6,584 matches
-
care venise de la Athos. Satul s-a hotărât să participe la această lucrare. Abătând cursul apei pe un văd mai vechi, au început săpăturile, oamenii rânduindu-se zilnic în echipe de lucru, bărbați și femei, tineri și bătrâni. Au găsit temeliile Bisericuței, au construit un dig puternic, au descoperit chiar în piciorul Sfintei Mese a altarului un izvor cu apă miraculoasă, dulce. Au zidit o clădire ca adăpost în caz de intemperii a celor ce munceau și pentru odihna de peste noapte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dumnezeu, pe care ți-l oferă viața, de a aduce iubirea din lume în locul destinat ei împreună cu toate celelalte daruri, să țină casă comună cu cele două surori, adică adevărata împlinire, adevărata strălucire: Credința, Nădejdea și Dragostea, trinitatea virtuților teologice, temelia întregii zidiri spirituale. Pentru a asigura integritatea casei sufletului, virtuțile adunate trebuie omologate. Expresia „poartă în casă” arată că nu este de ajuns să realizăm binele la întâmplare, numai o dată în viață, ci el trebuie să devină puternic prin constanță
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
eroismului românesc - să rodească plenar în sufletele tinerilor români dornici de lumină și de un alt destin pentru neamul românesc. Și nu este departe ceasul istoriei când va apare o nouă mare generație legionară. Căci un ideal care are la temelie atâtea jertfe nu moare niciodată. Preot Liviu Brânzaș 13 ianuarie 1997 C. Z. Codreanu Pentru legionari Horia Sima Două mișcări naționale Gheorghe Jijie George Manu. Monografie Gheorghe Jijie Vică Negulescu. Monografie Gheorghe Jijie Un dac cult. Nicolae Petrașcu Al. Ronnet
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
critică aspră a acestor schimbări. Nici unul dintre ei nu a exprimat-o mai lucid decît Titu Maiorescu. Acesta a scos în evidență lipsa progresului organic și faptul că pașoptiștii au clădit instituții și o politică culturală de tip occidental pe temeliile unui barbarism semioriental. După părerea lui, toată această improvizație nu avea legătură nici cu trecutul, nici cu prezentul României. Nu era deci de mirare că era un eșec! Improvizațiile acestea au dus la "pretenții neîntemeiate", la "un trup lipsit de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga avea unele idei conservatoare, dar era în esență naționalist; păstra totuși legături strînse cu conservatorii, iar în februarie 1906 s-a adresat Congresului Partidului Conservator ținut la București. Le-a cerut boierilor și conducătorilor partidului să refacă legăturile cu temelia lor tradițională, țărănimea, și să o călăuzească. Deoarece numai printr-o astfel de colaborare putea România să-și rezolve problemele. Nici o improvizație liberală, nici orășenii nu puteau înlocui o asemenea simbioză 146. Dar viitorul lui Iorga în Partidul Conservator era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
reînvingoratei Ligi culturale. Iorga nu s-a abătut niciodată de la țelurile Universității de Vară: "Sîntem convinși că sîntem o națiune cu o unitate admirabilă și o cultură originală comună tuturor. Nu trebuie să ne uităm niciodată tradițiile culturale. De pe această temelie trebuie să oferim națiunii române o cultură modernă de valoare corespunzătoare. Din cultura aceasta va țîșni o energie copleșitoare; iar într-o zi, urmașii noștri vor trage din toate acestea concluziile cuvenite"215. Autoritățile austro-ungare îi împiedicau pe românii "de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe "calul de curse" (Iorga). Cu alte cuvinte, Iorga nu a fost invitat să facă parte din delegația română la Conferința de Pace, o umilință amară pentru luptătorul care jucase un rol atît de important în realizarea și în punerea temeliilor intelectuale ale României Mari. Alexandru VaidaVoievod și politicienii ardeleni care uniseră recent Transilvania cu România erau șocați; nu erau încă obișnuiți cu interesele meschine de partid și cu politicianismul de la București, dar aveau să se învețe. De partea ungară, toți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
țării noastre. Ei creează o atmosferă respingătoare, o duhoare pestilențială de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte există o justificare teoretică cu valoare de dogmă, adică faptul că trebuie să considerăm această drojdie dubioasă a orașelor noastre drept temelia vieții națiunii. Binecunoscuta politică de a crea urgent și cu orice preț o burghezie stabilă. Dar, din cauza marii noastre grabe, n-am acceptat procesul lent și i-am înlocuit pe cetățeni cu niște nemernici"106. Cuvinte profetice: ce păcat că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
reveriilor lui Iorga și la concluziile sale excentrice și exaltate. Erau aceste inconsecvențe bazate pe imoralitate? Nu. Aceste atitudini devin consecvente dacă nu uităm că Iorga încerca să apere România Mare în cadrul idealurilor lui sămănătoriste. România Mare și sămănătorismul constituiau temeliile lumii lui. Ele erau pentru el apogeul moralității și al conștiinței. Erau oare posibile aceste premise? Serveau pozițiile lui Iorga interesele României? Iorga credea sincer că da. El nu era avid în atitudinile sale, așa cum erau mulți dintre contemporanii săi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Era imaginea apolitică a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Exista posibilitatea cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
România ar fi putut rezolva de una singură. Criza îl va aduce curînd pe Hitler la putere. În cazul nostru, ea va duce la prăbușirea zorzoanelor parlamentare pe tot cuprinsul "Pămîntului nimănui al Europei", cu excepția Cehoslovaciei, unde instituțiile democrate aveau temelii sănătoase. Depresiunea a sădit sîmburele îndoielii chiar în solidele democrații parlamentare, cum ar fi Franța. Iorga îl cita pe A. Tardieu, care scotea în evidență deteriorarea democrației parlamentare. Iată ce scria Iorga: "Nu un nenorocit ca mine, care luptă aici
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
familia celui dintîi. Poate că acest lucru explică mai bine decît orice înverșunarea controversei. Dat fiind tot ce știm despre Iorga, nu este deloc de mirare că oricine îndrăznea să nu fie de acord cu el în privința interpretării istoriei românilor, temelia naționalismului său cultural, intra inevitabil în conflict cu ego-ul și vanitatea lui. Iorga nu avea deloc un caracter conciliant. Nu putea lăsa fără răspuns o tentativă de uzurpare a monopolului său asupra interpretării istoriei românilor, astfel că trebuia să se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a pretențiilor lor le ajută la fel de puțin ca și vehemența polemicilor. Nici acceptarea docilă de către un public prostit o vreme nu le face vreun bine. Deoarece există în literatură o regulă de fier prezentă și în artă, care stă la temelia tuturor societăților omenești și nimeni nu o poate eluda: tot ceea ce se adresează oamenilor trebuie să rămînă uman. Iar ceea ce este uman, indiferent de formă, trebuie să-și păstreze structura umană de bază". Iorga încheie în stilul său din trecut
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai glorios dintre soldații francezi. Doar timpul îi va judeca teribilul act". Ca luptător naționalist, Iorga privea lucrurile în perspectivă și în profunzime: "dar armata nu înseamnă națiunea, în acest moment îngrozitor trebuie să ne retragem pe (tărîmul) spiritului, deoarece temeliile spiritului nu pot fi distruse", el constituind "o căutare a libertății și a dreptății"5. În aceeași zi, apelul făcut la radio de un alt istoric-politician naționalist îi dădea o replică lui Iorga ca un ecou, ca într-un dialog
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unica fâșie de iarbă pe care o posed, în afară de un petec mărunt, chiar în spatele casei. Iarba, frământată desigur de vântoasele mării, este foarte scundă, iar firele se răsucesc într-un fel de mici preșuri circulare, țepoase ca niște cactuși. În jurul temeliei turnului, crește valeriană roză și albă, precum și un soi de cimbru cu floricele purpurii, care se amestecă prin iarbă, și se agață ici-colo printre bolovanii dinspre uscat. Le-am cercetat cu lupa, și pe acestea și minusculii ochii-șoricelului; când aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
chiar mă stropea din când în când o pulbere de stropi, ca o ploaie fină. M-am lăsat să alunec într-o despicătură lungă, dintr-un loc secret pe care-l descoperisem mai de mult, unde stâncile înalte își uneau temeliile într-un V adânc. Parte din fundul despicăturii era acoperit de o băltoacă, iar cealaltă parte de un șuvoi de prundiș. Pereții netezi ai stâncilor erau foarte fierbinți, iar căldura păstrată în spațiul ăsta îngrădit îmi făcea bine. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rezultatul pentru care noi am oferit mâna, în Viena este mare nemulțumire în această privință. Duminică, 14/26 iunie Vreme frumoasă și caldă. Dimineața Cernat, apoi Manu la mine, care vrea să demisioneze din armată. Ora 1 punerea pietrei de temelie la biserica Doamna Bălașa, ne întâmpină mitropolitul, Bibescu și Văcărescu, aranjat foarte drăguț, serviciu religios, vizitat azilul de femei, acolo până la 3. Vizitat expoziția de icoane. Ora 4 audiențe, Teriachiu, apoi Ion Ghica. Seara cu Elisabeta. Luni, 15/27 iunie
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
castel. Aici Stöhr, Kott. Casa scărilor din lemn e gata, coloanele sunt făcute din marmură. Toate lucrările de artă, pe care le-a cumpărat Stöhr din Italia. Ora 1 dejunat, apoi la construcția nouă dintre pavilionul de vânătoare și castel, temelia este în afară. Enorm de umed. Mestecenii nu au înverzit încă. Plimbat până la ora 6, cu Stöhr etc. Seara biliard cu Șoimănescu până la ora 9. Steriadi și intendentul Gordon preiau acum direcția castelului. Împăratul german este încă suferind. Sandro a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ne salută, îl primim, de asemenea corpul ofițerilor bulgari. Multe doamne. Ora 10½ inspectat Regimentul de Dorobanți, colonelul Ignat, a mers foarte bine. Defilare jumătate de oră, critică. Elisabeta vizitează școlile. Pe locul Bateriei Carol a fost pusă piatra de temelie a unui monument, am iscălit documentul. Ora 12½ înapoi pe Ștefan cel Mare, rămas-bun. Ora 1½ dejunat. După-amiaza călătorie frumoasă mai departe, arșiță. De partea cealaltă Brza-Palanka. Ancorat la ora 9½. Seară rece. Generalul Anghelescu, Sachelarie și Câncea călătoresc cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ordinului Coroanei, Gavrilescu Crucea de cavaler. La serbare au fost și Plagino și Gusti, care a ținut un toast foarte frumos. Sinaia Luni, 13/25 octombrie. Curtea de Argeș-Sinaia. Vreme mohorâtă și rece, ceva ploaie. Ora 8¾ punerea pietrei de temelie la palatul episcopal. Trupele prezente. Cler, cor, rugăciuni. Apoi mai vizitat biserica. Ora 9¾ plecarea cu toate notabilitățile invitate, cu 30 de trăsuri, spre Pitești. Vânt rece, mult praf, scurte opriri în câteva comune. Ora 12¾ în Pitești. Întâmpinare în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
grupate: 0,36'' foc +2,77'' eclipsă + 0,36'', foc + 10,57'' eclipsă + 0,36'' foc + 10,58'' eclipsă. Farul dela Capul Caliacra. Coordonate geografice: 43° 21' 45'' N - 28° 30' 30'' E. Descriere sumara: Turn rotund, vopsit alb, pe temelie albă; înălțime 7,9 m. Înălțimea focarului luminos: 67,2 m deasupra nivelului mării. Bătaie: 21 mile marine. Caracteristici: Foc alb cu perioada de 5 secunde, adică 0,7'', foc + 4,3'' eclipsă. Radiofarul dela Capul Caliacra. Coordonate geografice: 43
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
înălțării, reparațiile de întreținere pentru sarcina cauzată zidului comun în proporție cu înălțimea. Articolul 596 Dacă zidul comun nu e în stare a purta greutatea înălțării, cel ce vrea sa-l înalte e dator a-l face din întreg din temelie, cu cheltuiala să, și orice adaos în grosime să-l facă pe locul său. Articolul 597 Vecinul care n-a contribuit la înălțare poate câștiga dreptul de comunitate, plătind cheltuiala pe jumătate, precum și prețul pe jumătate al locului ce s-
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
mai mare act al Istoriei noastre naționale, acel pentru care generații întregi au luptat și au murit, acel în nădejdea căruia au trăit dela Nistru și panala Tisa toți Românii despărțiți de o soartă nemiloasa și puneți, Sire, pentru vecie temelia unei Românii mari și a unei vieți naționale pe care să se poată de aci înainte desvolta în pace și în fericire întregul neam românesc. -------------
DECRET-LEGE nr. 3.631 din 11 decembrie 1918 privitor la alipirea Transilvaniei la Regatul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133542_a_134871]
-
suburbana Ghimbav. 4. Circumscripția electorală nr. 4 Schei Se delimitează astfel: Drumul Poienii, în continuare str. Carierii, str. Lungă (exclusiv), str. Nicolae Iorga (inclusiv), piața Centrală, str. Pieții, Negoiu, Timisului, Păun Pincio, Roșiorilor, Dealul Melcilor, Vîrful cu Dor, Vasile Alecsandri, Temeliei, Colcarului, prin valea Racadaului și pînă la Poiana Brașov. 5. Circumscripția electorală nr. 5 Feldioara Comunele: Bod Feldioara Halchiu Harman Prejmer Sînpetru Teliu Vama Buzăului 6. Circumscripția electorală nr. 6 Rupea Orașul Rupea Comunele: Apata Bunesti Cată Hoghiz Homorod Jibert
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
înălțării, reparațiile de întreținere pentru sarcina cauzată zidului comun în proporție cu înălțimea. Articolul 596 Dacă zidul comun nu e în stare a purta greutatea înălțării, cel ce vrea sa-l înalte e dator a-l face din întreg din temelie, cu cheltuiala să, și orice adaos în grosime să-l facă pe locul său. Articolul 597 Vecinul care n-a contribuit la înălțare poate câștiga dreptul de comunitate, plătind cheltuiala pe jumătate, precum și prețul pe jumătate al locului ce s-
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]