45,023 matches
-
în 20 de orașe din sudul Dunării, ajungând să reprezinte și 90 la sută din populația unora. Iată de ce sârbii au admis că în Voivodina, unde numărul românilor este de câteva mii, să existe 40 de biserici românești, iar în Valea Timocului, unde sunt de zece ori mai mulți, s-au opus și la construcția unui singur lăcaș de cult”, explică PS Daniil Stoenescu, episcop al românilor din Voivodina si Timoc. Dar nimic nu-i poate împiedica pe românii timoceni să
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
români, din țara-mamă, din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Suedia a demonstrat o dată în plus faptul că, în pofida vicisitudinilor istoriei, care i-au separat cândva, românii sunt uniți. În numele spiritualității românești activează unul dintre preoții cei mai respectați de către românii din Valea Timocului, adevărat exemplu de luptă pentru enoriașii săi, este Boian Alexandrovici, Protopop al „Daciei Ripensis” și vicar al Timocului, de asemeni luptător pentru păstrarea credinței ortodoxe strămoșești și al strânselor legături cu patria-mamă. Preotul Boian Alexandrovici se remarcă de numeroși
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
asemeni luptător pentru păstrarea credinței ortodoxe strămoșești și al strânselor legături cu patria-mamă. Preotul Boian Alexandrovici se remarcă de numeroși ani pentru acțiunea sa decisă în numele respectării de către statul sârb a drepturilor identitare, religioase, culturale și cetățenești în așezările din Valea Timocului. Prelatul consideră că situația românilor, din această perspectivă, este una dramatică: „Statul în care trăim și pentru a cărui formare au pierit strămoșii noștri prin războaie, acum ne tratează ca o mamă vitregă. Nu ne dau voie să ținem
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
Uniunea Europeană, iar România s-a opus. Și-a prezentat și motivul - nerespectarea drepturilor minorității românești din Șerbia - și a cerut și o garanție pentru a aproba parcursul spre UE al țării vecine: semnarea unui Protocol româno-sârb privind etnicii români din Valea Timocului. A urmat un val de critici, dar România a rămas fermă (pentru o vreme). Poziția de atunci a diplomației române a fost corectă și legitimă, bazată pe realitățile din Șerbia: populația de etnie română a fost supusă constant mecanismelor
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
a avut soarta multor înțelegeri bilaterale anterioare - a fost ignorat de partea sârbă în perioada care a urmat. Interesant de remarcat este faptul că un reprezentant al unei minorități din România, cea maghiară, Attila Korodi, punctă că problema românilor din Valea Timocului este „foarte complexă și drepturile lor elementare nu sunt garantate. Trebuie să existe un mecanism de urmărire, de monitorizare și de dialog permanent cu partea sârbă ca să putem să spunem că după o decizie politică luată în perioada următoare
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
existe un mecanism de urmărire, de monitorizare și de dialog permanent cu partea sârbă ca să putem să spunem că după o decizie politică luată în perioada următoare se va vedea o îmbunătățire semnificativă a condițiilor în care comunitatea românilor din Valea Timocului poate să-și păstreze identitatea și să garanteze că generațiile care vin să poată avea identitatea română pe care și-o doresc. Oricare cetățean european trebuie să aibă libertatea de a-și alege identitatea națională și asta trebuie să
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
păstreze identitatea și să garanteze că generațiile care vin să poată avea identitatea română pe care și-o doresc. Oricare cetățean european trebuie să aibă libertatea de a-și alege identitatea națională și asta trebuie să se întâmple și în Valea Timocului”, spunea Korodi. După semnarea amintitului Protocol, nu s-a mai întâmplat nimic. A rămas o hârtie fără valoare. În paralel cu diplomația română, asociațiile românilor din Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
nimic. A rămas o hârtie fără valoare. În paralel cu diplomația română, asociațiile românilor din Șerbia au reclamat și la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European, abuzurile împotriva libertății religioase a celor peste 300.000 de români din Valea Timocului, încercarea autorităților sârbe de a impune artificial o minoritate vlaha și nerespectarea drepturilor românilor. „În declarațiile publice ale autorităților se spune clar că Șerbia ca stat are cea mai bună lege pentru minorități, care prevede un maxim de drepturi
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
prevede un maxim de drepturi pentru minoritățile din Șerbia, în comparație cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbește public de prietenia dintre Șerbia și România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre țările noastre vecine?”, a întrebat, în „inima democrației europene”, presedintele Mișcării Democratice a Românilor din Șerbia, Dimitrie Crăciunovici. La rândul său, Alexander Bălan, presedintele Uniunii Românilor din Banat, atrăgea atenția că
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
angajamentele și chiar Protocolul bilateral semnat nu ar fi existat. Stă mărturie avertismentul pe care Ministerul Afacerilor Externe îl lansa la adresa Șerbiei un an mai tarziu, în 2013, după ce autoritățile din țara vecină inițiaseră o anchetă împotriva comunității române din Valea Timocului din cauza... unei slujbe religioase. În acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu reamintea Șerbiei faptul că prevederile Protocolului semnat în anul anterior trebuie aplicate pe întreg teritoriul, inclusiv în Timoc: „La un an de la semnarea Protocolului, cu toate demersurile
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
de stat Aurescu, co-președinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România - Republică Șerbia privind minoritățile naționale, aprecia că „nu s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește implementarea recomandărilor Protocolului în ce priveste minoritatea română din Șerbia, mai ales componentă să din Valea Timocului”, atrăgând atenția că „România urmărește cu toată atenția că românii din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala de Vară de la Izvorul Mureșului, din anul 2015
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
că „România urmărește cu toată atenția că românii din Șerbia să poată exercita neîngrădit drepturile lor”. Din nou nu a intervenit vreo schimbare. O dovedește faptul că la Școala de Vară de la Izvorul Mureșului, din anul 2015, reprezentanții românilor din Valea Timocului făceau din nou apel la respectarea drepturilor lor. Atunci, zeci de lideri ai unor asociații românești și personalități marcante au dezbătut problematică din interiorul comunităților românești din jurul granițelor. Și s-a constatat că românii timoceni se confruntă cu aceleasi
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]
-
STÂLPUL LUI ROȘCA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară din pământ ca de un metru și-i scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
STÂLPUL LUI ROȘCA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară din pământ ca de un metru și-i scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
ca de un metru și-i scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan ROȘCA, care a căzut mort într-o bătălie de-a lui Ștefan cel Mare, pe Valea lui Ștefan-Vodă. Acest stâlp se află în comuna Moșna, ținutul Fălciului.
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui Ștefan-Vodă.
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui Ștefan-Vodă.
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
viețuitorii săi și și-au ales loc de pustnicie muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au trăit ei un timp îndelungat, după care, mai în urmă, s-au hotărât să se strămute în muntele Atonului, din Grecia. Coborându-se de vale de munții Bistriței, îndată i se arătă Prea Sfânta fecioară Maria care, oprindu-i în cale, îi întrebă: - Unde vă duceți, fiilor? Ei, plini de bucurie și de spaimă mângâietoare și nădejdii lor, răspunseră: - Ne ducem la grădina Sfinției Tale
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
purtarea lui vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
vitejească i-a plăcut lui Ștefan-Vodă, așa că, după ce-a alungat pe turci către Bârlad de i-a scos afară din țară, Vodă l-a răsplătit pe Huiban, dându-i în răzășie după cum și-a ales el pe valea pârâului Văii Mărului, drept locul acela care i-a plăcut lui Huiban când a fost la nuiele de corn. Și ca cinste mai mare, Ștefan a hotărât ca să nu mai fie ostaș din oastea care umblă pe jos, ci să fie în
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
i-a tras pe turci încet, încet, drept pe unde știa năzdrăvanul Moldovei că i-a face chisăliță pe dușmani, care voiau să-i închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri mari și locuri fioroase, așa că te uitai numai în cer și-n pământ, încolo nu vedeai decât codru sălbatic, văi mocirloase, râpi prăpăstioase și locuri întunecoase. Turcii, care se bizuiau pe ostașii lor cei mulți, tot
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
închinăm țara cu voie, ori fără voie. Cu șiretlic i-a băgat pe turci într-o vale, înconjurată numai de codri mari și locuri fioroase, așa că te uitai numai în cer și-n pământ, încolo nu vedeai decât codru sălbatic, văi mocirloase, râpi prăpăstioase și locuri întunecoase. Turcii, care se bizuiau pe ostașii lor cei mulți, tot îl urmăreau mereu pe Ștefan, gândind, că și în borta șoarecelui dacă s-ar băga, tot ar să-l bată pe Ștefan, să spuie
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]