4,658 matches
-
Întruparea lui pământească, este incapabil s-o suporte. Trebuie să se transforme fizicește sau să moară. Este un sentiment clar și indiscutabil. Ai brusc senzația că simți natura În toată plenitudinea ei și te surprinzi Îndată spunând: da, este adevărat. Zidind lumea, Dumnezeu la sfârșitul fiecărei zile de creație a zis: Da, e adevărat, e bine. Nu este... nu e Înduioșare, ci numai așa, bucurie. Nici să ierți ceva, pentru că nu mai ai ce ierta. Nici iubire nu este, o nu
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dum-sale baronul Enacachi Kriste, care sau deosebit cu osăbită tăbliță de satul Protopopenilor"19. În mitricile anului 1847, ca proprietar al Joldeștilor e trecut "dum-sa aga Nicolae Roset"20. În același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
6 și pînă la fila 13, pe spațiul alb din partea de jos a acestor file și-a desfășurat următoarea donație: "Aceasta (rîndul e tăiat de legător)... fiind drept al nostru, l-am dăruit la sfînta mănăstire a noastră, care este zidită de moșii noștri Ionașcu... vel. med. și Alexandra și am dat-o ca să fie pentru pomenirea sufletelor noastre și pentru pomenirea moșilor noștri, în care scriind veleatul m-am și iscălit. 1771 mai 22". Semnătura donatorului, pusă pe fila 15
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o navă de piatră pe umeri..."/ zice și-și face loc în mine, undeva sub stern,/ între plămâni, între sâni.../ "poți tu să-mi faci/ fața reală? zi!" îl somez, dar el nu răspunde/ și își urcă schelele și mă zidește/ în mine. pe lumină și vânt". În confruntarea cu seducătorul demon al poeziei, Mariana Codruț își certifică în definitiv forța, ca și identitatea lirică, una deloc precară, în ciuda unei temeri altfel naturale... Referințe critice (selectiv): Valeriu Cristea, A scrie, a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
epiderma ta am încercat să-mi fac ascunzătoare// să-ți intru pe sub piele/ mi-am dat noaptea peste cap/ transformând-o într-o serioasă zi de lucru/ într-o nebunească poveste de dragoste// pe spatele tău am început să-mi zidesc poemele/ în formă de templu" etc. (cu spatele la mine coborai în oglindă, selectat din Despărțirea de silabe). Pierderea potențială a femeii devine pentru poet o spaimă la fel de puternică precum neputința de-a mai transfera emoția în text. Atunci când renunță să gloseze
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
făcut spre veșnicie/ Și pentru ea tu ai adus prinos/ În câte-un sat biserică în veacuri să ne ție" Atlet întru Hristos), natura și figurile ancestrale ale universului rural (învățătorul, preotul, Țăranul cel tânăr ca bobul de rouă, Țărăncile zidind sfinte odoară, Țăranca nebună de dragoste, bunicii și părinții ce "beau lumină din cântecele-ncinse"), de a căror fascinație poetul nu încetează să se lase ispitit. Satul său nu devine însă un locus amœnus decât atunci când este trecut prin filtrul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În lacrima-i aprinsă se leagănă un prunc/ De casa câmpului se-apropie cu teamă/ Cu răni în palme și pe pleoape, e năuc;/ În răstignirea nopții aude câmpia cum îl cheamă.// Împodobit de trudă, iată-l întulburat cum crește,/ Zidit de ochiul lunii, cu iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De frica-nsingurării el stă și-n moarte treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea, Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
miez, până la scânteie// și iar sunt bogată/ și mereu risipitoare". Ultimul volum semnat de Maria Mănucă, intitulat Clinica de metafore, conservă mare parte din imaginarul poetic mai vechi al autoarei. Ultima fiică din neamul Manole este, ca întotdeauna, preocupată a zidi cuvinte care să sporească frumusețea lumii. Majoritatea poeziilor din carte sunt de altfel pasteluri selenare, executate cu migală de o artistă care nu se sfiește să își recunoască undeva sursa de inspirație, o eternă fascinație în fața spectacolului universului: "mereu tânără
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestor monștri, ale acestor „centauri”, inși incapabili să își înfrâneze instinctele bestiale, sunt Dora Roza, Teofil Boboc și alții. Personajul principal e Zoli, fost militant, bărbat ce se crezuse constructor al unui pod de aur și care, în realitate, a zidit unul de gheață. E un suflet dezamăgit, torturat de căințe, de remușcări. Drama acestui om sfârșit, retras în satul natal, unde nu e așteptat de nimeni, zbuciumul acestui suflet pustiit învederează imposibilitatea evitării răului prin boicotarea istoriei. Atitudinea capitulării adoptată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
renaștere. Desăvîrșirea, nedesăvîrșirea Începînd din Evul Mediu, care își întemeia certitudinile pe stînca cea mai profundă și își înălța pînă la cer catedrala teologică, istoria gîndirii europene este cea a dezintegrării acestui edificiu măreț, urmată de construcții noi ce se zidesc pe ruinele sale, așa cum Roma renăscută se înălța pe rămășițele monumentelor imperiale. Ea reprezintă devenirea unei dialogici pluraliste care produce inovațiile Umanismului, Raționalismului, Științei, care inventează sau descoperă ele însele fără încetare noul. În sfîrșit și mai cu seamă, această
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Călătoria lor nu fuse decât o sărutare lungă [...] și ce frumos făcuse el în lună! Înzestrat cu o închipuire urieșească, el a pus doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului și dintr-un șir de munți au zidit domenicul său palat. Colonade — stânci sure, streșine — un codru antic ce vine în nouri. Scări înalte coborau printre coaste prăbușite, printre bucăți de pădure ponorâte în fundul râpelor până într-o vale întinsă tăiată de un fluviu măreț care părea a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
l-a închis cu oastea lui într-o stâncă, de unde "are să iasă la sfârșitul lumei, și are să taie, că n-are să rămâie nici un om, numai piatră și apă. El se arată și amu; îi iese sabia din afară, dar oamenii zidesc deasupra ca să nu iasă, că atunci va fi sfârșitul lumei. Îndată după dânsul a fost potopul și Dumnezeu i-a prăpădit pe urieși; el a fost împăratul urieșilor, căci toți oamenii erau atunci urieși." Povestea aceasta amintește de faptele lui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mai înțeleg bocetul, ca o litanie, ca un blestem apocaliptic, din adâncul adâncurilor parcă.; Între noi e o prietenie definitivă ca viața și moartea. (Camil Petrescu) - Hiperbola verbală se poate suprapune unei dezvoltări a metaforei verbale, unei antiteze etc.: poți zidi o lumentreagă, poți so sfaremi... (M. Eminescu); Departe, vedeam cum îți arde țipătul. (Gellu Naum) - Hiperbola complexă, dezvoltată poate asocia hiperbole nominale sau verbale: Sălbaticul vodă en zale șin fier / Și zalelei zuruie crunte, / Gigantică poarto cupolă pe frunte, / Și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
artist care își „radiografiază“ cu luciditate trăirile, pentru a le converti apoi în scriitură. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Influența evenimentelor din viața personală a artistului asupra operei sale Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că artistul se „zidește“ pe sine în operă, cu toată făp tura modelată și de zestrea genetică, dar și de întâmplările ființei sale, consider că evenimentele din viața personală influențează întrun mod semnificativ creația artistică. ARGUMENT 1: Un argument ce susține această aserțiune este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
totul ar fi anost și plic ti sitor. Consider că muzica este un limbaj universal capabil să exprime toată complexi tatea existenței umane: declanșează gânduri, dorințe sau amintiri, animă sau inhibă, înalță sau coboară, calmează sau enervează, adoarme sau trezește, zidește sau dărâmă. Pe de o parte, muzica, cred eu, face parte din misterul universal: cum reușește ea să ne transforme atât de profund, să ne determine să comunicăm mai ușor în prezența ei, să învățăm mai rapid, cum poate ea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îngrijirea bolnavilor săraci. În ziarul “Gazeta de Moldavia” găsim informații cu privire la ocrotirea sănătății și îngrijirea bolnavilor în spital. Încă din 1851, banul Neculai Chiriac din Vaslui dorea să aloce un fond spitalului ce se crede că în curând se va zidi în acest oraș. Tot gazeta menționată ne face cunoscut că acțiunile de binefacere n-au încetat și că postelnicul Dimitrie Drăghici a lăsat, prin legat, spitalului de 40 de paturi pe care-l înființase, moșia sa de la Giurgeni (ținutul Roman
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
cult), iar pentru munca depusă avea să i se acorde mari ranguri boierești și domnești: postelnic, ban, spătar, agă etc. Din documentele publicate de Gheorghe Ghibănescu reiese că «cu a sa cheltuială a fondat "casa ospitalicească" în anul 1852, a zidit paraclisul din fața bisericii cu hramul Sf. Gheorghe din imediata apropiere a spitalului, a donat averea obținută de pe moșia sa Giurgeni din ținutul Romanului (împreună cu nepotul său Panait Donici - inginer și prefect de Vaslui). Funcționarea legală a spitalului Drăghici va fi
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
legături de prietenie cu toți, pentru ca țara să fie ferită de jafuri și pustiiri din partea unor oști străine. În astfel de Împrejurări favorabile, cei 26 de ani de domnie reprezintă o perioadă de maximă strălucire culturală și artistică. S-au zidit acum biserici și mănăstiri, s-au deschis școli de toate gradele, s-au tipărit carți În diferite limbi, au fost sprijiniți și Încurajați oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor așezăminte bisericești ortodoxe căzute sub dominație otomană. În timpul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
noutatea constă În varietatea motivelor ornamentale, vegetale și florale, influență a Renașterii și barocului. Pridvoarele bisericilor din epocile anterioare sunt transformate și Înfrumusețate de stilul brâncovenesc cu coloane de piatră, unele sculptate În torsadă, asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din temelii sau rezidite și Înfrumusețate de dânsul, În tot cuprinsul Țării Românești, dintre care 5 În București: palatul și Biserica de la Potlogi (1658), Mogoșoaia (1688) - construite Înainte de a ajunge domn - Hurezi (1697), schiturile Sf. Apostoli, Sf. Ștefan, Sf. Ioan
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
găsind-o pe cea a zeului local Min din Sinope, capitala tracilor bitini, ce reprezenta un stîlp de piatră foarte înalt avînd la bază un cerber și un dragon, au adus-o cu mare fală la Alexandria și i-au zidit o clădire pe măsură numită Serapion înaltă de peste opt metri, unde se celebra cultul. Numele clădirii vine de la numele divinității Serapis pe care grecii l-au dat cultului născut din visul regelui. El era un sincretism între Apis, taurul solar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
titlul ,,Cum unul din iudeii de odinioară, Aristobul peripatecul, recunoaște că grecii au ca punct de plecare filozofia iudaică. Fragment din lucrările lui Aristobul dedicate regelui Ptolomeu”. Dau în continuare o parte din textul buclucaș cu care vor ei să zidească o istorie ivrită pentru cei cu caș la gură. Ce făcătură! ,, Vedem că Platon a urmat Legea noastră și vedem de asemenea că a înțeles-o în cele mai mici amănunte. Au fost traduse de către alții, înainte de Demetrios din Fa-leron
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Don, către apus erau geții sau după zisa de sus, neamul Magog. În eme-gi cuvîntul gog are sensul de ofrandă lunară, strălucire, di-vinitate, a se lupta. Iar Magog(ma: a se naște din, a străluci) este locul unde Gog a zidit neamul său, ori tărîmul unde Izvoditorul și-a zămislit neamul ales, deci un ținut locuit de un popor ,,scoborîtor din zei”, pe care îndrăcitul ivrit îl unge cu pucioasă să fie numai ei lumina Neamurilor, dar adevărul îl putem cunoaște
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prețios, venerat, victorios, adică ziua copilului strălucitor sau a cabirului luminos și salvator cum apare pe unele monede ori medalioane ale lui Mitra. Pe tăblița 11 Domoz tomu este fiul crucii strălucitoare. iar cabirii erau considerați ființe cerești ce au zidit un neam divin pe pământ și care i-a învățat pe oameni prelucrarea metalelor, Mitra purtînd și el acest titlul. Hipolit, un ivrit pretins iudeo-creștin, în cartea Philosophumena sau Respingerea tuturor ereziilor ticluită pe la anii 175 scriind despre mai multe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
face ca mai multe milioane de români să citească pentru prima dată de bunăvoie un ziar, și în genere să citească din proprie inițiativă), eroii comunicării publice au fost „moderatorul” logoreic care ocupă microfonul și ecranul, precum și opusul său țâfnos, zidit în tăceri posace - unica lui elocvență -, ambii urmându-și imperturbabil „desfășurătorul”, obsedați să atingă cote maxime de audiență prin cele mai „pragmatice” abateri de la toate regulile jocului - minciună și corupție, populism și manipulare, agresivitate zoologică și mitocănie -, coborând chiar sub
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
însemnătății acestora în viața individului. Ceea ce a însemnat un adevărat progres în gândirea filosofică, în opinia lui Paulescu, a fost filosofia creștină medievală pentru că „îmbină ceea ce este adevărat, bun și frumos la Aristotel cu sublimele învățături ale lui lisus Hristos zidind grandiosul edificiu al filosofiei creștine”, realizând sistemul cel mai realist, coerent și profund în ceea ce privește omul și natura sa, reprezentând în același timp culmea atinsă de înțelepciunea omenească. Renașterea, consacrată istoric ca o etapă importantă în progresul civilizației umane, este considerată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]