4,793 matches
-
copiilor care nu știu nimic, gândesc în locul copiilor, vorbesc mult și nu-i lasă pe copii să-și expună părerile, sunt rigizi cu disciplina la ore, își manifestă propriile opțiuni fără a le accepta și pe ale celorlalți, aleg temele puse în discuție fără a-i întreba și pe elevi despre ce doresc să vorbească în ora respectivă. Cadrele didactice lipsite de creativitate se află în permanentă opoziție cu libertatea elevilor și-i consideră pe copii ca fiind simple obiecte. Ce trebuie făcut
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
revizuirii politicii de staff development, prin promovarea unor programe de formare centrate pe școală (E. Păun, 1999, p. 165). Motivația acestui demers stă în faptul că, de multe ori, programele de formare abordează o tematică inutilă sub aspectul actualității sale, punând în discuție aspecte perimate, deja cunoscute. Focalizarea programelor de formare continuă pe cerințele școlii ridică însă o altă problemă, legată de modalitățile concrete prin care se pot stabili aceste cerințe și de persoanele îndreptățite să realizeze acest lucru. Neexistând un departament special
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cazul regimurilor totalitariste, element de statistică! Foucault adresa o întrebare, de altfel, interesantă în privința acestui raport inversat între om și politica sa modernă: cum a devenit omul modern "un animal în a cărui politică viața sa ca ființă vie este pusă în discuție?"86. O întrebare extrem de dificilă, dar care ne-ar putea ilumina. Politica modernă este o formă intolerantă și arogantă de religie, unde omul își transferă capacitățile primare (de conducere) reprezentanților săi într-un mod organic, animalic printr-un discurs politizat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
căruia îi oferă votul printr-un mod ritualic de a fi în ... "reprezentare". Atunci când omul nu o face, nu participă la vot, înseamnă că discursul ofertanților nu l-a mai legat organic de X, Y, Z om politic. Ceea ce se pune în discuție nu este atât viața sa concretă, cât mimarea unor discursuri și decizii ale existenței sale, într-un mod polemic, teatral, de precizare a soluțiilor și/sau a opțiunilor. "De stânga" sau "de dreapta"? Opțiuni doar pentru creierele slabe și afectate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a instituțiilor și a practicilor sociale. Libertatea individului modern a devenit o problemă, o mare temă a dezbaterii filosofice moderne doar atunci când formarea omului (culturală, socio-profesională, mentală) ca individ cu pretenții de autorealizare și de emancipare în gândire a fost pusă în discuție, lăsată în suspensie de către mașina Politikului, care și-a sporit mecanismele de control și, implicit, puterea în detrimentul puterii civililor. Instrumentele "lucrează", dar lucrează ticălos și, de regulă, în detrimentul dezvoltării societății civile și pentru sporirea puterii regimului politic existent, indiferent de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Cetatea-Albă, Fălciu, Iași, Lăpușna, Neamț, Roman, Rădăuți, Soroca, Storojineț, Suceava, Tecuci, Tighina, Vaslui. De fiecare dată s-a subliniat intenția conducerii partidului de a-i reuni pe georgiștii dintr-o anumită provincie istorică a țării (Moldova, Basarabia, Bucovina), pentru a pune în discuție probleme specifice teritoriului respectiv 186. Cu aceste ocazii, a fost anunțată deschiderea unei noi etape în activitatea politică a georgiștilor, care viza intensificarea activității parlamentare, în scopul analizării amănunțite a actelor guvernului Tătărescu, pentru îndepărtarea lui de la guvernare. În urma consfătuirii
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la guvern, Gheorghe Brătianu a refuzat. Potrivit declarațiilor făcute de șeful georgiștilor unui redactor de la ziarul "Universul", premierul oferise partidului condus de Gheorghe Brătianu "un minister în legătură cu problemele agricole sau muncitorești și un subsecretariat de stat". Când cel solicitat a pus în discuție problema programului de guvernare, problema întregirii partidului și cea a eventualelor candidaturi ale partizanilor săi politici, Gheorghe Tătărescu a replicat că mai întâi trebuia să obțină promisiunea lui Gheorghe Brătianu că va colabora la guvern. La rândul său, liderul georgist
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la refuzul Uniunii Sovietice da a recunoaște apartenența Basarabiei la România, autorul articolului considera că "interesele permanente ale nației românești reintrate după veacuri de robie în limitele granițelor ei naturale ne impun să veghem [...] ca nimeni să nu ne mai pună în discuție drepturile"751. În iunie 1936 s-a desfășurat procesul fruntașilor comuniști, arestați în anul precedent (Ana Pauker, Al. Moghioroș, Al. Drăghici și Liuba Chișinevski). Între avocații apărării s-a numărat și Ion Gheorghe Maurer, georgist care, curând, avea să părăsească
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
afirma convingerea că politica de apropiere de Uniunea Sovietică, susținută de Nicolae Titulescu nu era cea mai potrivită pentru România, creând primejdii pentru securitatea țării și pentru pacea Europei 800. Plecând de la declarațiile apărute în presă, prin care Gheorghe Brătianu punea în discuție unele aspecte ale politicii externe a României, Nicolae Iorga a inițiat un ciclu de articole, cu caracter polemic. Într-o astfel de luare de poziție, marele istoric afima că politica externă a unui stat trebuie să fie făcută numai de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin măsuri precum embargoul comercial, având ca scop determinarea Irakului de a renunța la politica expansionistă și de a-și însuși normele de comportament acceptate și promovate de comunitatea internațională. În perioada optimismului generat de sfârșitul epocii bipolare a fost pusă în discuție și problema reorganizării Consiliului de Securitate, mai ales prin prisma acceptării unui mai mare număr de membri permanenți. Măsura ar viza adaptarea acestui organism la distribuția prezentă a puterii în lume, principiul (încă) în vigoare fiind văzut de mulți pretendenți
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
sau pe foile oficioase. IV. Lupta puterii contra presei (iulie 1794 decembrie I799) Slăbirea regimurilor Convenției thermidoriene și ale Directoratului și forța opoziției au conferit luptei puterii politice contra ziarelor o importanță considerabilă. Regimul presei nu a încetat să fie pus în discuție, în urma aplicării unor măsuri arbitrare de suprimare (în septembrie 1797 31 de ziare suspendate, în decembrie 1797 16, în august 1798 15, în septembrie 1799 35), prin restabilirea cenzurii și, în septembrie 1797, prin stabilirea timbrului. Urmărirea ziariștilor se intensifică
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
aceste mari mișcări de opinie care, sub regimurile anterioare, au împins la revoluții succesive. Oamenii politici știau de asemeni, din experiență, că puteau negocia cu presa fără a recurge la arbitrajul mereu contestat al statului. Legea din 29 iulie 1881, pusă în discuție din 1878, a fost minuțios pregătită în comisie și dezbătută în ședință: ea asigura presei franceze regimul cel mai liberal din lume. Legea intervenea (n aproape 300 de articole din 42 de texte legislative anterioare (i constituia o veritabilă codificare
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
divizată în mai mult de 1000 de titluri, foarte repede s-au constituit rețele regionale care au asigurat în comun serviciile redacționale, tehnice și comerciale ale ziarelor și apoi au controlat chiar ele întreprinderile. Regionalizarea nu a fost într-adevăr pusă în discuție, însă în fiecare mare oraș regionalele se impuneau. În același timp presa se depolitizase și marile partide politice își vedeau organele pierzîndu-ți influența în profitul ziarelor "independente" din care unele acumulaseră influență, dacă nu o audiență națională precum Frankfurter Allgemeine
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
temeneli protocolare, încheinduse rareori cu câte o propoziție mai răspicată. Vladimir Streinu manifestă o fermitate principială greu de contrazis. Comentând volumul al doilea din Însemnările unui belfer de Ioachim Botez, criticul notează sarcastic: Iar dacă totuși am fost aduși să punem în discuție chestiuni streine de obiectul cronicei noastre, e semn că vina nu este atât a noastră, cât a autorului care nu ne-a înălțat deasupra materialului jurnalistic al cărții sale. Și într-adevăr, puținele pagini frumoase, câte încă se găsesc în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de selecțiile succesive proprii sistemului de învățămînt (e vorba de ultimii doi ani ai școlarizării obligatorii) și, pe de altă parte, de dorința de a surprinde un moment (preadolescența) în care influența părinților este încă suficient de consistentă pentru ca problemele puse în discuție să nu apară ca superflue. Pentru precizarea populației la care ne referim, am avut mai multe variante: puteam viza elevii claselor a VII-a și a VIII-a la nivelul județului, al unui oraș etc. Am preferat populația elevilor ultimelor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ale acestei discipline, rezultatul experiențelor și studiilor personale în domeniul psihiatriei clinice și al psihologiei, din care am constituit domeniul psihopatologiei. Intenția finală a fost reprezentată prin „construirea” unui „model general” al vieții psihice anormale, care, dincolo de aspectele clinico-medicale, să pună în discuție „fenomenele psihice morbide” ca dimensiuni ale ființei interioare, din care să se poată realiza cadrul unei „antropologii a nebuniei” considerată nu numai ca o boală psihică, ci și ca o stare ontologică particulară a persoanei umane. Tratatul de psihopatologie se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aceste aspecte nu privesc și patologia somatică care nu vizează valorile culturale ale modelului social. Bolnavul somatic și medicul acceptă în mod reciproc existența bolii, iar discursul medical se constituie din analiza clinică a simptomelor. În cazul bolii psihice, fiind pusă în discuție conștiința bolnavului, se va apela pentru interpretarea „cazului” la sistemul supraordonat al valorilor umane ale modelului socio-cultural. La vremea sa R. Déscartes afirma că întotdeauna „corpul se explică prin corp, iar spiritul prin spirit”. În secolul XX, J. Jaspers, reluând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavului Sinteza fenomenologică a observației clinice Diagnosticul clinico-psihiatric Fundamentând observația clinică a bolnavilor psihici, pe „metoda fenomenologică”, K. Jaspers ne oferă un cadru lărgit, introducând conceptul de experiență clinico-psihiatrică. Aceasta îmbogățește considerabil cadrul strict medical al examenului clinic. K. Jaspers pune în discuție conceptul de boală ca pe o abatere de la medie, considerată ca reprezentând valorile de normalitate. Abaterea poate fi staționară, fapt care conduce către conceptul de sănătate mintală, sau dimpotrivă, abaterea poate interesa „procesul vital”, implicând, în cazul acesta modificări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a stărilor delirant-halucinatorii, deși acestea au, aparent, o „origine exterioară” ele sunt tot în raport cu corporalitatea trăită a bolnavului. Din acest motiv, asistăm, în sfera psihopatologiei la o „dilatare corporală” care este necunoscută stării de normalitate psihologică. Problema existenței trupului este pusă în discuție numai în condiții psihopatologice, atunci când se produce „clivajul trup/suflet”, fapt care ne permite să tragem concluzia că starea de normalitate reprezintă un echilibru de complementaritate reciprocă între trup și suflet, pe când în cazul psihopatologiei, fenomenul psihic morbid operează o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a bolilor psihice după criterii multiaxiale (etiologie, tablou clinic, evoluție, prognostic etc.) ale Școlii Americane de Psihiatrie (DSM). c) Studiile de sistematizare și ordonare a bolilor psihice după criterii multifactoriale ale Școlii Europene de Psihiatrie (AMDP). IV) Etapa reacției anti-psihiatrice pune în discuție legitimitatea psihiatriei ca știință umană și ca specialitate medicală. Acest punct de vedere este expresia unei „crize” a unor sisteme de gândire și atitudinile care decurg de aici, față de bolnavul mintal și boala psihică. Aceste atitudini vin din două direcții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Foucault, care consideră „psihiatria” ca pe o formă mascată a puterii, o variantă a igienei sociale, legată de „frica de nebunie” și de tendința de izolare-închidere a nebunilor. b) Direcția de acțiune medico-psihiatrică reprezentată prin Szasz, Cooper și Laing. Aceștia pun în discuție conceptul de „boală psihică”, formele clinice ale bolii psihice și regimul de tratament și internare. Pentru ei „boala psihică” este o „invenție a psihiatrilor”, un abuz de putere care atentează la libertatea individuală. Etiologia bolilor psihice studiază cauzele și condițiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul acestei diversificări ce masca o „inflație de termeni”, criza nu va întârzia să se producă. Aceasta va fi marcată prin „reacția anti-psihiatrică” de la jumătatea secolului XX (A. Szasz, A. Laing, D. Cooper, M. Foucault, A. Koupernik). Antipsihiatria atacă frontal punând în discuție însăși existența clinicii psihiatrice și a psihopatologiei. Conflictul este generat de „limbaj”. Întrucât „obiectul psihiatriei” nu este material, concret-obiectiv, este negată în mod direct existența acestuia, considerând că este o „construcție mintală” cu caracter arbitrar, a psihiatrilor, care „medicalizează viața
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește „clasificarea” lor, două aspecte: normalul și patologicul sau sănătatea și boala. Între acestea este foarte greu de trasat o demarcație precisă, întotdeauna ceva se interpune între sănătate și boală. Un studiu recent a lui J. Sutter aduce în discuție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este schizofrenia afectivă sau grupa psihozelor schizo-afective. În comparație cu psihozele afective și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și psihic, constituind o „patologie” cu o configurație particulară raportată la conflictele de viață (de ordin fizic sau psihic) trăite de persoana bolnavului, interiorizate de acesta și „exprimate” clinic prin suferințe somatice. Existența, universal recunoscută și admisă, a patologiei psihosomatice, pune în discuție însăși „modelul tradițional de gândire medicală”. Acesta se întemeia pe dualismul somatic/psihic, considerat ca reprezentând cele două părți constitutive ale organismului uman, ale individului, fundamental opuse și diferite din punct de vedere clinico-medical. Patologia psihosomatică, aduce în discuție efectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]