5,413 matches
-
de o altă politică. Iar pentru a o face, este nevoie ca opoziția să câștige alegerile. Și pentru aceasta, ea ar trebui, mai întâi, să evite orice mesaj moralizant, orice culpabilizare a noii Românii, în mod evident, larg majoritară. Dilemă teribilă, mai ales pentru vechea generație politică revenită în viața publică după 1989, care cere să i se facă dreptate. Cum recunoaște, de altfel, și Alina Mungiu: O enormă dorință de justiție s-a acumulat paralel cu această blocare a justiției
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de constrângere, de neputinț ă și furie oarbă, mereu reținute, atât de tipice societăților totalitare. Trebuie să ne vindecăm și de ele. Să nu mai vedem în aproapele nostru doar un agent, un turnător, o primejdie și o amenințare adesea teribilă. De unde individualismul acerb, egoismul, pulverizarea conștiințelor, efect al instinctului de conservare mereu în alarmă. Să ne recăpătăm, în sfârșit, liniștea și echilibrul interior și să eliminăm spaima continuă, care sterilizează și paralizează, din conștiințele noastre. Foarte importantă este și alungarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
despre literatură și artă 3, completați cu puțin înainte și cu sinistrul părintele popoarelor, Stalin. Culme a farsei intelectuale: toți patru declarați... esteticieni ! Ravagiile pe care le-a produs acest dogmatism terorist în universitatea, editura și publicistica românească au fost teribile. De pe urma acestui colaps nu ne-am revenit, de fapt, nici până azi. El a distrus nu numai firava tradiție românească incipientă, dar a blocat și orice tendință de regenerare, timid încercată (dar tot în sfera marxistă), inclusiv prin recuperarea revizionistului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se adaugă o a treia cauză a blocării teoriei literare românești (înțeleg mereu: autentică, originală). începutul unei oarecari destinderi și liberalizări, de la sfârșitul anilor '60, de o anume extindere în anii '70, a dat o altă lovitură nu mai puțin teribilă, dar în sens contrar. Pătrund la noi traduceri, dar și prin lectură directă, masivă, toate modele literare și teoretice occidentale: structuralismul, semiologia, formalismul de toate speciile și nuanțele. Teoria literară românească se transformă într-o mizeră colonie balcanică în care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu exiști în nici un fel. Că România este echivalentul neantului pur, absolut etc. etc. Să mi se dea voie să nu accept acest punct de vedere. Pentru simplul motiv că el nu este decât expresia, în primul rând, a unui teribil complex de inferioritate al unui metec intelectual debarcat la Paris. Foarte sensibil, foarte inteligent, cultivat și talentat, într-adevăr. însă iremediabil metec, venit într-o țară de mare cultură și aici este punctul cel mai dureros dintr-o cultură mică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oarecare vede o carte de documentare și strâmbă din nas, profund dezgustat (o, vai ! erudiție), ne permitem politicoși, dar fermi să-l trimitem la plimbare. Iar când același poet pune jos, și mai dezgustat, revista specializată, care nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra reacțiilor noastre interioare. Individualism nu colectivism Două condiții prealabile, elementare, dar fundamentale, se cer îndeplinite. Dintre acestea, cea dintâi este, în mod indiscutabil, primatul valorilor individuale și personaliste asupra valorilor colectiviste
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
jos, și asupra unui astfel de complex naționalist, prezentat în ambalaj poetic... Frenezia publicistică are, pe de altă parte, cauze nu mai puțin profunde. Libertatea de expresie a devenit o realitate, după mai mult de o jumătate de secol de teribilă cenzură. Un fruct mult timp interzis este devorat (cuvântul nu ni se pare prea tare) cu aviditate și voluptate. De unde un val enorm de reviste de toate tipurile, articole și comentarii, pasiunea irezistibilă a interviurilor, meselor rotunde, colocviilor, un bogat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
despărțim de Goethe sau nu. El nici nu bănuia ce soartă filozofică ingrată, devastatoare, va avea la gurile Dunării. Când am vizitat casa lui Goethe de la Frankfurt, am observat între multe altele și o presă uriașă de... stors rufe. Detaliu teribil de prozaic, s-ar spune. într adevăr. Dar care simbolizează, cel puțin, un mic fapt neînsemnat: o mare literatură, o mare cultură, o mare filozofie, în perioada actuală, nu se mai pot face decât într-un mediu civilizat. într-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ales, dintr-o cultură evident mică și nu poți oferi încă nici măcar o singură operă personală tradusă în limba germană etc., etc. Explicații psihologice, bineînțeles, există. Și încă din plin. Ceea ce nu ne împiedică să observăm și infatuarea, orgoliul enorm, teribilul complex de inferioritate superioritate, mai ales, ce inspiră și astfel de răbufniri și exhibiționisme. îndrăznim totuși să afirmăm: ceea ce se numește, în genere, cultură română, nu merită astfel de exagerări penibile, nici compensații stridente, nici respingeri umilitoare, aruncați pentru totdeauna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Josef: „Fie rămânem puternici, noi trei, în fața pericolelor comune care ne amenință; fie această alianța veche, moștenire de la predecesorii noștri, care a asigurat bunăstarea Europei de 40 de ani încoace, va dispărea pentru totdeauna, pentru a face loc celei mai teribile dintre confuzii ?”. Deși acest demers a eșuat, în ciuda izolării în care se găsea Rusia, țarul a ordonat trupelor sale să treacă Dunărea la 23 martie 1854, iar la 5 aprilie a început asediul Silistrei, care a rezistat în parte și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în alte rapoarte, Colquhoun zugrăvește abuzurile trupelor rușesti, care aminteau de epoca lui Jeltuhin și Kesseleff. Astfel, un supus britanic a fost arestat de autoritățile rusești, demersurile consulului englez, pe lânga colegul său rus, Kotzebue, ciocnindu-se de „o răceală teribilă” din partea acestuia din urmă. El protestează și la Constantinopol, fiind „neliniștit să afle că decizia finală a Cabinetului otoman ar putea afecta drepturile și demnitatea sa”. Colquhoun prezintă și măsurile de cenzură luate de noile autorități. „Obiectul acestor măsuri este
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Gheorghe Bibescu se afla printre favoriții la tron în Muntenia, prilej de ai identifica unele trăsături de caracter: „Prințul Bibescu are o înfățișare unică și este foarte diferit de Știrbei. El este un gentleman cu maniere și posedă o abilitate teribilă de a se exprima. Are mai mult geniu și imaginație decât Știrbei și un caracter mai onorabil. Este de asemenea foarte popular, elocvent, însă nu este la fel de practic în afaceri. Pe lângă acestea, se spune că nici nu poate să ducă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
vrăjitorie a ei simbolizează eternul blestem al ignoranței, azvârlit de "Natură" (i.e.Durgă) asupra omului"281. În căldura înăbușitoare a Bucureștilor, în timp ce așteaptă tramvaiul, Gavrilescu simte, asemeni colonelului Lawrence, că arșița îl lovește "în creștet", "ca o sabie": "Arșița aceea teribilă a Arabiei l-a lovit ca o sabie. L-a lovit în creștet ca o sabie, amuțindu-l"282. Trimiterea la pasajul de început al cărții lui T. E. Lawrence, Revoltă în deșert ("arșița Arabiei ne întâmpină ca un paloș
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
parcă o oază de umbră", "umbra i se păru mai puțin deasă"305, iar în bordei, cele două povești, cu planurile lor temporale se vor suprapune, tocmai datorită corespondenței semnelor: "Era tot așa, o zi caldă ca asta, o zi teribilă de vară. Am văzut o bancă și m-am îndreptat spre ea, și atunci am simțit arșița lovindu-mă ca o sabie în creștetul capului (s.m.)... Nu, asta e povestea colonelului Lawrence"306. (Explicația stării este, ca și în alte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumii moderne despre înțelegerea miturilor: Cred că trebuie să pregătim o nouă generație care va fi poate capabilă să atace marile probleme. Misiunea noastră este de a atrage atenția asupra propriilor noastre greșeli și ale predecesorilor noștri. Trăim într-o teribilă criză a spiritualității. În timpul acestei crize, suntem obligați să arătăm anumite valori pe care noi singuri suntem capabili să le vedem și să le înțelegem (...) Astăzi, când milioane și milioane de oameni mor pentru că au înțeles rău sau prea bine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ce urmează sfârșitului, își oferă imaginea drept chip de nevăzut, nemaivăzut în felul în care el e reflectare pură, lumină a vieții renăscute: "Dar dacă poți, privește ici, în pământul copt,/ sub flacăra-n genunche la căpătâiul nopții,/ figura nevăzută, teribilă, a forții" (Herța, VII)15. Căpătâiul nopții e limita dincolo de care tot ce este înnoptat, ascuns vederii, își dezvăluie carnea luminoasă, albă ("Și noaptea crește albă pe lagună", Reverie)16, așa cum apare de obicei întruchiparea femeii în poezia lui Fundoianu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
metaforă, titluri de opere, după regula adiectio de construcție (O scrisoare pierdută, o tablă neștearsă!), personaje celebre ("PSD: Românii nu au nevoie de o nouă Scrisoare pierdută, cu B... în rol de Cațavencu", Jurnalul Național), replici memorabile: Într-o "criză teribilă, monșer!", avem "turtă dulce, panorame, comédii..." (Jurnalul Național). Titlul este un bun exemplu de performanță discursivă prin dubla asociere de "discurs repetat": pe de o parte, exclamația caragialiană "criză teribilă, monșer!", pe de altă parte (tot de la Caragiale citire): "Turta
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
rol de Cațavencu", Jurnalul Național), replici memorabile: Într-o "criză teribilă, monșer!", avem "turtă dulce, panorame, comédii..." (Jurnalul Național). Titlul este un bun exemplu de performanță discursivă prin dubla asociere de "discurs repetat": pe de o parte, exclamația caragialiană "criză teribilă, monșer!", pe de altă parte (tot de la Caragiale citire): "Turta dulce, panorame, comédii...", replică ce pare să fi adus un ton optimist în vremea când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene turtă dulce" (Jurnalul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de la Caragiale citire): "Turta dulce, panorame, comédii...", replică ce pare să fi adus un ton optimist în vremea când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene turtă dulce" (Jurnalul Național). Ironia subtilă, antinomia vremurilor ("criză teribilă" - "criză înspăimântătoare, cum e cea de azi") particularizează două momente de istorie, calitativ diferite: Într-o criză înspăimântătoare cum e cea de astăzi, românul se înveselește cu comédii, la întâmplări ciudate, caută turtă dulce pe la târguri, în prăvălii. Le va
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
comunități și emigrarea către orașe accentuează greutățile noilor proletari din industrie, al căror număr este încă limitat, chiar și în Anglia. Avîntul economic din secolul al XVIII-lea modifică deci profund condițiile economice și sociale. El ridică o invizibilă dar teribilă frontieră între Europa de Nord-Vest, care va fi timp de un secol zona de pionierat a lumii dezvoltate, și cea mai mare parte a Europei de Est și de Sud, care păstrează structurile arhaice moștenite de la începutul timpurilor moderne. Se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
întregime satele de locuitori și i-au devastat moșiile, dar i-au ruinat zidurile și au ucis călugării în timpul jafului pricinuit de tătari, încât și la 11 august 1250 era „greu de știut când s-ar putea reînălța”. După acest teribil masacru, au trecut Mureșul pe stânga și s-au îndreptat spre mănăstirea Egreș, din apropiere de Cenad, în incinta căreia se refugiaseră multe familii ale nobililor plecați la oastea de la Buda. Întărită cu puternice ziduri, mănăstirea ar fi putut rezista
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pentru a-i liniști pe novgorodienii întărâtați. Românii, însă, după lecția primită în vara anului 1257, au socotit inutilă o ridicare a armelor în 1259, mai ales că de curând se instalase cu toate puterile sale între Nipru și Dunăre teribilul Nogai. Tânărul han al Crimeii, Nogai, sub a cărui dominație vor avea să stea Țările Române dintre Carpați și Dunăre până în decembrie 1299, se distinsese în vitejie și pricepere în timpul luptelor civile dintre tătari, izbucnite în 1251 între Hulagu, hanul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Dunării, în bătălia, din 12 iulie 1260, de la Kreussenbrunn dintre Ottokar și Bela al IV-lea au participat și românii dintre Carpați și Dunăre. Izvoarele istorice boeme enumera cinci armate, pe care regele Ottokar le-a înfruntat în această încleștare teribilă. În prima intrară principele de Halici, Daniel, fiul acestuia și ceilalți principi ruteni, desigur nu aduși de regele ungar, cu care se înrudeau, ci de tătarii, care veniseră în ajutorul lui, așa cum se întâmplase și în anul 1259, în contra polonilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
tătari”. Au trecut apoi și au distrus cetatea Trascău, îndreptându-se prin Cluj și Oradea în Panonia, unde s-au așezat și au stat până în primăvară, provocând daune uriașe. Și probabil că ar fi rămas aici definitiv, dacă o molimă teribilă, iscată între cai și animalele mari de transport, nu i-ar fi determinat să se întoarcă acasă. Retragerea s-a făcut și de această dată tot pe aceleași căi pe care veniseră. La înapoiere însă, ei au avut de înregistrat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Moldova, în decembrie același an, și la Siret au ucis doi călugări franciscani, pe Luca și Valentin. Ele au fost însă înfrânte de moldovenii conduși de Petru, fiul lui Mușat, care ocupase tronul țării, ca urmaș legitim. Într-o luptă teribilă, Drag s-a ales cu enorme răni în față. Printr-un ultim efort, victoria a fost totuși obținută de românii maramureșeni. Ea a adus Coroanei ungare, tocmai în anul când Olgerd murea, o frumoasă captură de război și prizonier pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]