6,856 matches
-
din segmentul vascular de înaltă presiune, făcând oficiul de zone receptoare indispensabile atât reglării cardio-vasculare, cât și respiratorii (fig. 99). Este vorba de chemoreceptorii corpusculului carotidian și arcului aortic, de la nivelul cărora impulsurile aferente ajung pe calea nervilor glosofaringian și vag la nucleul tradusului solitar și centrii inspiratori bulbari. Excitantul fiziologic al zonelor chemosensibile sino-carotidiană și endocardo-aortică este reprezentat de scăderea concentrației oxigenului din sângele arterial. Ritmul descărcărilor nervului carotidian crește considerabil când presiunea parțială a oxigenului arterial scade între 60
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și enkefalinele modulează în sens inhibitor efectele stimulării colinergice vagale. Reglarea neuroreflexă a tonusului musculaturii bronșice se produce predominant pe cale vagală, ca urmare a excitării receptorilor din submucoasa căilor aeriene și transmiterii aferente a impulsurilor nociceptive la nucleul dorsal al vagului (fig. 102). Iritația căilor respiratorii provocată de diverși poluanți determină reflexul de tuse și bronhoconstricție printr-un astfel de mecanism, eliberator de acetilcolină de la nivelul fibrelor eferente vagale. La realizarea reflexului de tuse participă și receptorii J juxtacapilari de la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
segmente ale tubului digestiv. Controlul nervos al activității structurilor musculare și glandulare ale tubului digestiv este asigurat de componenta extrinsecă vago-simpatică întregită de cea intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de fibrele eferente ale vagului și simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului enteric. II.4.1.2. Sistemul nervos enteric denumit și metasimpatic reprezintă componenta intrinsecă a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal extinsă de la esofag până la sfincterul intern anal. Aceasta prezintă un important grad de independență față de componenta extrinsecă vago-simpatică deoarece secționarea vagilor nu suprimă motilitatea tubului digestiv. Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual, glosofaringian și vag; - centrii salivari din substanța reticulată de la nivelul joncțiunii dintre bulb și protuberantă; - căile aferente secretoare, care se împart pentru următoarele glande astfel: • glanda parotidă: a) fibrele parasimpatice (colinergice), cu origine în nucleul salivar inferior din bulb, ce se atașează nervului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sa participă aproximativ 25 de mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu poate fi stopată voluntar, deoarece este un stereotip cu răspunsuri de tip tot sau nimic. Calea aferentă, reprezentată de filetele senzitive ale glosofaringianului și vagului, face legătura între zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zona reflexogenă (zona Vasilief) de la nivelul vălului palatului și pilierilor anterior ai faringelui, pe de o parte și centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centrul deglutiției din formația reticulată bulbară, pe de altă parte. Acesta este localizat sub ventriculul al IV-lea, în dreptul nucleului solitar al vagului. Căile eferente sunt formate din fibrele motorii ale hipoglosului în cazul limbii, spinalului pentru vălul palatului și vagului în cazul constrictorilor faringelui și esofagului. Proiectarea conținutului bucal (salivă sau alimente) pe zona sensibilă din jurul deschiderii faringelui declanșează contracția aproape simultană a mușchilor implicați în închiderea foselor nazale și laringelui, concomitent deschiderii faringelui. Întregul proces se consumă în 1-2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul celor 2/3 inferioare ale esofagului. Progresiunea undelor este controlată de nervii simpaticoparasimpatici. În timp ce fibrele vagale stimulează peristaltica și relaxează cardia, filetele simpatice provenite din lanțul laterovertebral cervicotoracic inhibă motilitatea și contractă sfincterul esofagogastric Fenomenele paralitice produse de secțiunea vagilor sunt urmate la câteva zile de reluarea motilității esofagiene pe seama plexurilor mienterice. Reflexul de deglutiție rămâne însă deficitar în lipsa undei peristaltice primare. La nivelul cardiei, pare a fi vorba de un dublu dispozitiv sfincterian, separat printr-o zonă de trecere
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deci elementele esențiale de punere în joc a automatismului fundamental al musculaturii gastrice. Deși mișcările gastropilorice persistă după denervarea completă a stomacului, evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ. În timp ce excitarea capătului periferic al vagului toracic crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului, bivagotomia supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac și inhibitori la nivelul pilorului. La rândul său, sistemul simpatic exercită efecte inverse, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
evacuarea gastrică este perturbată, relevând existența unui control extrinsec prin intermediul sistemului nervos vegetativ. În timp ce excitarea capătului periferic al vagului toracic crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului, bivagotomia supradiafragmatică predispune la atonie gastrică și spasm piloric. Faptul demonstrează că nervii vagi sunt motori pentru stomac și inhibitori la nivelul pilorului. La rândul său, sistemul simpatic exercită efecte inverse, de inhibare a peristaltismului gastric și de tonifiere a sfincterului piloric. Deschiderea intermitentă a pilorului se realizează astfel sub controlul balansat al celor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cursul digestiei. Procesul se desfășoară în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală (fig. 111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată cu excitațiile vizuale, olfactive și gustative dă naștere la un complex de senzații ce constituie apetitul. Acesta, reprezentând primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Se pare deci că hipotalamusul este implicat în două mecanisme secretorii gastrice: unul nervos vagal și altul hormonal, acționând prin adenohipofiză și corticosuprarenală. Stimularea secreției gastrice acide de către insulina se realizează, de asemenea, prin mecanism central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi. Mecanismul intercentral este relevat și de faptul că emoțiile diminuă sau opresc activitatea secretorie a stomacului. Faza gastrică, dominată de secreția glandelor fundice, este sub controlul antrului piloric, singura regiune a stomacului al cărei contact cu chimul se arată excitosecretorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gastrină la pisica anesteziată. Pentru o acțiune proprie pledează însă faptul că gastrina este de 500 de ori mai puternică decît histamina. La rândul său, eliberarea gastrinei se realizează prin reflexe fie vagovagale, fie locale, intramurale. În timp ce stimularea electrică a vagilor determină eliberare de gastrină, vagotomia o suprimă. Secreția de gastrină apare crescută atât în timpul fazei cefalice, cât și al celei gastrice, pe calea reflexelor lungi de tip vagovagal. La acestea se adaugă reflexele locale, produse prin stimularea mucoasei fundice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glucagonul și histamina exercită efecte coleretice, dar într-un grad mai redus decât secretina (fig. 112). II.4.7.2. Reglarea evacuării bilei este efectuată pe cale nervoasă și umorală. Controlul nervos, vago-simpatic, este de importanță secundară. Datele clasice admit că vagul are efecte stimulatoare asupra contracției veziculei biliare, relaxând în același timp sfincterul Oddi, în schimb, simpaticul are acțiuni inverse. Obținerea însă de efecte inconstante și variabile la stimularea vagului, ca și faptul că spasmul sfincterului Oddi este suprimat de atropină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Controlul nervos, vago-simpatic, este de importanță secundară. Datele clasice admit că vagul are efecte stimulatoare asupra contracției veziculei biliare, relaxând în același timp sfincterul Oddi, în schimb, simpaticul are acțiuni inverse. Obținerea însă de efecte inconstante și variabile la stimularea vagului, ca și faptul că spasmul sfincterului Oddi este suprimat de atropină și vagotomie sugerează că, în realitate, vagul și simpaticul conțin atât fibre motorii, cât și fibre inhibitoare, cu receptori diferiți. Răspunsul vezicular de un tip sau altul depinde de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
biliare, relaxând în același timp sfincterul Oddi, în schimb, simpaticul are acțiuni inverse. Obținerea însă de efecte inconstante și variabile la stimularea vagului, ca și faptul că spasmul sfincterului Oddi este suprimat de atropină și vagotomie sugerează că, în realitate, vagul și simpaticul conțin atât fibre motorii, cât și fibre inhibitoare, cu receptori diferiți. Răspunsul vezicular de un tip sau altul depinde de preponderența fibrelor excitatoare sau inhibitoare stimulate. La închiderea și deschiderea sfincterului Oddi participă și un mecanism de origine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
condiționați și necondiționați, care declanșează secreția salivară și gastrică. La animalele cărora li se administrează un prânz fictiv are loc elaborarea unui suc pancreatic bogat în enzime, dar redus ca volum, secreție numită ecbolică. Controlul nervos este realizat de către nervul vag, care conține fibre destinate pancreasului și a cărui stimulare determină o secreție foarte activă din punct de vedere diastazic. Apariția acestui suc ecbolic se produce prin mecanism colinergic, întrucât ezerina (parasimpatomimetic) întărește acest efect, iar atropina (parasimpatolitic) îl suprimă. Simpaticul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atingerea mucoasei) și chimic (soluții hipotone, hipertone și acide). Activitatea neuro-musculară intrinsecă a intestinului subțire, care are rol numai în declanșarea mișcărilor, este controlată și coordonată de inervația extrinsecă. Aceasta, fiind dublă și antagonistă, determină, în cazul fibrelor colinergice (nervul vag), creșterea frecvenței și amplitudinii contracțiilor musculare, iar, în cazul fibrelor adrenergice (nervii splanhnici), inhibarea tonusului și motilității intestinale. Cele două sisteme acționează simultan, dar predomină tonusul nervilor vagi. Dubla vagotomie intratoracică încetinește, de altfel, tranzitul intestinal, în timp ce simpatectomia este fără
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extrinsecă. Aceasta, fiind dublă și antagonistă, determină, în cazul fibrelor colinergice (nervul vag), creșterea frecvenței și amplitudinii contracțiilor musculare, iar, în cazul fibrelor adrenergice (nervii splanhnici), inhibarea tonusului și motilității intestinale. Cele două sisteme acționează simultan, dar predomină tonusul nervilor vagi. Dubla vagotomie intratoracică încetinește, de altfel, tranzitul intestinal, în timp ce simpatectomia este fără efect decelabil. Centrii intestinomotori se găsesc în bulb pentru intestinul subțire, iar cei intestinoinhibitori în tractul intermedio-lateral D4-L1, pentru nervii splanhnici și la nivelul L1-L3 pentru nervul hipogastric
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dualistă clasică a centrilor hipotalamici ai foamei și sațietății, existența a două căi modulatoare, și anume o cale a antisațietății și o cale a antiingestiei (Grossman, 1960). Calea antisațietății, noradrenergică, este reprezentată prin fibre ce pleacă din nucleul dorsal al vagului și ajung la nucleul hipotalamic paraventricular din hipotalamusul anterior, descărcarea noradrenalinică având rol inhibitor asupra acestuia. Calea antiingestiei (adrenergică, noradrenergică și dopaminergică) este formată din fibre ce pleacă din neuroni catecolaminergici ai etajelor nervoase inferioare pe calea fasciculelor adrenergice ascendente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
renali reprezintă stimulul major al eliberării de renină prin receptorii beta-adrenergici de la nivelul aparatului juxtaglomerular renal. Astfel, între sistemul nervos simpatic și sistemul renină-angiotensină există relații balansate reciproc. Totodată prezența receptorilor angiotensinici la nivelul tractusului solitar și nucleului dorsal al vagului contribuie la realizarea proprietăților inhibitorii ale angiotensinei asupra efectelor bradicardizante ale stimulării vagului. În favoarea influențării vagale vin și cercetările lui Pooter care a obținut inhibarea eliberării de acetilcolină de la nivelul fibrelor parasimpatice periferice. În comparație cu activarea simpatică produsă de angiotensina II
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aparatului juxtaglomerular renal. Astfel, între sistemul nervos simpatic și sistemul renină-angiotensină există relații balansate reciproc. Totodată prezența receptorilor angiotensinici la nivelul tractusului solitar și nucleului dorsal al vagului contribuie la realizarea proprietăților inhibitorii ale angiotensinei asupra efectelor bradicardizante ale stimulării vagului. În favoarea influențării vagale vin și cercetările lui Pooter care a obținut inhibarea eliberării de acetilcolină de la nivelul fibrelor parasimpatice periferice. În comparație cu activarea simpatică produsă de angiotensina II modularea parasimpatică este mai puțin importantă. Reflexul baroreceptor de tip bradicardic este, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
principalul component diencefalic al complexului hipotalamo-hipofizar, este situat sub ventriculul al III-lea și deasupra hipofizei, îndeplinind rol dublu integrativ și coordonator al reacțiilor reflexe organo-vegetative, endocrine, secretorii și motorii preganglionare. Acestea sunt realizate prin intermediul nucleilor bulbo-pontini (nucleul dorsal al vagului, locus coeruleus) și al coloanei intermedio-laterale din măduva toraco-lombară. Ca centru superior de integrare și coordonare organo-vegetativă, hipotalamusul conține neuroni secretori de neuropeptide hormonale și primește informații din întregul organism prin fibrele aferente de origine reticulo-spinală, talamică, rinencefalică și corticală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreția de insulină. Însăși insulinemia este un factor de autoreglare a insulinosecreției prin feedback negativ. Secreția zilnică variază în jurul a 40 U.I. Reglarea nervoasă este asigurată neuro-reflex de inervația simpatico-parasimpatică a pancreasului, dependentă de plexul solar. În timp ce stimularea nervilor vagi activează insulinosecreția, simpaticul acționează în sens inhibitor. La rândul lor, vagii transmit impulsuri activante de la nivelul centrilor insulinosecretori din nucleul ventro-lateral al hipotalamusului. Reglarea nervoasă centrală, deși nu este indispensabilă, asigură secreția „psihică” de insulină. Ca factori umorali ai reglării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]