acel lucru. Propriile presimțiri îți cer această imagine. Omul vorbește de el însuși, însă fără a mai pomeni de sine. În aer nu poate fi nimic, cel mult tot aer. Iar când aerul se mișcă, este vorba de vânt. Care suie în împrejurimea ce i se-așează în cale. și doarpentru că lucrurile de jur-împrejur se mișcă reușești să vezi că vântul le-a luat în stăpânire. Vântul însuși nu se vede, numai zbaterea ori zborul lucrurilor pe care le înhață
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de a trăi acum - în propria casă mânjită de crimă - în același fel ca și dușmanii lor de până mai ieri. Căci lucrurile la care aspiră azi le interzic pentru totdeauna să mai lucreze la frica mea. Când m-am suit în trenul de noapte cu care am plecat din țară, un milițian mi-a spus pe treapta vagonului: „Punem noi mâna pe tine, oriunde-ai fi“. Ajunsă în Germania, am mai trăit încă vreme de trei ani cu amenințări de
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai târziu, la maturitate, frica pe care o aveam „mă avea“ ea pe mine). N-am încercat niciodată să atrag de partea mea Cheia cerului. De două ori în toți acei ani am așezat un scaun la perete, m-am suit pe el și mi-am plimbat degetele peste Cheie. Voiam să verific dacă sub lacul ei era cu adevărat numai din lemn. Îmi simțeam zvâcnind tâmplele, pulsul și inima până în vârful degetelor de la picioare. În cameră liniștea zvâcnea și ea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a atins căldarea de apă ce mai avea pe fundul ei un pospai și ăla înghețat, așa că în momentul în care mama a strigat la Mircea să aducă apă, căldarea era deja goală. Mircea, deschide ușa și la camera cealaltă. Suiți-vă în pat și băgați-vă sub pături cu totul. Respirați sub pături. Așa. Stați cuminți acolo. Bine. Tușeam și respiram cu greutate sub păturile care ne protejau de fumul iute și înecăcios. După un timp, focul s-a stins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lăsa pe nimeni indiferent. Se întrebau pe bună dreptate cine să fie necunoscutul cărând gunoiul din curtea bătrânului sârb? Între timp, tata a ajuns la platformă. A tras căruța pe una dintre laturi și a descărcat-o. Apoi s-a suit, a împrăștiat, a egalizat stratul de gunoi, a bătut bine-bine cu furca întreaga cantitate descărcată, așa cum se cere. A oprit la fântână, a adăpat iepele și a plecat spre casă. Moș Danilov îl aștepta sub vișinul umbros, pe scăunelul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
erau bine afumați; am trecut serios la treabă pentru a pune cămăruța și sala în stare de funcționare. Tata era solicitat la muncă aproape în fiecare zi; ceva bani se mai găseau. A cumpărat vopsea albastră, iar Mircea și Lică, suiți pe o scară dublă de zugrav, munceau la vopsitul tavanului, în timp ce eu cu Radu îl ajutam pe tata să lipească pereții cu lut pentru a înlătura definitiv mirosul de fum otrăvitor. După alte două săptămâni de muncă, cu tavanul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU Paul Eugen „Astăzi, în zi de Ianuarie, 26, când primul om al celor douăzeci și unu de milioane
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atavică și primejdioasă a violenței și inechității.“ (Tomis, septembrie 1978) „Un om și-un partid pentru noi, fiecare, Prin ei să ne fie viața mai soare Și pruncii mai cântec și munca mai treaptă Spre tot ce-am visat să suim laolaltă.“ („Un Partid, un Om“, Cîntarea României, ianuarie 1988) BĂLAN Ion Dodu „Dacă n-aș fi Și-ar trebui să fiu Și dacă moira sau fatum sau soarta (ori cum îi mai zice destinului) m-ar întreba într-o doară
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de om iubit și-a scris-o ca istorie sub nume.“ („Odă aniversară“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) „Partidu-n care crede poporul nostru-ntreg având în frunte ctitor și om și brav strateg și-a limpezit lumina și flamura pe culme suind destinul țării la locu-i drept în lume.“ („Partidul în care crede poporul“, România liberă, 20 iulie 1989) NICOLESCU Miron, acad. „Această societate nouă va avea nevoie de un om nou, omul comunist. Iată de ce dezbaterea temelor desfășurate în programul devenit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
îndemn peste furtuni și viscol să fie-al revoluției soldat cine-i mai bun, mai vrednic, mai viteaz și-o flacără a fost dintre femei, un suflet mare-ncununat de raze și scut făcând din gândurile ei alături de Bărbatul care-și suie pe-orbita lumii anii vitejești pe soclu stă-n lumini ca o statuie o fiică a conștiinței românești.“ („Fiică a conștiinței românești“, Contemporanul, 8 ianuarie 1982) „Fără de ea nici cântec, nici floare, nici rod Nici grâu să germineze în sublunara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
popor au devenit realitate: Partidul Comunist Român.“ (România liberă, 22 august 1973) „L-am văzut cu casca minerului, salopeta muncitorului, halatul medicului. L-am întâlnit în lanul de grâu cu secera în mână și la volanul tractorului. L-am urmărit suind pe schele și coborând în adâncul minei. L-am văzut sub soarele dogorâtor al verii și sub rafalele de ploaie. A stat de vorbă cu aceeași simplitate și cu aceeași deferență cu muncitorul, țăranul, economistul, arhitectul, inginerul, scriitorul, artistul plastic
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
patriotice, în viitorul luminos al poporului român, căruia Nicolae Ceaușescu i-a dedicat întreaga viață.“ (Tribuna, 2 februarie 1978) BORDEIANU Cătălin „Dar versul meu este-n ianuarie pentru tine, Din ianuarie în ianuarie mai încărcat de lumină Și ce simplu suind Ceaușescu, trecând în renume: Acest popor ce-n inima ta bate deodată și devine.“ („Omul țării“, Cronica, 20 ianuarie 1978) BRAD Alexandru „Pe sub lumina mea de țară Aripa ta să bată iară, Să spargă în auz de floare Zvonul înalt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mare valoare simbolică și forță morală.“ (România liberă, 24 martie 1975) BURTAN Florea „Se-mpodobește țara cu înc-o sărbătoare, De la un prag la altul ard râuri de argint, În inimile noastre pulsează-nalt dogoare Partidul meu de glorii, mai glorios suind...“ („Partidul meu de glorii“, Flacăra, 8 decembrie 1977) BULBOREA Ion, prof. univ. dr. „Așa cum o dovedește și actuala campanie electorală, cadrul organizatoric creat în țara noastră face posibilă participarea activă și eficientă a oamenilor muncii la elaborarea și aplicarea politicii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
I se închină munții, i se închină câmpiile, El este conducătorul înțelept al cetății. Sub lumina tâmplei sale, Patria stă întreagă, neprihănită. El transformă Corăbiile visului în realitate. Istoria noastră nu a mai trăit un asemenea timp fericit Timp comunist, suind spirale înalte de flori roșii. Ne scriem sufletul în trei cuvinte: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Omagiu“, Săptămîna, 26 ianuarie 1978) LIVESCU Cristian „Patima zidirii se cheamă partid Viața se vrea din ce în ce cântec Zborul de pasăre se vrea columnă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în Ceaușescu Nicolae. Dacă-i un singur om în toți sculptat Călit de focul demn al vijeliei, Istoria acestui brav bărbat E însăși existența României!“ („E însăși existența României“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 448) „Suind în focul luptei, călit în focul vieții, S-au adunat victorii pe vârsta de cetate, De șase ori deceniul pe frunte-i s-a rotit, Conducător de vise și de luciditate, Spre viitor poporul îndeamnă aripi noi Și-nalții fii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-i s-a rotit, Conducător de vise și de luciditate, Spre viitor poporul îndeamnă aripi noi Și-nalții fii ai țări cu timpul se vor bate Având în fruntea luptei pe cel mai vrajnic-fiu, Conducător de vise și de luciditate.“ („Suind în focul luptei“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) URSU Ion, prof. „Prin activitatea sa prodigioasă, multilaterală, pe tărâmul creației științifice, cât și al îndrumării și conducerii muncii de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică din țara noastră, tovarășa academician doctor inginer Elena
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
venit unul Hermeziu și când a dat dispoziții pentru o lucrare pentru care nu eram pregătiți, și nici echipament de lucru adecvat nu aveam, m-am revoltat. Atunci, în situația creată, am scris o scrisoare tot către C.C. , m-am suit în tren și am plecat la București unde am înmânat-o personal la ghișeu. De la un timp nu mai știam dacă scrisorile ajung la destinație; am lipsit două zile după care m-am întors la întreprindere. La întoarcere m-a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de Mortăciuni - La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vale, aprope de granița cu hotarul Cârța ieste alta care-i zicea Fântânița din Țăvu Cârții. Astea sunt toate fântânițele ce le știu io în hotarul comunei Streza Cârțișoara. Pâraiul cu trei nume Mergând pe drumul Arpașului de Sus, după ce sui dealul zis Coasta lui Nache, dai de un părău ce vine de la Sud de drum, din drum la deal, adică spre izvor îi zice părăul Mlăcilor. Din drum la vale, spre Nord, îi zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zice Părăul ăl Mare sau Gura Părăului, iar de aci cătră Arpașul de Jos spre Țiglărie, îi zice Părăul Oalelor, nume căpătat de la nemții ce veneau aci să ia pământ de făceau oale. Tot aci o fost și țiglăria unde suie drumul în deal spre dreapta și unde se mai vede că a fost pământ bun de țiglă. Ghiță lui Honț și Ghiuri lui Andriș scoteau toamna pământ de aci și-l aduceau acasă ca să aivă pe iarnă să facă oale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Plecă ținîndu-l strîns pe Stroe - să nu fugă - și începu să strige cît putea de tare : „A fumat ! A fumat !“. Din cînd în cînd, arăta cu degetul spre individ, ca să se știe despre cine era vorba. În curtea școlii se sui pe scena de beton din fața careului și se duse drept în mijloc, gîndind că toți sunt cu privirile pe el. Copiii însă nu prea îl luau în seamă. El striga din răsputeri, dar și ceilalți urlau, se agitau și își
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mi și mie ! Dă-mi și mie !“. Bulgarul nu mai prididea, dar ne ungea conștiincios după urechi și la încheieturile mîinilor. La un moment dat, am auzit vocea tovarășei : „Clasa a patra be, la mine !“. Era foarte supărată. Ne-a suit pe toți în autocar și ne-a spus la microfon că am făcut o prostie foarte mare : nu aveam voie să ne ducem la ăia, că nu trebuie să avem relații cu străinii. Că nu numai ea putea s-o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sub pătură doar în cămașă și chiloți. Era cam penibilă situația. Tot timpul ăla mort, în care ne pregăteam în tăcere pentru marea chestie... M-am dezbrăcat și eu la chilot și m-am vîrît lîngă ea. Înainte de a mă sui în pat - tipa se uita la mine - avusesem grijă să-mi sug burta și să-mi bombez pieptul. (Sub pătură n-am mai avut grija asta.) Am început să ne sărutăm și, la un mo ment dat, am simțit picioarele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]