5,522 matches
-
activă, fapt ce favorizează apariția microvârtejurilor. Datorită insolației ridicate, zăpada se menține aici mai puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar fenomenul de hidromorfism este foarte slab reprezentat sau lipsește. Microclimatul de versant umbrit - este microclimatul întâlnit pe versanți cu expoziție N; NE; NV. Pe acești versanți media anuală a temperaturii este mai scăzută, fapt ce determină și o umezeală mai mare a solului. Zăpada se menține un timp mai îndelungat în aceste
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Datorită insolației ridicate, zăpada se menține aici mai puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar fenomenul de hidromorfism este foarte slab reprezentat sau lipsește. Microclimatul de versant umbrit - este microclimatul întâlnit pe versanți cu expoziție N; NE; NV. Pe acești versanți media anuală a temperaturii este mai scăzută, fapt ce determină și o umezeală mai mare a solului. Zăpada se menține un timp mai îndelungat în aceste zone. Datorită temperaturii mai scăzute producerea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar fenomenul de hidromorfism este foarte slab reprezentat sau lipsește. Microclimatul de versant umbrit - este microclimatul întâlnit pe versanți cu expoziție N; NE; NV. Pe acești versanți media anuală a temperaturii este mai scăzută, fapt ce determină și o umezeală mai mare a solului. Zăpada se menține un timp mai îndelungat în aceste zone. Datorită temperaturii mai scăzute producerea înghețului și a brumelor este mai timpurie. Microclimatul
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
se află pe malurile iazului Dracșani și a pârâului Burla unde apa are calități mai bune și se găsește la adâncimi relativ mai mici. Adâncimea apei freatice, după studiile pedologice se prezintă după cum urmează: pe vale 0,5-3 m; pe versanți 1,5-8 m; pe platou 8-15 m. Clima are un caracter continental, temperatura medie anuală fiind 8,6 °C. Au fost ani care au făcut excepție de la această medie anuală, temperatura fiind mai scăzută sau mai ridicată. În anul 1940
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
a țării dar, în partea estică, formele majore de relief și pădurea aduc modificări înseminate ale direcției vânturilor. Pe teritoriul comunei Tudora se află Rezervația naturală de tisă. Arboretul de tisă se întinde pe o suprafață de 149 ha pe versantul de nord și nord-vest al dealului Bobeica și este în amestec cu fag. Se află la aproximativ 5 km de centrul satului, la o altitudine de circa 470 m . În trecut, datorită lemnului său prețios, întrebuințat la construcții și la
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a Munților Perșani, desfășurându-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) la cererea episcopului unit, de la Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
sau corn. Pe o mare parte a teritoriului se întind pășuni și fânețe. Există câteva vârfuri care ating sau depășesc 800 m. Astfel menționăm vârfurile Runcu, Chicera, Brâzgai, Roșioru și Dealul Cărmăzanului. Pe Valea Mișidului stâncile care străjuiesc pe alocuri versantul drept formează adevărate ,porți de fier” , greu străbătute de mica vale ce le înfruntă. Solul în ciuda unor cantități suficiente de precipitații este de o fertilitate naturală redusă. Pajiștile și fânețele naturale alcătuiesc baza unui sector zootehnic de veche tradiție. In
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
provine din cuvintele ungurești büdös (împuțit) și patak (parau), de la apele minerale sulfuroase din zonă, care emană un miros urât. Stațiunea este situată la 300 m față de localitatea Ileanda, pe DN 1C și la 2 km de gară Ileanda, pe versantul stâng al văii Secătura. Această stațiune beneficiază de o așezare deosebit de frumoasă, într-o grădină de brazi și foioase . Este o stațiune cu caracter permanent, unde au fost puse în evidență strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Apă
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
1854 "Olah-Keczel", "Cățălul Românesc", iar din anul 1964, Meseșenii de Sus. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri (mult înaintea primei atestări documentare), astfel: în versantul vestic al dealului "Băilor Meseșeni" (în punctul "Osoiul Macăului") s-au descoperit urmele unui turn de pază și semnalizare, de unde s-au recoltat fragmente ceramice atribuite culturilor "Coțofeni, Wietenberg" și dacică, iar în locul numit "Valea Drăgoșeștilor" s-au descoperit fragmente
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
s-au recoltat fragmente ceramice atribuite culturilor "Coțofeni, Wietenberg" și dacică, iar în locul numit "Valea Drăgoșeștilor" s-au descoperit fragmente ceramice ce aparțin culturii Starčevo-Criș. Urmele unor turnuri de apărare și semnalizare s-au descoperit în mai multe puncte: în versantul "Osoiul Ciontului", la o înălțime de 800 m, aproape de vârf (în partea nordică de locul numit "La Oroiești"), în "Coasta Lată", deasupra locului numit "Groapa Muierilor", iar altul în locul "Sub Groapa Muierilor. Din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului și Munții Plopișului. Are un relief colinar, format din culmi deluroase despărțite de pârâul Marin. Satul este amplasat pe două dealuri, unul cu expoziție nordică, iar celălalt cu expoziție sudică. Cei doi versanți sunt uniți printr-o coastă de deal, situată în partea de vest a satului. Înspre răsărit, dealurile sunt deschise, dând posibilitatea scurgerii apelor spre Râul Crasna. Altitudinea Marinului variază între 288 de metri, lângă Biserica Ortodoxă „Sfinții Mihail și Gavril
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
formate în principal din tei, gorun și cărpinița de diferite vârste. La ieșirea din pădure traseul urmează drumul spre nord-vest, ocolind Dealul Secaru, până ajunge în Valea Cozluk, la punctul de acces în parc. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Măcinului cu vârfurile Călcata, Cetate, Moroianu și Secaru, având forme stâncoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de păsări răpitoare. Se mai observa bine toată partea sudică a depresiunii Greci, masivele de pădure alcătuite preponderent din tei
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
cca 4 km vest de Comuna Dorobanțu (DN 222-Topolog-Cerna). Denumirea „Meșteru” din 1963 este traducerea toponimului turcesc. Locuit în exclusivitate de români care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor domestice și apicultură. Are Școală și Biserică. Este situat pe versanții unui pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
la altitudini de 50-80 m cu o dezvoltare pe direcție N-NE continuându-se pe teritoriul comunei Piatra. ...ce mărginesc câmpul Viișoarei, au în general expoziție vestică și sudică, continuând în cea mai mare parte a lor fruntea terasei Dunării. Versantul vestic, limitează vatra satului la sud, are valori ale pantei de 10-11 grade, prezintă rupturi de pantă pe profil în partea de sud-vest, iar din loc în loc există ravene de dimensiuni variabile cărora localnicii le spun “andace” atribuindu-le și
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
pantei de 10-11 grade, prezintă rupturi de pantă pe profil în partea de sud-vest, iar din loc în loc există ravene de dimensiuni variabile cărora localnicii le spun “andace” atribuindu-le și denumiri sugestive: ”Miturică”’ “Fântana Mare”, “La Dragomirescu”. Pentru stabilizarea versantului și implicit pentru stoparea avansării ravenelor în anii 1970 s-au făcut plantări cu salcâmi dar care ulterior au fost distruși de localnici, lucrările fiind reluate în anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
și denumiri sugestive: ”Miturică”’ “Fântana Mare”, “La Dragomirescu”. Pentru stabilizarea versantului și implicit pentru stoparea avansării ravenelor în anii 1970 s-au făcut plantări cu salcâmi dar care ulterior au fost distruși de localnici, lucrările fiind reluate în anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost plantate cu viță de vie nobilă, zona
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
făcut plantări cu salcâmi dar care ulterior au fost distruși de localnici, lucrările fiind reluate în anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost plantate cu viță de vie nobilă, zona fiind cunoscută de localnici sub numele de “terasări”. Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri abrupte) cu
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
și la 2 km. est de râul Bârlad. Satul este așezat pe coasta unui deal care la nord se numește "Arvinte", la sud "Buciuma", la est "Bobâlca" și la vest "Floria". La marginea sudică a satului, pe o prelungire a versantului estic al dealului "Buciuma", în punctul numit "La pădure", s-a descoperit o așezare "La Tène" de tradiție hallstattiană. Pe un grind din lunca râului Bârlad s-au descoperit urmele unui cimitir feudal insuficient cercetat. Satul a fost întemeiat la
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
Dumești se învecinează cu următoarele comune: Suprafața comunei este de 5765 ha din care 433 ha intravilan și 5332 extravilan. Relieful este accidentat, cu monticoli și microdepresiuni. Altitudinea este cuprinsă între 120 și 260 metri, dealurile sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste, iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor cambice cu grade diferite de levigare, dar la altitudini mai mari, lenticular, se întâlnesc soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști de silvostepă în
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al Râului Siret în județul Vrancea. Inițial vatra satului Lespezi era în zona cunoscută sub denumirea "Fundătura" pe marginea unor Chei străbătute de un fir de apă. Această vale prezintă versanți abrupți constituiți din forme stâncoase de la care se pare că derivă și numele localității. În timp satul s-a strămutat parțial, în prezent vatra satului este pe șes, în lunca Polocinului. Pe vechea vatră a satului Lespezi se mai regăsesc
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
și cea de sud-vest , unde pădurea are o puternică prezenta iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomina solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt soluri aluvionare iar pe versanții din estul satelor Ibănești și Putu Olarului există zone de cernoziom, în special cernoziomul cambic dar sunt supuse degradării și eroziunii datorate în primul rând utilizării nechibzuite de către locuitori . La resurse naturale putem menționa materialele folosite în construcții , lemn și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
culturale și s-au cunoscut atât tradițiile românești de către comunitatea franceză, dar și populația din cadrul teritoriului a reușit să învețe și să cunoască cultura populației din Franța. Comuna Bilca este așezată pe malul stâng al râului Suceava, nu departe de versantul de răsărit al Carpaților și se situează cam la jumătatea distanței dintre municipiul Rădăuți și comuna Putna. Comuna este situată în partea de nord a județului Suceava, la o distanță de 8 km de Vicovu de Sus și la 20
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
cu comunele Băcani și Perieni. Comuna este situată pe DE 581 care face legătura între municipiile Vaslui și Bârlad, și pe DJ 24 A dintre Bârlad și Murgeni. Altitudinile medii sunt cuprinse între 100-250 metri, dealurile sunt mărginite de numeroși versanți cu caracter de creste iar solurile sunt în general din clasa cernoziomurilor levigate dar la altitudini mai mari se găsesc mai ales soluri cenușii de pădure. Vegetația este formată în special din pajiști stepice de silvostepă în care predomină festuca
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
lunca Moldovei și a Șomuzului, boierii Cantacuzino - stăpânii moșiei Baia fiind nevoiți să strămute casele de clăcași din zona joasă a Băii pe culmele mai înalte ale dealului pe care este amplasat în prezent vatra satului. Satul nou format pe versantul sudic al dealului s-a numit Cotu-Băii. După anul 1800 satul se consolidează cu locuitorii veniți din partea de sud a satului (Chutor) și cu locuitori care au plecat din zona Băii datorită inundațiilor provocate de râul Moldova. Un număr însemnat
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]