4,810 matches
-
de administrația țaristă. Pentru intervalul 1837-1857, statisticile oficiale constatau că, în medie, anual, au fost aduși în teritoriul pruto-nistrean peste 21.000 de coloniști. Încă la începutul războiului ruso‐turc din 1806-12, sudul Basarabiei, fiind părăsit de câteva mii de tătari nogai care s‐au strămutat în Dobrogea, a devenit un teritoriu propice colonizărilor. În acest scop, în anii 1808-1809, autoritățile țariste au strămutat restul tătarilor nogai în Crimeea, iar pământurile acestora au intrat în proprietatea statului rus. Pe aceste terenuri
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
la începutul războiului ruso‐turc din 1806-12, sudul Basarabiei, fiind părăsit de câteva mii de tătari nogai care s‐au strămutat în Dobrogea, a devenit un teritoriu propice colonizărilor. În acest scop, în anii 1808-1809, autoritățile țariste au strămutat restul tătarilor nogai în Crimeea, iar pământurile acestora au intrat în proprietatea statului rus. Pe aceste terenuri, administrația a decis să colonizeze elemente etnice care să fie recunoscătoare și fidele regimului. Românii moldoveni nu făceau parte dintre acestea. Procesul de colonizare a
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
Stâncile Tătarului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip peisagistic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud (în apropierea limitei
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 25 de hectare. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. Zona Cheile Tătarului (cunoscută și sub denumirea de "Pietrele Tătarcii") reprezintă o arie naturală cu un relief diversificat alcătuit din stâncării, abrupturi și poiene; ce conferă locului un pitoresc aparte. Versanții sunt acoperiți în mare parte cu pădure de foioase (întreruptă pe alocuri
Stâncile Tătarului, Munții Călimani () [Corola-website/Science/325376_a_326705]
-
face nu cu o suprapunere de sat, ci cu o schimbare de vatra). Tot odată trebuie menționat și faptul că țăranii ,din Braitenii de jos pe timpul domnitorului Ștefan cel Mare ,erau răzeși care aveau în atribuție semnalizarea venirii turcilor sau tătarilor pe teritoriul Moldovei. Modalitatea de semnalizare era cât se poate de simplă și de eficace - Pe unul din dealurile mai înalte ,învecinate satului Braitenii de jos, se află o movila pe care erau azezate câte un car de lemne și
Șuletea, Vaslui () [Corola-website/Science/324456_a_325785]
-
și partea a II-a, Vlad Țepeș, român, 2014). De asemenea, Ion Muscalu a redactat și publicat mai multe monografii, printre care: Monografia Mănăstirii Bujoreni (2007), Monografia comunei Scânteia (2010), Monografia comunei Scobinti (2011) și Monografia comunei Rediu (Rediu lui Tătar), 2012. Dar iată cum prezintă scriitorul Ion Muscalu locurile pitorești unde s-a născut, a copilărit și de care-și amintește neîncetat: De aici din coasta Vintilei, de sub frescă Hatmanului din Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Rădășeni. Cei doi merg împreună la conacul de la Rădășeni, iar jupânița se îndrăgostește cu această ocazie de Ionuț, căruia îi mărturisește dragostea sa. O solie tătărască de la Mengli Ghirai, hanul de la Crîm, îl anunță pe Ștefan cel Mare că războinicul tătar Mamac, care-și are sălașul dincolo de Volga, a pornit cu oaste spre Lehia. Știind că Mamac acționează la porunca sultanului Mahomed Cuceritorul, domnitorul își dă seama că turcii urmează să atace Moldova. El trimite două solii: boierii Stanciu și Pascu
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Mamac acționează la porunca sultanului Mahomed Cuceritorul, domnitorul își dă seama că turcii urmează să atace Moldova. El trimite două solii: boierii Stanciu și Pascu merg să-l vestească pe craiul Cazimir al IV-lea al Poloniei (1447-1492) de atacul tătarilor, iar vistiernicul Cristea este trimis în solie la Veneția pentru a solicita sprijin în oști, arme și bani. Ștefan cel Mare dăruiește pribegilor din „cealaltă țară românească” un lot de pământ pentru a-și face sat. El botează un prunc
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
ucis în timp ce-și apăra stăpânul. Ionuț și Alexăndrel sunt salvați de ceilalți frați Jderi care sosesc cu Gogolea legat. Șeful lotrilor își fugărește oamenii peste hotar, fiind eliberat și el mai târziu pentru a pleca după ei. Năvălirea tătarilor se petrece la scurtă vreme după acele evenimente. Ștefan cel Mare poruncește ca femeile, copiii și vitele să se refugieze în pădurile de la hotar, iar bărbații să se ducă în taberele de oști. Tătarii îi ucid pe oamenii din satele
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
pentru a pleca după ei. Năvălirea tătarilor se petrece la scurtă vreme după acele evenimente. Ștefan cel Mare poruncește ca femeile, copiii și vitele să se refugieze în pădurile de la hotar, iar bărbații să se ducă în taberele de oști. Tătarii îi ucid pe oamenii din satele pe unde trec și dau foc caselor; ei fură vitele și oile și-i duc pe oamenii supraviețuitori în robie. Țăranii răzeși se alătură oștii domnești. Tătarii sunt încolțiți de oastea moldovenească într-o
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
să se ducă în taberele de oști. Tătarii îi ucid pe oamenii din satele pe unde trec și dau foc caselor; ei fură vitele și oile și-i duc pe oamenii supraviețuitori în robie. Țăranii răzeși se alătură oștii domnești. Tătarii sunt încolțiți de oastea moldovenească într-o vale. Înainte de luptă, domnitorul îl acuză pe Ionuț Jder că a pus în primejdie viața lui Alexăndrel și consideră că ar trebui să i se taie capul, dar îl iartă în semn de
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
ar trebui să i se taie capul, dar îl iartă în semn de prețuire a vredniciei tatălui și fraților săi. El cere ca jupâneasa Tudosia și jupânița Nasta să fie aduse după luptă pentru a fi judecate, dar află că tătarii au ars conacul de la Ionășeni și le-au dus pe cele două femei în robie. Lupta dintre moldoveni și tătari este înverșunată, dar oastea lui Ștefan cel Mare obține biruința. Ionuț l-a capturat pe fiul hanului Mamac; el pleacă
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
El cere ca jupâneasa Tudosia și jupânița Nasta să fie aduse după luptă pentru a fi judecate, dar află că tătarii au ars conacul de la Ionășeni și le-au dus pe cele două femei în robie. Lupta dintre moldoveni și tătari este înverșunată, dar oastea lui Ștefan cel Mare obține biruința. Ionuț l-a capturat pe fiul hanului Mamac; el pleacă după luptă în urmărirea tătarilor care doreau să o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Ionășeni și le-au dus pe cele două femei în robie. Lupta dintre moldoveni și tătari este înverșunată, dar oastea lui Ștefan cel Mare obține biruința. Ionuț l-a capturat pe fiul hanului Mamac; el pleacă după luptă în urmărirea tătarilor care doreau să o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii supraviețuitori sunt aduși în fața voievodului care dispune omorârea lor ca osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
tătari este înverșunată, dar oastea lui Ștefan cel Mare obține biruința. Ionuț l-a capturat pe fiul hanului Mamac; el pleacă după luptă în urmărirea tătarilor care doreau să o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii supraviețuitori sunt aduși în fața voievodului care dispune omorârea lor ca osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru pruncii uciși de tătari, iar fratele hanului este lăsat liber pentru a povesti tuturor cum
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii supraviețuitori sunt aduși în fața voievodului care dispune omorârea lor ca osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru pruncii uciși de tătari, iar fratele hanului este lăsat liber pentru a povesti tuturor cum îi vor primi moldovenii pe cei care vor invada Moldova. Comisul Manole și fiii lui îi cer voievodului să-i lase să plece după Ionuț despre care credeau că
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
-i lase să plece după Ionuț despre care credeau că se află în mare primejdie. Ștefan cel Mare încuviințează și anunță că-l va ierta pe tânărul și nesăbuitul oștean. În 1474, după trecerea a cinci ani de la lupta cu tătarii, frații Jderi se bucurau tot mai mult de încrederea domnitorului. Ionuț intrase în rândul slujitorilor domnești, iertat fiind de acea nebunie a tinereții. El nu-și mai găsise dragostea, după ce Nasta se prăpădise. Țara trecea printr-o perioadă de pace
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
mai greu doar în prima zi de filmare, dar s-a acomodat cu rolul, învățând să facă "„pe micul copil, în mișcare, în vorbire, în privire, în gest, în mirare, în călărie, în joacă cu calul, pe lângă cal”". Cei doi tătari care fac parte din solia lui Mengli Ghirai au fost interpretați de Baiazid Bectemir și Geangaitar Muctat. Filmările au început la 11 mai 1973 la Mănăstirea Neamț și au durat 61 de zile, finalizându-se la 30 noiembrie 1973. O
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
în care Ștefan cel Mare îi împroprietărea pe țărani, precum și lupta de la Lipnic. La realizarea filmului au colaborat peste 400 de bărbați și femei din sat, precum și peste 200 de elevi de clasele V-X de la școala generală din localitate. Tătarii aduși din Dobrogea pentru filmări au fost găzduiți de familiile de gospodari din sat precum cele ale lui Erast Rodinciuc, Virginel Murar, George Cojocaru, Ilie Cojocaru și alții. La filmări au fost folosiți peste 200 cai aduși de la Herghelia din
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
și a morții"” - Editură Europontic Burroughs, E.R. - „"Paluldon tărâmul uitat"” - Editură Europontic Burroughs, E.R. - „"Răzbunarea șeicului"” - Editură Europontic Burroughs, E.R. - „"Salonul nebuniei"” - Editură Europontic Burroughs, E.R. - „"Tarzan omul junglei"” - Editură Europontic Burroughs, E.R. - „"Valea diamantelor"” - Editură Europontic Buzzati, D. - „"Deșertul tătarilor"” - Editură Univers Cărășel, A. - „"războinicii curcubeului"” - Editură Aius Clarke, A.C. - „"Golful delfinilor"” - Editură Elit Copperfield, D. (antolog) - „"La limita imposibilului (carte)"” - Edit. RAO, culegere de povestiri David, P. - „"Batman Forever"” - Editură Nemira Devlin, D., Emmerich, R. și Molstad, S. - „"Ziua
Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989 () [Corola-website/Science/327439_a_328768]
-
(sau Hagi Ghirai I, în tătară crimeeană:I Hacı Geray, sau Melek Hacı Geray, în litere arabe: ۱خاجى كراى, în turcă: I. Hacı Giray, în polonă:Hadży Gerej 1396? -1466) a fost un han tătar, fondatorul și cel dintâi conducător al Hanatului Crimeii (Kârâm Yurtu) (1426-1456, 1456-1466), întemeietorul dinastiei hanilor Ghirai din Crimeea. Uneori este supranumit Hacı Devlet Giray sau Devlet Hacı Giray, de asemenea Al Sultan Hadji Ghirai ibn Ghias ad-Din. În 1238 mongolii
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
și s-ar fi născut la Trakai, capitala de atunci a Lituaniei. Într un document provenit de la nepotul său, numit și el Hadji Ghirai, din anul 1529, se amintește că familia lor se trage de la Tohtamâș.Crimeea era numită de tătarii nogai „țara lui Tohtamâș”.. După altă ipoteză,cea mai verosimilă, bazată între altele pe cronicile lui Abulghazi Bahadur Khan (sec. XVII) în cronica „Shadjara-i Turk” („Genealogia Turcilor”), de asemenea „Muiz al Aksab” și Abd al Ghaffar Qirimi ,Hadji Ghirai ar
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
Khandemir leagă cele două ipoteze, când susține că Devlet Berdi nu ar fi fost fiu sau nepot al lui lui Tohtamâș, ci fiul lui Baș Timur și în acest mod, fratele lui Hadji Ghirai. Baș Timur sau Taș Timur, prinț tătar venit din Hoarda de Aur, a stăpânit o vreme în Crimeea, unde a și bătut monede-dirhami , în anii 1394-1395. În prima jumătate a secolului al XV-lea câteva triburi tătare - șirin, hongurat și barân, au emigrat spre vest, de a
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
în Lituania și Bielorusia și hanul detronat Tohtamâș și cei 13 fii ai săi, precum și mârza Tekie, moștenitor al șefului clanului șirin. Pe la 1420, 1428 sau 1434 . ,după diverse surse, Hadji Ghirai a apărut în Crimeea, impunându-se în rândurile tătarilor de la Or Kapâ în cursul luptelor împotriva hanilor Hoardei de Aur și bucurându- se de sprijinul Lituaniei. E posibil ca tânărul Hadj Ghirai să fi participat la lupta pentru putere dintre diversele clanuri rivale din Hoarda de Aur, și chiar
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
Kestutatitis sau Kejstutovici (1432-1440). Primele documente în care este menționat Hadji Ghirai datează din anul 1433 și se referea la luptele ce le a dus cu genovezii din Kaffa (Kefe). Prin anul 1440, după cum relatează cronica lui M.Stryikowski aristocrația tătarilor crimeeni în frunte cu șefii triburilor perekop, barân, după alte surse - argân și șirin, în primul rând, Tekine Mirza, rivalul tradițional al descendenților emirului Yedighe (Edigu), s-au adresat marelui cneaz al Lituaniei Cazimir Jagiello (1440-1492), cerându-i să sprijine
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]