4,931 matches
-
Zeno in Monte și, după o scurtă așteptare la poartă, a fost însoțit în cămăruța modestă a lui don Calabria. Părintele Mondrone își amintește: «Eu descopeream în acel bărbat, care mă privea cu surâsul patern, dezarmant, imaginea celei mai adevărate umilințe. Expresia, atitudinea, cuvintele, totul grăiau în el despre umilință». Don Calabria vorbea încet, cu o anumită dificultate, cu anumite aluzii la Civiltà Cattolica și cu cuvinte de admirație pentru vreun preot ale cărui articole le citise cu certitudine. Părintele Mondrone
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
poartă, a fost însoțit în cămăruța modestă a lui don Calabria. Părintele Mondrone își amintește: «Eu descopeream în acel bărbat, care mă privea cu surâsul patern, dezarmant, imaginea celei mai adevărate umilințe. Expresia, atitudinea, cuvintele, totul grăiau în el despre umilință». Don Calabria vorbea încet, cu o anumită dificultate, cu anumite aluzii la Civiltà Cattolica și cu cuvinte de admirație pentru vreun preot ale cărui articole le citise cu certitudine. Părintele Mondrone în amintirile sale, scrie: «Acest preot se profesa un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mare stimă și venerație pentru don Calabria, i-a spus: «Dacă don Calabria a spus așa, așa să fie». Și l-a binecuvântat. Pe 24 mai a aceluiași an, don Ottorino primește primii orfani în Araceli și începe Institutul în umilință și simplitate. Don Calabria urmărește cu deosebit interes începutul și dezvoltarea Institutului. I se atașează lui don Ottorino prin legături strânse de prietenie spirituală și nu ezită să-i aducă tânărului preot cuvântul său de încurajare și sfătuire. După un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
spune: „Biserica Mea“. Întrebați-l: vrea oare ceva de la mine? Și eu văd mereu Biserica, și mă rog continuu pentru ea. Ce altceva vrea Dumnezeu de la mine? Prefer însă mai curând să-l slujesc în ascundere, în tăcere și în umilință. Tot mai mult observ cât de dificil și de periculos e să stai sus...». La 15 ianuarie 1953, don Calabria îi răspunde: «În cea mai intimă și mare confidență vă spun că am totdeauna în minte cuvintele Sf. Părinte: „Este
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ci a unor criterii care evaluau calitățile interioare, capacitățile de fond, formarea creștină solidă, disponibilitatea la slujire, spiritul de dăruire. Don Calabria era clar asupra acestui punct atunci când se adresa colaboratorilor săi: Un lucru, un mare lucru vă recomand: cu umilință, cu credință, cu iubire, studiați viața Domnului nostru Isus Cristos și siliți-vă să o puneți în practică. În momente de încercare, de depresie, sus inima, alergați la Isus și nu vă îndoiți de ajutorul său divin, gândiți-vă că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fiecare om, bun sau rău, cu iubire infinită, și e infinit variat în felul de a iubi. Orice om are în sine o vocație divină. Sarcina educatorului e să descopere această vocație, diferită în fiecare, și să se pună cu umilință în contact cu Dumnezeu pentru a-l ajuta să o dezvolte și să o ducă la bun sfârșit». Consecințele credinței în Dumnezeu Tatăl Din credința în paternitatea lui Dumnezeu provin: educația familiară și viața de grup. Don Calabria numește toți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
faima sa de sfințenie devenise universală deja de la moartea sa, fiii săi nu ar fi visat niciodată să-i promoveze Cauza de Canonizare, nu pentru că nu erau convinși de sfințenia fondatorului lor, ci dintr-un respect reverențios față de profunda sa umilință și spiritul lui de ascundere. Numai că monseniorul Giovanni Urbani, pe atunci episcop de Verona iar mai apoi patriarh de Veneția, aflându-se la 1 noiembrie 1956 în fața vindecării miraculoase a unui tânăr, la terminarea unei novene prin mijlocirea lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
caracterul închis și întunecat. Între soția sa și copii, Franz Ferdinand ducea o existență ireproșabilă; Contesa Ducesă de Hohenberg trebuind să treacă, conform protocolului, după ultima arhiducesă nemăritată, nu era deloc dornică să participe la întîlniri oficiale pentru a aduna umilințe, așa că Arhiducele Moștenitor prefera viața la țară, în reședința sa din Konopici, în Boemia, înconjurat de familie și cîțiva prieteni. Față de împărat, Franz Ferdinand, deși dezaproba aproape în totalitate politica internă și externă urmată, arăta un respect supus și total
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din Viena și Budapesta, lipsită de credite și bani, a fost măturată de un val uriaș de falimente, care au depășit într-o săptămînă 100 de milioane de coroane. Șefii de coaliție au fost nevoiți să meargă să ceară, cu umilință, iertare. I-am văzut instalîndu-se la hotelul Sacher. Cu capetele plecate, nu se mai înfoiau în costumele lor de catifea cu fireturi și blănuri scumpe, iar doctorul Wekerle plecă pentru a forma un guvern menit să reia calea normală, pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
curat, care nu ar fi costat nici o viață omenească dacă nu ar fi fost epidemia de holeră, transmisă de serviciile de transport liniilor din spate. Trupele române au primit ordinul să se oprească la Orhanie spre a scuti Bulgaria de umilința intrării în capitală. Rolul nostru de jandarm, care a pus capăt oricărei vărsări de sînge între sîrbi, greci și bulgari, a fost apreciat la valoarea sa de majoritatea guvernelor și opiniilor publice, în special de Rusia, dar, dimpotrivă, foarte rău
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
răspuns: a) caracterul sensibil, descris prin etică scrupuloasă, delicatețe excesivă și astenie trăiește experiența unor traume afective legate de viața sa intimă sau activitatea sa profesională; b) un eveniment dramatic dezvăluie subiectului propria sa insuficiență, ce este trăită ca o umilință în plan etic; c) urmează delirul de relație incluzând remușcări depresive, temeri hipocondrice și idei de persecuție, ce se manifestă în conversații de o mare banalitate despre viața cotidiană. Cazul Hélènei R. este unul tipic de caracter sensibil: Bolnava avea
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
echipa de tenis a Statelor cu unii din Europa, români parcă! Focile aclimatizate în parcul din La Jolla mușcă milionari, lebedele, grațiate surprinzător de suporterii români, alunecă pe apă, izvoarele susură și Florin Segărceanu se apără de soare și de umilință cu o șepcuță albă. Retina nu poate focaliza altceva. Sînt singurele mesaje pe care nervul optic e în stare să le poată ridica spre creier în setul al treilea, la 2-0 pentru Roddick. Andy e tînăr, pălește ca un oier
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
atât de înveselitoare pentru mulți Două loturi e de fapt o serioasă dramă. D. Lefter Popescu, umil impiegat strivit de mediocritatea existenței, a câștigat loturile cele mari la două loterii. Însă a rătăcit biletele. Cercetările pentru descoperirea loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află că vesta în care se bănuia a fi biletele fusese schimbată la o chivuță pe farfurii. Platitudinea obișnuită a lui Lefter, exasperată, dă un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care e nevoie de simulație și mai ales de răbdare și de înfrînare a mândriei. Vlai-cu-vodă este, prin mama sa vitregă Clara, vasalul regelui Ludovic. Domnul ar rupe jugul, dar sora și cumnatul său sunt ostateci la crai. Jucând umilința, el izbutește să recapete rudele zălogite, cu riscul, inerent oricărei dibăcii, de a fi suspect tuturor, boierilor, familiei, Clarei. Cu mari suferințe morale, după ce jucase pe ascultătorul de Doamna Clara, față de boieri, spre a risipi bănuielile, și pe conspiratorul cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
toamna care întîrzie pe câmp; nici un sărut nu-mi trece prin suflet, nici o zăpadă n-a descins pe pământ. Cântecul trist, cântecul cel mai trist vine din clopotul din asfințit, îl ghicești în glasul sterp al vrăbiilor și răspunde din umilința tălăngilor. E toată viața care doare așa, zi cu zi pe întinderea stepelor, între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I. CARAGIALE În poezii de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o continuă blândă euforie, are nota lui personală. Poezia sa e un delir infatuat în ton sacerdotal și profetic în care tocmai enormitățile sunt grațioase: Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea, Noi n-am avut alt soare decât Umilința. Prerafaelit ca și Edgar Poe, el inventează nume proprii stranii, Asena, Elra, Iwa, Maria-Maria, Eumene, Romola, și trăiește într-un mediu noros, populat cu heruvimi și îngeri: După o moarte - după încă o moarte - am văzut Dinspre cer îngeri coborând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va așeza întunericul. El știa foarte bine de ce măcelarii istoriei au venit cu sabie și pîrjol să distrugă neamul rumunilor. Și de 2000 de ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
adîncul sufletului, voind să nimicească totul în ura lor străveche»”. Textul ne amin-tește că înaintea cuceririi Iudeei de către Nabucodonosor în anul 597 î.e.n. filistenii erau ținuți sub apăsare ivrită, dar odată apărut invadatorul caldeean, băștinașii și-au dat drumul vechilor umilințe și rău le-au spîrcuit veneticilor ivriți fudulia și fudulii- le. ,,25,16 Așa vorbește Elohim: «Iată îmi întind mîna asupra filistenilor, nimicesc cu desăvîrșire pe cheretiți și prăpădesc tot ce a mai rămas pe coasta mării... 47,21 Țara
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
anul trecut care a pricinuit necaz întregului neam. ,,Bazorio, făcut rege și astfel conducător, s-a însoțit cu geții săi unde au bă-tut cu putere pe traci. Neamul telagilor a fost cruțat iar conducătorul lor a fost adus plin de umilință, la cetate pentru închinare. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia și l-a dus sub un salcîm să-și audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăștiat ca pleava
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pus la cale această mișelie a uciderii fiului lui Cotizo pentru ca alianța să fie anulată. Dacă geții ar fi fost un popor de barbari așa cum au mîncat lături grecii și latinii pe această temă, atunci nu ar fi existat o umilință mai mare pentru un împărat roman decît să-și dea fata unor sălbatici care se considerau egalii lui. Prea pute această mizerie antică a mincinoșilor de profesie colportată de atîtea lichele din neamul nostru. Noi ne-am pomenit înconjurați de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Iordana un timp. După o vreme de doliu, unchiul Scarlat s-a recăsătorit pentru că nu era în stare să-și crească copiii singur. A mai urmat un rând de copii. Pe timpul dominării comunismului, a dus viață grea și cu multe umilințe. A murit la 80 de ani, cu regretul că în copilărie nu s-a ținut de carte, că a crezut că viața este mult mai ușoară. în urma lui au rămas zece copii, unii șoferi, alții muncitori agricoli, unii dintre ei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înstrăinat. De ce?. Poate că pentru că-mi este atât de drag, poate că pentru că mă simt atât de rămas în urma lui; poate că pentru că-l prețuiesc atât de mult. Cât de jos este locul de unde a plecat, prin câte suferințe și umilințe a trecut; cât de greu a fost urcușul vieții sale; cât de cavalerește s-a purtat cu sudenții săi, cu câtă naturalețe Și-a muiat aripa-n amar, plângând pentru părinții lui, suferind pentru suferințele celor din jur! Cât a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mutat din Boarca la „Trei Vânturi”, adică la Ștefan cel Mare, la bătrânețe, ca să facă loc tractoarelor, s-a mutat silită, din Ștefan cel Mare, în Râmnicelu. Cine mai poate aprecia ce au însemnat aceste mutări ale gospodăriei? Și pentru ca umilința ei să nu fie pusă la îndoială, la bătrânețe a fost și femeie de servici la școala primară. Și pentru ca răbdarea ei să nu fie pusă la îndoială, la bătrânețe a mai crescut și doi copii ai surorii noastre Netuța
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lui, pe care-l muncea cu brațele membrilor familiei lui, 10-12 tone de cereale, acum venea acasă în fiecare seară de toamnă cu doitrei știuleț i de porumb ascunși sub haine, ca să hrănească găinile care-i mai rămăseseră. Dar scara umilinței mai avea trepte pentru afundarea gospodarilor români. Posibilitățile comuniștilor de a distruge un om erau fără limită. Conducerea politică de atunci a găsit de cuviință că tata trebuie să-și mute gospodăria, de oare ce acolo unde era amplasată, încurca
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
soție și trei copii. Mi-am zis să încerc această posibilitate oricât de dezonorantă ar fi, pentru a-mi salva copii și soția care, fără servici, fără casă, ar fi murit în mizerie și ea și copii fără ajutorul meu. Umilința, dezonoarea, era prețul care mi se cerea. în anul 2008 citesc în cartea intitulată „Sfântul închisorilor”, la pagina 120-121 aprobată alternativa pe care am preferat-o atunci, în acele condiții grele, imposibileă. Mi s-a spus că foștii colegi condamnați
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]