45,197 matches
-
scăpat și de această dată, dar nu pentru multă vreme. În 1825, clădirea era întrebuințată ca magazie de cereale de către o unitate militară încartiruită în zonă. La 27 mai 1825, Panaite Duca solicita întabularea bisericii pe numele orășenilor ortodocși, dar Judecătoria Suceava a respins la 13 iulie 1825 această cerere, motivând unele vicii de procedură. Cu ocazia Războiului Crimeei, comandantul militar al Sucevei a închiriat biserica pentru o perioadă de cinci ani, spre a fi folosită drept magazie. Chiria a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
este o clădire-monument istoric construită în anul 1885 în municipiul Suceava pentru a servi ca sediu al Tribunalului și Judecătoriei. El se află situat pe Strada Ștefan cel Mare nr. 58. Acest edificiu a fost inclus, sub denumirea de "„Fostul tribunal, căpitănie districtuală și închisoare”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . În
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
58. Acest edificiu a fost inclus, sub denumirea de "„Fostul tribunal, căpitănie districtuală și închisoare”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . În prezent, în această clădire funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. se află pe Strada Ștefan cel Mare, la limita între zona centrală a orașului și cartierul Areni. Edificiul este amplasat într-un triunghi format de Strada Ștefan cel Mare, Aleea Trandafirilor și Strada Anastasie Crimca. Pe latura de est
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
în mandatul primarului Michael von Prunkul (1884-1886), odată cu înființarea Tribunalului Cercual Suceava, autoritățile austriece din Ducatul Bucovinei au demolat clădirea cazărmii pentru a construi în locul ei un imobil nou cu scopul de a servi ca sediu al Tribunalului Cercual, al Judecătoriei Districtuale și al Cărții Funciare. Arhitectul vienez Ferdinand Fellner a proiectat o nouă clădire cu demisol, parter și două etaje, care a fost realizată în stilul baroc târziu. În partea din spate a imobilului a fost amenajată singura închisoare din
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
demisol, parter și două etaje, care a fost realizată în stilul baroc târziu. În partea din spate a imobilului a fost amenajată singura închisoare din districtul Suceava. După cum atestă actul notarial din 20 februarie 1902, proprietarul clădirii care servea ca judecătorie și închisoare era Justiaz - Aerar (Înalta Curte de Justiție). Tribunalului Cercual din Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuți și Suceava. În anul 1914, dintre cele 20 de judecătorii de ocol din Bucovina, 12 erau subordonate Tribunalului Provincial
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
din 20 februarie 1902, proprietarul clădirii care servea ca judecătorie și închisoare era Justiaz - Aerar (Înalta Curte de Justiție). Tribunalului Cercual din Suceava îi erau arondate districtele: Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuți și Suceava. În anul 1914, dintre cele 20 de judecătorii de ocol din Bucovina, 12 erau subordonate Tribunalului Provincial din Cernăuți și 8 erau subordonate Tribunalului Cercual din Suceava (Câmpulung, Dorna, Gura Humorului, Rădăuți, Seletin, Solca, Suceava și Stulpicani). În perioada 1948-1956, în închisoarea aflată în partea din spate a
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
în unele încăperi funcționând și birouri ale Comitetului municipal Suceava al PCR, Universității „Ștefan cel Mare”, Oficiului Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie (O.C.O.T.) Suceava și Administrației Financiare a municipiului Suceava. În toată această perioadă, Tribunalul și Judecătoria Suceava au fost înghesuite în jumătate din spațiile Palatului de Justiție. În anii '80 ai secolului al XX-lea, s-au renovat fațadele - cu praf de piatră, mozaic și ciment alb, au fost amenajate interioarele și s-au montat uși
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
fost placate scările cu granit mat, nealunecos, a fost refăcut acoperișul și sistemele de captare a apei pluviale, aleile de acces au fost placate cu pavele etc. În prezent, în clădirea Palatului de Justiție funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. Edificiul este monumental, impresionând prin simplitate și soliditate. Imobilul are o suprafață construită de 2.626 m², o suprafață desfășurată de 10.064 m², o suprafață utilă de 7.484 m² și este format din demisol, parter și două
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
intentat proces de calomnie lui Werner Sommerauer și Marius Oprea, în solidar cu ziarele România Liberă și Evenimentul Zilei, deși Oprea și cele două cotidiane nu făcuseră decât să consemneze declarațiile fostului participant la revoltă. Procesul a fost deschis la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei, pe data de 12 noiembrie 2002, iar Priboi îi solicita lui Sommerauer 15 miliarde lei vechi pentru calomnie. Presa din acea vreme a consemnat că, în mod suspect, Nicolae Jidovu, președintele instanței, solicitase cazierele lui Sommerauer
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
Foștilor Deținuți Politici din România, la tribunal au fost prezenți Ana Blandiana, Constantin Ticu Dumitrescu, Romulus Rusan, Radu F. Alexandru, Adrian Niculescu, Doina Jela, Horia-Roman Patapievici, Dan Pavel și mulți alții. În martie 2005, după doi ani de procese, magistrații Judecătoriei Sectorului 1 București i-au achitat pe Marius Oprea și Werner Sommerauer, considerând că infracțiunii de calomnie îi lipsește unul din elementele constitutive. Totodată, instanța a respins și acțiunea civilă a lui Ristea Priboi, obligându-l să plătească statului 1
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
devină noul sediu al administrației locale. Primăria și Consilul Local funcționează în Palatul de Justiție și după Revoluția din decembrie 1989, până în anul 2002, când edificiul revine în totalitate Ministerului Justiției. În prezent aici funcționează Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria Suceava. Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, a descentralizării serviciilor publice, a eligibilității autorităților administrației publice locale, a legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale. Autoritățile administrației publice locale au
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Pentru a stabili cuantumul pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că reclamantul se afla în stare de recidivă, fiind condamnat de două ori înainte. Prin Decizia din 3 aprilie 1998 Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins apelurile și a menținut sentința judecătoriei. El a subliniat că, în conformitate cu art. 207 din Codul penal, pentru ca o afirmație să nu fie considerată calomnioasă, aceasta trebuie să îndeplinească două condiții: să se facă dovada verității afirmațiilor și să vizeze apărarea unui interes legitim. Ca atare, tribunalul
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
a admis, pentru motive familiale, legate în special de cei trei copii care se aflau în grija sa, cererea primului reclamant de suspendare a executării pedepsei. El a fost pus în libertate la 5 octombrie 1998. La 14 ianuarie 1999, Judecătoria Baia Mare a respins o nouă cerere a reclamantului de suspendare a executării pedepsei. El nu a fost reîncarcerat ca urmare a acestei hotărâri. La 15 ianuarie 1999, reclamantul a început o grevă a foamei și a fost spitalizat datorită stării
Sabău și Pârcălab vs. România () [Corola-website/Science/324994_a_326323]
-
teritoriul actual al comunei Ceahlău. În perioada interbelică, satul Hangu cunoaște o dezvoltare fără precedent care se oprește odată cu construcția barajului de la Bicaz. După strămutarea a mai mult de 50% din populația satului, satul pierde o serie de instituții importante (judecătorie și spital) și cea mai mare parte a industriei reprezentată de fabrica de cherestea, încetând, practic să mai existe. Biserica construită în centrul satului este dinamitată din ordinul conducerii comuniste, deși se intenționase păstrarea ei. Ruinele acestei biserici sunt vizibile
Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/324502_a_325831]
-
cauzele de competența acestuia fiind judecate la Tribunalul București). De asemenea în prezent funcționează 4 tribunale specializate, 3 în materie comercială (Cluj, Argeș și Mureș) și unul în materia cauzelor cu minori și de familie (Brașov). Dintre cele 188 de judecătorii înființate prin lege, dintre care 6 în mediul rural și restul în mediul urban, funcționează în prezent 179. De asemenea, pe teritoriul României funcționează o Curte Militară de Apel și un tribunal militar teritorial. Din cadrul curților de apel fac parte
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
judecată este format dintr-un președinte, ajutat de unul sau mai mulți vicepreședinți, în funcție de gradul și mărimea instanței. De asemenea, în cadrul fiecărei instanțe există un colegiu de conducere care se pronunță asupra problemelor cele mai importante legate de activitatea instanței. Judecătoriile judecă numai cauze în primă instanță, potrivit competenței stabilite de lege. Tribunalele judecă cauze în primă instanță (cauze mai complexe) și soluționează conflictele de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
care se pronunță asupra problemelor cele mai importante legate de activitatea instanței. Judecătoriile judecă numai cauze în primă instanță, potrivit competenței stabilite de lege. Tribunalele judecă cauze în primă instanță (cauze mai complexe) și soluționează conflictele de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege. Tribunalele nu sunt competentente să judece apelurile, conform codului de procedură penală. Curtea de Apel judecă în primă instanță cauzele mai complexe, în situațiile
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
instanței. Judecătoriile judecă numai cauze în primă instanță, potrivit competenței stabilite de lege. Tribunalele judecă cauze în primă instanță (cauze mai complexe) și soluționează conflictele de competență ivite între judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege. Tribunalele nu sunt competentente să judece apelurile, conform codului de procedură penală. Curtea de Apel judecă în primă instanță cauzele mai complexe, în situațiile expres prevăzute de lege și judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
lege. Tribunalele nu sunt competentente să judece apelurile, conform codului de procedură penală. Curtea de Apel judecă în primă instanță cauzele mai complexe, în situațiile expres prevăzute de lege și judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de judecătorii și tribunale. Judecarea cauzelor în primă instanță se face de către complete compuse dintr-un singur judecător, în apel de complete compuse din doi judecători, iar în recurs din 3 judecători. Prin excepție, în materia litigiilor de muncă completul de fond
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
specializate, cu competență și organizare speciale - Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare și Combatere a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, conduse de către procuror-șefi. Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe lângă tribunale și judecătorii de către prim-procurori. În cadrul fiecărui parchet funcționează un colegiu de conducere, iar în funcție de rangul ierarhic și dimensiunea parchetului, conducătorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai mulți adjuncți. Pe lângă fiecare instanță militară funcționează câte un parchet militar. Sistemul legal
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
executive, nu face parte din autoritatea judecătorească. Totuși, conform legii, Ministerului Justiției îi revine sarcina de a asigura buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public. Totodată, ministerul este ordonator principal de credite pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii, urmând ca acest atribuții să fie preluate de ÎCCJ de la 01.01.2010. În anul 2013, în România existau aproximativ 5.500 de magistrați, ditre care 2.000 erau procurori iar restul de 3.500 erau judecători. În anul 2008
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
competență și organizare speciale - Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare și Combatere a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), conduse de către procuror-șefi. Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe lângă tribunale și judecătorii de către prim-procurori. În cadrul fiecărui parchet funcționează un colegiu de conducere, iar în funcție de rangul ierarhic și dimensiunea parchetului, conducătorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai mulți adjuncți. Pe lângă fiecare instanță militară funcționează câte un parchet militar. În urma modificării
Ministerul Public () [Corola-website/Science/323243_a_324572]
-
1950. Arestările membrilor organizației antisovietice „Sabia Dreptății” au început în luna mai 1950. Ion Moraru a fost arestat în satul natal, iar Vasile Țurcanu în timpul examenului de „limbă moldovenească” de la Școala pedagogică din Bălți . La 24 noiembrie 1950, conform sentinței Judecătoriei Supreme a RSSM, au fost condamnați pentru activitate antisovietică 10 membriși susținători ai organizației clandestine „Sabia Dreptății” : În conformitate cu art. 33 al Codului penal al URSS, ultimii 5 au fost declarați „deosebit de periculoși social” și după ispășirea pedepsei trebuiau săfi e
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
bisericii. Judecător împăciuitor era chiar părintele satului Ioan Taloș, care cu înțelepciune și dreptate a rezolvat diferendele ivite de o bucată de timp între unii săteni spre mulțumirea și împăcarea tuturor, așa că nimeni nu mai avea de căutat dreptate la judecătorii sau tribunale din Zalău sau Cluj. M-am gandit de multe ori, ce frumos ar fi dacă peste tot, în toate satele noastre românești, sfântă dreptate strămoșeasca și creștineasca ar fi slujita că în Jurtelecul acelor ani." La jumătatea anilor
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
de urgență la Spitalul Floreasca unde a suferit o intervenție chirurgicală în dimineața zilei de 21 iunie 2012, rămânând sub supraveghere medicală la secția de Terapie Intensivă. La data de 30 ianuarie 2013 Inspectoratul de Stat în Construcții a solicitat Judecătoriei Sectorului 1 executarea silită a lui Adrian Năstase, acesta datorându-i 3.300.000 RON. La data de 1 februarie 2013 Judecătoria Sectorului 1 a aprobat această cerere. Reacții externe
Dosarul „Trofeul calității în construcții” () [Corola-website/Science/326700_a_328029]