5,059 matches
-
conferit de-a lungul istoriei Occidentului 74. Dacă principii Evului Mediu, mai scrie Maistre, n-ar fi fost îmblînziți, ar fi ieșit la iveală moravuri păgîne". Afirmarea autorității papale a ferit popoarele creștine de "neputința, de josnicia și de ferocitatea suveranilor de dinainte". Marile tragedii ale timpurilor moderne s-au produs tocmai din pricina prăbușirii acestei autorități, care a căzut victimă "orbirii" sau dorinței pătimașe a principilor de a fi stăpîni. Nu văd ca timpurile modeme să-și fi imaginat ceva mai
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
un ansamblu strict delimitat, în interiorul unui traseu cu totul coerent, cum ar putea francezii să evite o lege fermă, deloc accidentală și care îi obligă să se recunoască drept membrii solidari ai unei aceleiași comunități?... De altfel, figurile legendare ale suveranilor noștri, ale miniștrilor lor și ale oamenilor de stat sînt modelate numai în funcție de criteriul unității, mai precis al participării la o aceeași acțiune unificatoare. Istoria Franței în întregul ei apare ca o luptă continuă între două forțe contradictorii: forțele benefice
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în sacru. Întorcîndu-ne la fapta de altădată a Zeilor și Eroilor, care au făcut să se nască popoare și cetăți, nu putem trece cu vederea că încoronarea de la Reims, uleiul cu care au fost unși pe frunte și pe umeri suveranii, miracolul vindecării regilor, vigoarea sîngelui și a stirpei, mormintele de o mie de ani aliniate în criptele de la Saint-Denis, toate au continuat să reprezinte Vechea Franță... Și, fără îndoială, "ruptură inaugurală" fiind, revoluția a distrus, a făcut să dispară vechile
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
modulată ceremonios în versete opulente, de o „calmă disperare”, tema care generează întreaga poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o rețea largă de metafore izotope. Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
bunului mers al grupului din care fac parte. Sistemul de educare prin autonomia școlarilor corespunde spiritului școlii active de a pune pe copil în contact nemijlocit cu viata. Apărea însă o nouă problemă: aceea a rolului educatorului. Acesta devine din "suveran absolut", un ,,primus inter pares" (primul între egali), primul prin experiență și știință, dar egal în fața adevărului și greșelii, în fața binelui și răului (6, p. 180). Educatorul devine astfel un sfătuitor al elevilor, lăsîndu-le impresia, prin intervenția sa discretă, că
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
monarhiei, Franța își dezvoltase un stat centralizat, iar integrarea în ordinea regalității și amenințarea destabilizatoare a invaziilor străine concurau la formarea spiritului național. Revoluția operează o veritabilă mutație, înlocuind Suveranitatea Regelui cu Suveranitatea Poporului, care încetează a fi supus al Suveranului său pentru a deveni Supus suveran al propriei sale Istorii. Din acest moment, statul-națiune devine deopotrivă sursa, fundamentul și sălașul unei noi Religii, cu adevărat moderne. El se preschimbă în comunitate mitică, una care încorporează intensitatea și preponderența relației familiale
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
centralizat, iar integrarea în ordinea regalității și amenințarea destabilizatoare a invaziilor străine concurau la formarea spiritului național. Revoluția operează o veritabilă mutație, înlocuind Suveranitatea Regelui cu Suveranitatea Poporului, care încetează a fi supus al Suveranului său pentru a deveni Supus suveran al propriei sale Istorii. Din acest moment, statul-națiune devine deopotrivă sursa, fundamentul și sălașul unei noi Religii, cu adevărat moderne. El se preschimbă în comunitate mitică, una care încorporează intensitatea și preponderența relației familiale tată mamă copii. Națiunea este personificată
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-lea continuă și se amplifică; ea va oscila între două Vocații: călăuzirea sau / și slujirea poporului: pe de o parte, scriitorii, filozofii, poeții se proclamă conștiințe suverane, chemate să lumineze popoarele; pe de altă parte, ei aspiră să se consacre Suveranului modern, izvor al tuturor virtuților. Astfel, poporaniștii ruși s-au îndreptat către popor, atît pentru a prelua adevărurile sale înnăscute, cît și pentru a-i aduce cunoașterea intelighenției. Spre sfîrșitul secolului al XIX-lea și în cursul secolului XX, intelighenția
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
identitatea noastră și unitatea noastră europeană provin din dezbinare și conflict. Am făcut astfel o binecuvîntare din blestemul nostru originar, însă am păstrat și blestemul însuși, statul-națiune, nu sub forma sa paranoică ce dezlănțuie războaie, ci sub forma sa de suveran necondiționat, care respinge orice instanță superioară ce ar dori să îl subordoneze. Din prezent asupra trecuuluit Prin conștiința a ceea ce leagă originile conflictuale de prezentul solidar, comunitatea de destin actuală poate să retroacționeze asupra trecutului european și să-l facă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
generațiilor următoare. Așadar cei născuți în jurul preoților astronomi cunoșteau legile care preziceau fenomenele atmosferice, fiind capabili de a face preziceri sigure, de a prevedea zilele bune sau rele, propăvăduind astfel voința zeilor. O puternică impresie asupra deciziilor poporului și a suveranilor o aveau preoții clasei conducătoare, veritabilii arbitri ai destinelor societății rerspective. Împăratul Alexandru cel Mare a luat cu el după cucerirea Chaldeei, magicieni și astronomi din Babilon și i-a dus în Grecia unde deja filozofii examinau natura Universului. Empedocle
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
aristocrația de la puterea regală și legală. Prin mizeria și ura invidioasă pe care ea o produce, noi manevrăm mulțimile, noi ne servim de mâinile lor pentru a strivi pe aceia care se împotrivesc planurilor noastre. Când va veni timpul pentru ca suveranul nostru universal să fie încoronat, aceleași mâini vor mătura tot ce ar putea să fie o piedică. Creștinii au pierdut obiceiul să gândească în afara sfaturilor noastre științifice. Deaceea ei nu văd nevoia grabnică de a face ceea ce vom face noi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
împotriva căreia el să nu fie în stare să lupte și să fie obligat să se ascundă. Dacă am admite acest gând, cum făceau și cum fac creștinii, noi am semna o sentință de moarte; dacă nu pe aceea a suveranului însuși, cel puțin pe aceea a dinastiei într-un viitor apropiat. După aparențele observate în mod serios, conducătorul nostru nu va face uz de puterea sa decât pentru binele poporului, nicidecum pentru foloasele sale personale sau dinastice. De aceea, observând
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
forței și a puterii. Guvernul care va lua locul guvernelor astăzi existente, care își duc existența în mijlocul societăților demoralizate de noi, care au tăgăduit chiar puterea lui Dumnezeu și în sânul cărora se ridică din toate părțile focul anarhiei, acest suveran va trebui înainte de toate să stingă această flacără mistuitoare. De aceea va fi nevoit să condamne la moarte astfel de societăți, trebuind chiar să le înece în propriul lor sânge, pentru a le învia sub forma unei armate organizate în
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a caracterului său loc pentru instincte animalice asupra inteligenței sale. Voluptatea lucrează într-un chip vătămător asupra facultăților intelectuale și asupra limpedei vederi, îndemnând gândurile spre partea cea mai rea și mai animalică din activitatea umană. Stâlpul umanității în persoana suveranului universal din sfânta sămânță a lui David trebuie să jertfească poporului său toate gusturile sale personale. Suveranul nostru trebuie să fie de o ireproșabilitate exemplară.
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
facultăților intelectuale și asupra limpedei vederi, îndemnând gândurile spre partea cea mai rea și mai animalică din activitatea umană. Stâlpul umanității în persoana suveranului universal din sfânta sămânță a lui David trebuie să jertfească poporului său toate gusturile sale personale. Suveranul nostru trebuie să fie de o ireproșabilitate exemplară.
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
venit la Vlad ambasadori din partea sultanului. Când au intrat în palat și i s-au închinat, nu și-au descoperit capetele, după cum era obiceiul lor. Dracula i-a întrebat: "De ce ați făcut asta? Voi, ambasadorii, ați venit la un mare suveran și m-ați umilit". Ambasadorii au răspuns: Acesta este obiceiul pământului nostru și al suveranului nostru". Și Dracula le-a zis: Atunci vă voi întări în obiceiul vostru. Să fiți cu curaj". Și porunci să li se fixeze scufiile în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
închinat, nu și-au descoperit capetele, după cum era obiceiul lor. Dracula i-a întrebat: "De ce ați făcut asta? Voi, ambasadorii, ați venit la un mare suveran și m-ați umilit". Ambasadorii au răspuns: Acesta este obiceiul pământului nostru și al suveranului nostru". Și Dracula le-a zis: Atunci vă voi întări în obiceiul vostru. Să fiți cu curaj". Și porunci să li se fixeze scufiile în cap cu cuie mici de fier. Apoi le dădu voie să plece și le zise
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a zis: Atunci vă voi întări în obiceiul vostru. Să fiți cu curaj". Și porunci să li se fixeze scufiile în cap cu cuie mici de fier. Apoi le dădu voie să plece și le zise: "Mergeți și povestiți asta suveranului vostru, căci el o fi obișnuit să accepte asemenea rușine de la voi, dar noi nu suntem obișnuiți. Și să nu-și mai impună obiceiurile asupra altor suverani care nu voiesc să aibă de-a face cu ele, ci să-și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Apoi le dădu voie să plece și le zise: "Mergeți și povestiți asta suveranului vostru, căci el o fi obișnuit să accepte asemenea rușine de la voi, dar noi nu suntem obișnuiți. Și să nu-și mai impună obiceiurile asupra altor suverani care nu voiesc să aibă de-a face cu ele, ci să-și țină obiceiurile pentru el".79" Cea de-a treia variantă este o povestire populară românească, culeasă și publicată pentru prima dată în România în 1937: După ce au
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de amintiri revelatoare, derulate cu patos evocator, figura monarhului pare să fie, în această scriere, aceea a unui personaj dramatic, marcat lăuntric de o chinuitoare contradicție între firea sa (de om modest, timid, retras) și comportarea impusă de obligațiile de suveran. Discipolă fidelă a lui Chateaubriand, scriitoarea tinde de multe ori să-și învăluie personajele într-o aureolă romantică. Este și cazul eroului titular din Destinul lordului Thomson of Cardington (1932). Prin acumularea detaliilor sugestive, realizată cu un adânc simț al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor noastre.” Dinamica lumii actuale este caracterizată de globalizare, termenul a fost conceptualizat și definit într-un mod complex, așadar există mai multe definiții ale
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a revizui articolul 27 al Tratatului de la Paris în sensul unei intervenții armate. Iată ce spunea Ed. Thouvenel în legătură cu decizia guvernului otoman de a trimite trupe pe malul Dunării pentru a contracara evenimentele din Principate: „Este posibil de fapt ca suveranii să lase să fie înăbușită prin forță voința unui popor pe care l-au consultat și căruia i-au promis în mod solemn că-l vor descătușa? Putem noi cere aceasta în special împăratului Napoleon, lui, care și-a manifestat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că sunteți feciori de crai, asta nu miroasă a nas de om...” mustrarea fiilor pentru superficialitate și mândrie deșartă, incompatibile prin definiție cu statutul moral al omului și în special al suveranului; r. 35 36: „Cel de-sus varsă darul său și peste cei neputincioși”binecuvântarea divină nu ține cont de aparențe sau de legile lumești; p. 82, r. 15: „De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ți deie” replică de mulțumire din partea celui
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Dacă este că a lăsat Dumnezeu să fim mai mari peste alții, ar trebui să avem milă de dânșii, că și ei, sărmanii, sunt oameni!” omenia, mila, dreptatea mai-marilor față de supușii lor, lucruri ce ar trebui să fie inerente poziției suveranilor; p. 93, r. 25 26: „dacă n-am ținut samă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă” încălcarea sfatului părintesc atrage după sine necazuri și probleme umilitoare, pe care fiul și le asumă responsabil; 59 p. 94, r. 21
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lacrămi, văzând nenorocirea ce ne amenință în viitorul țărei și al copiilor ei!”manifestarea sensibilă a patriotismului și a preocupării pentru viitorul țării și al cetățenilor; r. 14 15 : „totdeauna au luat cărbunele cu mâna sărmanului țăran” atitudine condamnabilă a suveranilor de a se eschiva în fața greutăților și de a le lăsa în seama celor pe care îi conduc, punându-se la adăpost de eventualele consecințe nefaste; r. 17 18 : „De-ar ști boii din cireadă ce mână becisnică îi duce
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]