47,274 matches
-
Verona pentru 4.000.000 € (5.100.000$). În 2000, Adrian Mutu a fost transferat la Hellas Verona în tranzacție de coproprietate, contra sumei de 7.500 milioane de lire (€3.873.427). În iunie 2001, Hellas Verona l-a cumpărat definitiv pe Mutu, pentru 5.100 milioane de lire (€2.633.930). La Verona, Mutu a împărțit vestiarul cu Martin Laursen. Laursen spunea despre Mutu că „Era foarte dotat tehnic, însă nu era tot timpul profesionist”. Pentru Verona Mutu a
Adrian Mutu () [Corola-website/Science/298246_a_299575]
-
Grație salariului său mare de 2 milioane de euro pe sezon, și în urma performanțelor slabe din ultimul timp la echipa de club, acesta a fost pus pe lista de transferuri. Mai multe echipe și-au arătat interesul de a-l cumpăra pe atacantul român, printre care Cesena și Galatasaray, însă nici una dintre părți nu a reușit să ajungă la un comun acord. Pe data de 23 iunie 2011 Mutu a semnat cu Cesena un contract pe 2 ani cu posibilitate de
Adrian Mutu () [Corola-website/Science/298246_a_299575]
-
se adresa preoților din comunele comitatului, astfel că suma de 2000 de florini a fost defalcată în contribuții de 30-50 de florini, distribuite la cei 52 de preoți. Tot din contribuții ale unor particulari la 28 aprilie 1963 s-a cumpărat cu 16 700 de florini domeniul de la Mihăileni, scos la licitație de văduva Csiszar. Moșia a fost intabulată la fondul gimnaziului la 23 martie 1864, iar venitul ei urma să fie folosit tot pentru susținerea lui. În 1854 Imperiul Austriac
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
morboși (nn. bolnavi) de la gimnaziul greco-ortodox din Brad”, având ca președinte pe prof. Ștefan Albu și casier pe Vasile Boneu. Alimentat prin cotizațiile membrilor, în anul școlar 1913/14 avea un capital de 17 733 de coroane, din care se cumpărau anual medicamente pentru membrii fondului în valoare de 200-400 coroane. În 1904, din inițiativa lui Vasile Boneu s-a constitut fondul „Masa studenților”, din care să se achite gazdelor masa elevilor săraci dar cu rezultate bune la învățătură. Un fond
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
Gauguin. Are acum 25 de ani și pentru el începe lucrul în atelier și perioada de căutări artistice. Se înscrie la "Academia Colarossi", unde învață secretele picturii după model. Este anul când se organizează prima expoziție a impresioniștilor și Gauguin cumpără, încântat, tablouri realizate în acest stil. În 1875, expune primul său tablou, ""Peisaj la Viroflay"", în care se simte influența lui Camille Pissarro, al cărui elev va deveni mai târziu. Câțiva ani în șir se întâlnește regulat cu artiștii impresioniști
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
artă se arată timpuriu, când tânărul Jean Negulescu, cercetaș voluntar în rândurile Crucii Roșii în timpul Primului Război Mondial, schițează un portret al lui George Enescu. Jean Negulescu se hotărăște să devină pictor atunci când maestrul George Enescu, căruia i-a plăcut desenul, îl cumpără cu un preț ridicat. Cu toate că începuse să ia lecții de pictură la București, tatăl său îl trimite la Paris să studieze economia și artele. Pentru o vreme frecventează cursurile "Academiei Julian", neglijând însă total științele economice, și, în consecință, nu
Jean Negulesco () [Corola-website/Science/298262_a_299591]
-
cu enormele dificultăți ale unei Rusii explozive, unde preluarea puterii de unii singuri nu întrunea deloc unanimitatea. Primul Război Mondial făcuse Rusia să sângereze și o privase de mare parte din provizii. În mediul rural, neexistând bunuri de consum de cumpărat contra cerealelor, fermierii deja încetaseră să mai alimenteze orașele, chiar înainte de Revoluția din Februarie. Deja Guvernul Provizoriu al lui Kerenski trebuise să treaca la rechiziționarea forțată a stocurilor de alimente, pentru a hrăni orașele, unde foametea făcea ravagii. Ajungând la
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
românească și de romanțe din perioada interbelică. S-a născut la data de 8 martie 1896 în Pitești, județul Argeș, fiind al doilea copil al Constanței și violonistului-țimbalist Tănase Theodorescu. Primele îndrumări muzicale le primește de la tatăl său, care-i cumpără o chitară. La vârsta de 13 ani tatăl său moare, astfel începe să cânte într-o mică formație cu frații săi, denumită Frații Teodorescu: Vasile - vioară, Zoe - armonică, Marin - chitară și voce. În data de 3 octombrie 1916 este luat
Zavaidoc () [Corola-website/Science/298265_a_299594]
-
în momentul în care acuzații vor coopera cu instanța. McCord a fost singurul care a acceptat această propunere și, ca urmare, a implicat CREEP în caz, admițând sperjurul. Totodată, el a dezvăluit faptul că organizația pentru care lucrează le-a cumpărat tăcerea celor cinci, stabilind strategia de urmat de-a lungul procesului. Legătura dintre spargerea de la Watergate și Comitetul pentru Re-alegerea Președintelui a contribuit la creșterea amplorii cazului și, implicit, la creșterea mizei sale politice. În loc ca totul să se termine
Afacerea Watergate () [Corola-website/Science/298282_a_299611]
-
fond Căpitanatul minier Zlatna -1909 ). In anul 1855 a fost fondat concernul Friederich Czell și Fiii. Inițial, activitatea lor principală a fost exportul de lână însă cu timpul au abandonat aceasta axându-se pe fabricarea spirtului. In anul 1892, concernul cumpără fabrica de spirt din Dârste (Brașov) și construiește o fabrică de bere modernă - pentru acele timpuri - la început cu cca. 40 de angajați. În aceeași perioadă a fost deschisă pentru exploatare și mina de cărbuni “Concordia “, care aparținea aceluiași magnat
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
Ultima lucrare care i-a fost comandată de rege- un tablou destinat catedralei din Sevilla - va fi executată în anul 1817. Pe 20 iunie 1819 moare soția pictorului, Josefa. Un an mai târziu, se va muta lângă Madrid, unde își cumpără o casă, pe care o va denumi cu umor negru ""Quinta del Sordo"" ("Casa Surdului"), însoțit de Leocadia Weiss, devenită tovarășă de viață după moartea Josefei. Artistul trăiește izolat de lume, stilul său devene grav, satira din tabloul "Bătrânele" (sau
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
Nicolae al II-lea însuși a înțeles probabil asta, când conștient fiind de faptul că Rusia cea înapoiată economic și industrial nu este capabilă să producă armamentul modern de care Austro-Ungaria erau totuși capabilă, dar nici să și-l procure cumpărându-l pe piață la prețurile exorbitante cerute, a încercat să aranjeze semnarea unor înțelegeri internaționale "de dezarmare" care să interzică imperiului rival acest tip de armament.), în ciuda faptului că era țara cea mai populată, mai întinsă și bogată în resurse
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
viitorele adunări parlamentare. Astfel s-a ajuns la dominația liberal-conservatorilor din Partidul Octombrist al lui Alexandr Grucicov. Stolîpin, un politician abil, avea planuri ambițioase de reformă. Acestea cuprindeau facilitarea împrumuturilor pentru populația săracă de la sate, pentru a le permite să cumpere pământ, cu intenția de a forma o clasă socială de agricultori loiali coroanei. Deși scopul ultim al reformelor lui Stolîpin era să întărească autocrația țaristă și nu să democratizeze țara, planurile sale au fost împiedicate de conservatorii de la curte care
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
condamnă protestele și încearcă să pună responsabilitatea pentru pierderile de vieți omenești în contul birocrației, sugerând totodată cetățenilor să-i trimită direct propuneri pentru îmbunătățirea organizării statului. Manifestul reprezenta doar o manevră tactică, unicul scop el emiterii lui fiind să cumpere timp pentru regim: nu există nici un indiciu că era o reacție sinceră din partea țarului. De altfel nu mai târziu de 6 august 1905 devine clar că țarul nu intenționează să accepte un parlament democratic și cu putere de legislator, așa cum
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
Beaux-Arts). La Expoziția Mondială din 1855 participă cu tabloul "Atenienii sunt sacrificați Minotaurului în labirintul din Creta". Aceste prime apariții oficiale sunt înregistrate doar succint de critici; tânărul pictor este enumerat printre emulii lui Delacroix și Chassériau. Tatăl său îi cumpără o casă într-un cartier din stânga Senei (""rive gauche""), pe strada Rochefoucauld. În acest cartier select, Moreau își amenajează primul atelier propriu. Lucrează în condiții excelente, primește comenzi de stat și frecventează cercurile artiștilor oficiali. În 1857 întreprinde o călătorie
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
folosirea pânzei lucrate în casă - . Gandhi și adepții săi au adoptat purtarea hainelor țesute din fire toarse de mâna lor și încurajau și pe alții să facă la fel. În timp ce muncitorii indieni nu aveau un loc de muncă, ei își cumpărau deseori hainele de la fabricile deținute de englezi. În opinia lui Gandhi, dacă indienii și-ar fabrica propriile haine, ar cauza un puternic șoc economic sistemului britanic din India. Prin urmare, roata de tors a fost inclusă mai târziu pe steagul
Mahatma Gandhi () [Corola-website/Science/298364_a_299693]
-
În 1925, la Paris, academicianul Aleksei Nikolaevici Krîlov ii face cunoștință lui Kapița cu propria fiică, Anna, care locuia cu mama ei în capitala Franței. Iar peste doi ani Kapița se va căsători cu Anna. După căsătorie Kapița și-a cumpărat un teren pe Hantington Road, unde și-a construit casa după propriul plan. Aici s-au nascut cei doi fii ai lui Kapița - Serghei și Andrei, care ulterior au devenit cercetători. În repetate rînduri oficialitățile din URSS îi adresau rugămintea
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
Kapița a pus însă următoarea condiție - să fie achiziționate utilajele cu care lucrase în Anglia. Pînă la urmă Rutherford se va resemna, intelegând că l-a pierdut pe remarcabilul său colaborator și va fi de acord ca sovieticii să-i cumpere lui Kapița utilajele din fostul lui laborator. Dîndu-și consimțămîntul, Kapița s-a mutat împreună cu familia într-o casă mică aflată pe teritoriul institutului. Întoarcerea lui Kapița în URSS a avut loc într-o perioada grea, cînd Stalin începuse “curățarea de
Piotr Kapița () [Corola-website/Science/298377_a_299706]
-
plantație de sisal pe insula Andros din Bahamas. Neville a petrecut șase ani acolo, dar plantația a fost un eșec, iar tatăl a pierdut 50.000 de lire în această afacere. La întoarcerea în Anglia, Neville a intrat în afaceri, cumpărând (cu ajutorul familiei) firma Hoskins & Company, un producător de utilaje portuare. A fost director general la Hoskins timp de 17 ani, perioadă în care firma a prosperat. El s-a implicat și în activități civice în Birmingham. În 1910, s-a
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
a orașului. Desigur că în următorii ani se așteaptă noi investitori, unii dintre aceștia (F.N.C.) și reprezentanții „Hock Metal Technologies" SRL (fabrică de SDV-uri, cu 200 locuri de muncă) sunt în curs de finalizare a proiectelor, terenurile fiind deja cumpărate de la Consiliul Local Chișineu-Criș. La nivelul orașului Chișineu-Criș există un Centru de Sănătate, cu un număr de 40 paturi, cabinete private, cabinete ale medicilor de familie, precum și Spitalul privat „Sf. Gheorghe" cu un număr de 85 de paturi, având dotări
Chișineu-Criș () [Corola-website/Science/297091_a_298420]
-
târgul Ibașfalău se dezvoltă în suprafață și că populație, ajungând pe la 700 de locuitori. În 1496, domeniul Dumbrăveni este stăpânit de familiile Bethlen, Fejerdi și Apafi. Grigore Apafi, prefect al județului Dobâca și locțiitorul mareșalului curții lui Martinuzzi, guvernatorul Transilvaniei, cumpăra în 1552 toate moșiile existente în Dumbrăveni și construiește castelul feudal în formă de cetate. În 1562 are loc răscoală secuilor care, împreună cu iobagii români, atacă și avariază serios castelul cetate de aici, care va fi refăcut în 1564 și
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Cifra nu include vânzările de manuale și pe cele de la chioșcurile de ziare, care reprezentau de asemenea o piață de circa 60 milioane de euro. Vânzările de carte online reprezentau circa 8-10% din piața locală de carte. Astfel, românii au cumpărat de pe internet cărți în valoare de 5-6 milioane de euro în 2012. În anul 2014, se estima că în ultimii cinci ani au dispărut două treimi din edituri și numărul angajaților din industria cărții s-a redus cu aproape 50
Carte () [Corola-website/Science/297102_a_298431]
-
1909 revine pentru scurt timp în România și participă la „Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură”. Juriul Expoziției, prezidat de Spiru Haret acordă premiul II "ex aequo" lui Brâncuși, Paciurea, Steriadi, Petrașcu, Theodorescu-Sion. Colecționarul de artă Anastase Simu îi cumpără sculptura "Somnul" iar bustul în ghips al pictorului Nicolae Dărăscu este achiziționat de Ministerul Instrucțiunii Publice. Până în 1914, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și București, inaugurând ciclurile "Păsări Măiestre", "Muza adormită", "Domnișoara Pogany". În 1914, Brâncuși deschide
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
colective din Paris și București, inaugurând ciclurile "Păsări Măiestre", "Muza adormită", "Domnișoara Pogany". În 1914, Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii la "Photo Secession Gallery" din New York City, care provoacă o enormă senzație. Colecționarul american John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existență materială prielnică creației artistice. În același an, ministrul de interne al României respinge proiectul monumentului lui Spiru Haret comandat cu un an înainte. Brâncuși va păstra lucrarea în atelier și o va intitula
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
perimate. De exemplu, el descria roboți și calculatoare puternice dintr-un viitor îndepărtat care funcționează cu cartele perforate și ingineri care folosesc rigla de calcul. Într-o scenă dramatică din "Fundația și Imperiul", un personaj află veștile dintr-un ziar cumpărat de la un automat. Desigur, aceste lucruri apar în cazul oricărui scriitor de science fiction și au un impact critic nesemnificativ. Povestirile sale prezintă și incoerențe interne ocazionale: de exemplu, numele și datele folosite în seria Fundația nu se află întotdeauna
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]