5,710 matches
-
partide (datorată caracteristicilor ale legii electorale sau ale procesului decizional în parlament 22). Totuși, mai există un ansamblu de factori esențiali pentru înțelegerea unui regim democratic. În ciuda faptului că această dimensiune nu este, în general, luată în considerare în analiza tipologiilor privitoare la democrație, trebuie să reafirmăm importanța ei. De altfel, pe de o parte, ea exprimă elementele cele mai importante ale regimurilor democratice, cu implicații sociale și economice; pe de altă parte, făcând legătura dintre analiza democrației și procesele de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mai sus: principiile de bază ale designului constituțional sunt corelate cu cele referitoare la partide și raporturile dintre instituțiile politice și societatea civilă se constată ca funcționarea efectivă a primelor tipuri este puternic influențată de următoarele două grupe de aspecte. Tipologii "polare". În realizarea modului "polar" al lui Lijphart se pleacă de la premisa că democrațiile se inspiră în privința "formelor" instituționale din două principii, care pot fi "pure" sau "mixte": principiul majorității și cel al consensului. Aceste două principii influențează toate dimensiunile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în privința unor teme de politică economică, între guvern și grupurile de interese (în special între sindicate și asociații antreprenoriale); descentralizarea puterilor și structuri federale; constituție; puterea de veto acordată minorităților. Avantajele distincției dintre cele două modele polare sunt evidente. În comparație cu tipologiile tradiționale, numărul informațiilor eliminate este semnificativ mai mic pentru că se iau în considerare mai multe dimensiuni; se pot combina datele cantitative cu cele calitative, câștigându-se în rigoare și precizie. În cadrul fiecărei dimensiuni, se pot trage concluzii mai corecte în privința
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un anumit interval de timp, democrația examinată a trecut de la soluții "majoritare" la soluții "consensuale" sau viceversa, într-o mai mare sau mai mică măsură, ținând cont de numărul și caracteristicile dimensiunilor analizate. Diferența dintre soluția prezentată mai sus și tipologiile multiple constă în asemenea limita strategiei polare, limită care rezidă în considerarea doar a modelelor democrației (majoritar și consensual), lăsând deoparte soluțiile intermediare, care constituie majoritatea cazurilor concrete. Cu alte cuvinte, este extrem de important să determinăm când un caz e
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cazurilor concrete. Cu alte cuvinte, este extrem de important să determinăm când un caz e mai apropiat sau nu de modelul majoritar sau consensual, sau dacă modificarea unei dimensiuni are loc într-o direcție sau în cealaltă. În cele din urmă tipologiile multiple permit redefinirea unor modele mai specifice, și, în acest sens, ele permit o mai mare precizie în identificarea unei democrații în raport cu dimensiunile considerate a fi de o relevanță majoră. Dacă cele două strategii cognitive se dovedesc de folos, niciuna
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în principal cea privitoare la activitatea partidelor politice și a elitelor de partid. Aceste alternative au fost definite ca legitimare exclusivă și, respectiv, legitimare inclusivă. Combinația dintre cele două dimensiuni conduce la patru procese polare diferite, care pot configura o tipologie a consolidării (vezi figura 5.2). Coloana din dreapta reflectă o situație în care există o legitimitate democratică larg răspândită, chiar de la început, sau în care se dezvoltă un sub-proces de consens care favorizează legitimarea într-o așa măsură încât grupurile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
existența regimului democratic). Definesc această situație ca una de prezervare 46. Nu este posibilă consolidarea, iar probabilitatea unei crize stă mereu la pândă. Analizând empiric zona de Sud a Europei 47, un anumit număr de cazuri se poate plasa în cadrul tipologiei deja consacrate. În ceea ce privește dimensiunea legitimării, cincisprezece ani după inaugurarea unui nou guvern democratic, Italia, de pildă, este caracterizată printr-o legitimitate exclusivă - instituțiile sale și practicilor democratice au fost considerate ca fiind legitime, adică acceptate, dar parțial. În schimb, Grecia
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ar fi, nu ar putea profita de posibilitatea consolidării fără contribuția esențială a "ancorelor" care caracterizează consolidarea determinată de stat. Diferitele procese empirice de consolidare, descrise până acum, sunt sintetizate în figura 5.2. Motivul de bază care justifică această tipologie este faptul că un grad limitat de legitimitate, garantat de instituțiile și practicile democratice în faza de început a procesului de consolidare, poate fi compensat de prezența unor partide puternice și stabile, care pot juca un rol dominant, dar și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
menit să arate cât de "bună" este o democrație, nu poate porni decât de la definițiile democrației, propuse în primul capitol, și de la dezvoltarea conceptului de calitate. Dacă definiția minimală a democrației a stabilit pragurile sub care se intra într-o tipologie diferită (a se vedea capitolul 1, alin 4.), analiza empirică vizează democrațiile care prezintă, în mod obligatoriu: sufragiu universal (masculin și feminin); alegeri libere, competitive, recurente, corecte; mai mult decât un partid politic; surse diverse, alternative, de informare. Pentru analiza
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
coeziune internă, dar și postura de lider (sau lideri) în interiorul partidului. 20 Trebuie avute în vedere și diferențele legate de politicile care se desfășoară în relație cu diverse teme care pot exista între partidele care sprijină același guvern. 21 Această tipologie se inspiră mult din Sartori (1976). 22 Strom propune o noțiune de competiție cu două dimensiuni: "existența unui potențial de opoziție" și "competitivitatea referitoare la context". Pe scurt, prima dimensiune este dată de pragul pe care partidele trebuie să-l
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
psihologia românească. Începând din 1937, a publicat o serie de studii și articole din domeniul filosofiei, al psihologiei generale și aplicate, precum și volume de eseuri, dintre care cităm: Psihologia personalității (1935), Caracterele afectivității (1937), Conștiință și inconștient (1941), Probleme de tipologie (1957), Psihologia pedagogică (1962), Afectivitatea (1963), Drama psihologiei (1965, ed. a II-a, 1972), Culmi și abisuri ale personalității (1974), Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității (1982). Lucrările sale nu sunt voluminoase. Multe dintre ele, deschizătoare de drumuri, au apărut
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
istoria artei�. Stilul romanic este diferen?iat �n �prima v�rst? romanic?� (secolul al XI-lea), marcat? �nc? stilistic de tradi?ia carolingian?, ?i �a doua arhitectur? romanic?� (�ncepu-tul secolului al XII-lea), c�nd noile inven?îi se consoli-deaz?, tipologia se diversific? dup? destina?ia edificiilor (biserici m?n?știre?ți, biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile programe decorative pentru pere?îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nal?i sprijini?i pe arcade, decoră?iei luxuriante pictate pe plafonul de lemn. Biserică Sf�ntul Mihail din Hildesheim (Germania, 1010-1033), ridicat? la ini?iativa episcopului Bernward, concretizeaz? cu putere ?i cu noble?e acest tip arhitectural. De la aceast? tipologie ottonian?, Polonia, stabilizat? din punct de vedere politic ?i cre?ti-nat? de pu?în? vreme, �mprumut? modele pentru biserici �nc? de la �nceputului secolului al XI-lea. A doua arhitectur? romanic? (�nceputul secolului al XII-lea) �n Europa primei epoci
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n cartierul Marais; place Dauphine (1607), la cap?tul insulei de la Cît�; place de France (1610, nerealizat?), l�ng? zidurile dinspre nord-est. De form? respectiv p?-trat?, triunghiular? ?i semicircular? radiant?, aceste pie?e conjug? regularitatea modern? italian? cu o tipologie arhitectural? unificat? prin fă?ade din c?r?mid? ?i piatr?, repetitive sau pu?în ornate. Realizarea acestor amenaj?ri urbane regale este tributar? �n mare m?sur? puterii pe care o au promotorii ?i antreprenorii, care prosper? datorit? cererii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de aceasta, dinamismului industriei, care provoac? schimb?ri de fond �n societate ?i �nnoie?te tipologia arhitectural? ?i modurile de construc?ie, eclectismul arhitectural �ncearc? s?-i ofere o contrapondere, r?m�n�nd ap?r?toa-rea tradi?iei istoriciste instaurate de Rena?tere. De fapt, dezvoltarea eclectismului, f?r? s? se confunde cu neoclasicismul ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
practic, �Revue g�n�rale de l�architecture et des travaux publics�, fondat? de C. Daly, �n 1840, va fi forumul privilegiat al eclectismului p�n? �n anul 1890. Reform Club (Londra, 1837-1841), o varia?iune la fă?ad? a tipologiei palatului român din secolul al XVI-lea, de C. Barry sau K�nigsbau (M�nchen, 1826-1833), pentru care L. von Klenze face un joc de ordon?ri că la palatele florentine din secolul al XV-lea, ilustreaz? eclectismul monostil. Foarte
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Arte Frumoase se extinde atunci asupra unei mari p?r?i a Europei, �n Statele Unite ?i �n America de Sud. Ea se va men?ine �n aceste locuri adesea p�n? la mijlocul secolului al XX-lea. Curentul ra?ionalist: o nou? tipologie ?i o nou? inova?ie arhitectural? �n secolul al XIX-lea, o dat? cu ridicarea burgheziei ?i a clasei muncitoare, societatea evolueaz? �n aspiră?iile sale sau �n ceea ce ast?zi numim nevoi, care se traduc �n programe ?i �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de la cet??ile-gr?din? engleze. M. Wagner (1885-1957), �nfocat partizan al ac?iunii statului �n favoarea chestiunii locuin?elor, traseaz? planul director al Berlinului, �n timp ce B. Taut construie?te aici cartierul Britz (1925-1930), o reu?it? remarcabil? prin tipologia ?i calitatea formelor urbane subliniate de policromie. De altfel, W. Gropius aplic? la �mp?r?irea �n loturi de la Ț�rten (Dessau, 1926-1928) rezultatul cerce-t?rilor pe care le �ntreprinsese la Bauhaus asupra unei arhitecturi func?ionaliste prefabricate. Situa
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
eaua urban? existent?. Karl Marx Hof (1927-1930), construit? cu emfaz? de E. Ehn (1884-1957), este cea mai vast? (5�000 de locuitori) ?i cea mai bine dotat? dintre aceste �fort?re?e muncitore?ți� ale �Vienei ro?îi�, constituite dup? tipologii mai degrab? tradi?ionale. �n timpul Primului R?zboi Mondial, Fran?a a pierdut 350�000 de locuin?e. Totu?i, nici un program de locuin?e sociale nu are amploarea celor angajate �n Germania. c? voin?a politic? este mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de locuit, structureaz? centrul oră?ului �ntr-un stil monumental de un modernism foarte m?surat. Belgia, pentru a r?spunde de asemenea unei cereri crescute de locuin?e sociale, �?i asimileaz? �n acela?i timp principiile cet??ii-gr?din? ?i tipologia modernist?. Dup? experien?ele lui A. Pompe (1873-1980) pe o arhitec-tur? �nc? foarte tradi?ional?, �n cetatea-gr?din? Kapelleveld (1922), V. Bourgeois (1897-1962) angajeaz? un demers ra?ionalist apropiat de cel al lui Ț. Garnier �n cetatea modern? de la Berchem-Sainte-Agathe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n deceniul al treilea, statul englez subven?ioneaz? programele de locuin?? ale municipalit??îi, capitalurile private se �nde-p?rteaz? de aceste opera?îi nerentabile. Aceast? arhitec-tur? domestic? reinterpreteaz? cel mai adesea tradi?ia conacului (cottage) (Roehampton, 1921); ea evoc? uneori tipologia acelui Karl Marx Hof de la Viena (Ossulton, Saint-Pancras, 1929) sau formele exterioare ale Mi? c?rîi moderne, cu balcoane albe, continui ?i ferestre largi (Oaklands, 1936), f?r? că dot?rile interioare s? evolueze prea mult. Spre sf�r?ițul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i efectelor de monumentalitate judicios localizate. A. Lur�at (1890-1970), cunoscut �nainte de r?z-boi pentru modernismul s?u de o extrem? rigoare (?coală Karl Marx, Villejuif, 1933), elaboreaz? pentru reconstruirea oră?ului Maubeuge (1945) o viziune general? ?i o tipologie echilibr�nd func?ionalism ?i adaptare la sit. �n ??rile de Jos, J. H. Van den Broek ?i J. B. Bakema (1914-1981) reu?esc un spa?iu plin de urbanitate pentru stradă comercial? Lijnbaan (1952-1954), �n centrul Rotterdam-ului, a c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
imobiliare. Dispozi?îi legale ?i regulamentare s�nt luate �n anii �60 pentru a echilibra diferitele curente de interes existente. Astfel, la Bologna, �ncep�nd din 1969, o echip? municipal?, condus? de P. L. Cervelatti, face o evaluare metodic? a tipologiei arhitecturale a centrului �n scopul clasific?rîi, conserv?rîi ?i reabilit?rîi, cu men?inerea locuitorilor pe loc. La Ferrara, Modena ?i Brescia etc., acela?i model este aplicat cu succes. Politici comparabile s�nt atunci puse �n aplicare �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
modific�ndu�le [...] , �n special �n pro-gramele de locuin?e sociale. �n Fran?a, este cazul Atelierului de la Montrouge (locuin?e EDF, Ivry, 1965�1967); apoi, cazul lui J. Renaudie (1925�1981), transfug de la atelierul de la Montrouge, care dezvolt? o tipologie sin-gular? ce favorizeaz? interrela?iile dintre locuin?? ?i oră? (renovarea localit??îi Vieux Givors, Rh�ne, 1974�1980). R. Simounet (1927) asociaz?, la �vry�Ville Nouvelle, privatul ?i publicul �ntr�un complex orizontal bine contrastat (1973�1976). O pozi?ie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pozi?ia cea mai scrupu-loas?, �n cazul britanicilor Ț. Quinlan (1937) ?i R. Adam (1948), care �ndr?gesc modelele tradi?iei engleze, �n special palladianismul, neoclasicismul ?i variantele lor. Lucr?-rile belgianului Ch. Vandenhove (1927) rezult? din subtile varia?îi pe tipologii proprii unui mediu urban sau altuia, astfel reamenajat cu bl�nde?e (centrul de primire universitar de la Li�ge, Belgia, 1985). �n opozi?ie cu acest rafinament, dou? personalit??i se impun. Catalanul R. Bofill (1939) folose?te, de c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]