46,598 matches
-
competențe politice din stat, în ierarhia protocolară el se află abia pe locul 3, după președintele statului și președintele Bundestagului. Cancelarul, actualmente Angela Merkel, este șeful guvernului și exercită puterea executivă, similar cu rolul de prim-ministru, în alte democrații parlamentare. Cancelarul este ales cu majoritate absolută de către parlament (Bundestag) pe o perioadă de 4 ani și are dreptul de a numi și elibera din funcție pe miniștri, precum și dreptul numit „competența liniilor directoare” ("Richtlinienkompetenz"), prin care formulează, în linii mari
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
de 1.700.536 de locuitorii în cadrul frontierelor orășenești. 17 orașe au o populație mai mare de 200.000 de locuitori: Cele mai mari zone metropolitane ale Poloniei sunt: Conform Constituției Republicii Poloneze din anul 1997, Polonia este o republică parlamentară bazată pe principiul separării puterilor în stat. Parlamentul, puterea legislativă, este împărțit în două camere - "Seim" (camera inferioară) cu 460 de membri, și "Senatul" (camera superioară) cu 100 de membri. Este ales prin vot universal, direct, egal, secret și proporțional
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
și vicepreședinți, numiți vicemareșali ("wicemarszałkowie"), care formează un prezidiu ("prezydium"). Președintele Seimului ("Marszałek Sejmu") este ales ca reprezentant suprem al camerei inferioare a Parlamentului. Prerogativele sale sunt conducerea dezbaterilor camerei și reprezentarea Seimului în exterior. Ambele camere creează și comisii parlamentare - permanente, care au drept scop pregătirea proiectelor din domeniul legislației și controlului - în prezent funcționează 41 de comisii (27 în Seim și 14 în Senat). Există și comisii speciale, create cu scopul de a cerceta cazurile concrete ale camerelor, care
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
legislației și controlului - în prezent funcționează 41 de comisii (27 în Seim și 14 în Senat). Există și comisii speciale, create cu scopul de a cerceta cazurile concrete ale camerelor, care sunt dizolvate în urma realizării activității. Parlamentarii pot crea cluburi parlamentare formate din cel puțin cincisprezece membri. Membrii Seimului pot, de asemenea, forma grupuri parlamentare, care necesită cel puțin 3 membri. Parlamentarii se bucură de imunitate pe perioada legislativă. Puterea executivă este reprezentată în Polonia prin Președinte ("Prezydent Rzeczypospolitej Polskiej") și
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
în Senat). Există și comisii speciale, create cu scopul de a cerceta cazurile concrete ale camerelor, care sunt dizolvate în urma realizării activității. Parlamentarii pot crea cluburi parlamentare formate din cel puțin cincisprezece membri. Membrii Seimului pot, de asemenea, forma grupuri parlamentare, care necesită cel puțin 3 membri. Parlamentarii se bucură de imunitate pe perioada legislativă. Puterea executivă este reprezentată în Polonia prin Președinte ("Prezydent Rzeczypospolitej Polskiej") și Consiliul Miniștrilor ("Rada Ministrów"). Președintele este ales prin vot universal pentru un mandat de
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
evenimente, a unității și păcii. Clădirea Reichstagului este sediul tradițional al Parlamentului german. A fost remodelată de arhitectul britanic Norman Foster în anii 1990 și înfățișează o boltă de sticlă deasupra camerei ședințelor, ce permite accesul public liber la procedurile parlamentare și la priviri magnifice asupra orașului. East Side Gallery este o expoziție în aer liber a artei pictate direct pe ultimele porțiuni existente ale Zidului Berlinului. Este cea mai mare evidență rămasă a divizării istorice a orașului. Gendarmenmarkt, o piață
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
În același an a publicat încă 25 de lucrări, printre care volumul introductiv în limba germană ("Geschichte des Osmanischen Reiches", „Istoria Imperiului Otoman”), "Istoria bisericii românești", și o antologie despre romantismul român. În 1909 a urmat un volum de discursuri parlamentare, "În era reformelor", o carte despre Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859 ("Unirea principatelor"), și o carte de critică în legătură cu poeziile lui Eminescu. În timpul unei vizite la Iași pentru jubileul Unirii, Iorga și-a cerut scuze în public lui
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
fost vandalizată de Armata Germană. Încă membru al Parlamentului, Iorga s-a alăturat autorităților în capitala provizorie Iași, dar s-a opus planurilor de relocare a guvernului în afara Moldovei asediate în Republica Rusă. Aceast argument a făcut subiectul unui discurs parlamentar, tipărit ca pamflet și distribuit militarilor: „Fie ca câinii acestei lumi să se înfrupte din noi mai repede decât ne-am găsi bucuria, calmul, și prosperitatea acordată de străinul ostil.” Totuși a permis stocarea unora din caietele sale în Moscova
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
strânse (înlocuită mai târziu cu un steag negru cu o seceră). Alegerile păreau să nu urmeze tiparul politicii vechi: partidul lui Iorga era al treilea, urmat de două formațiuni noi, PNR și Partidul Țărănesc (PȚ), cu care a format Blocul Parlamentar cu un cabinet de miniștri condus de Alexandru Vaida-Voevod. Această uniune a fostelor rivale arătau suspiciunile tot mai mari pe care le avea Iorga despre Brătianu, care se temea că intenționa să includă PND-ul în PNL, și l-a
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
din nou la Paris. A publicat alte câteva volume din "Istoria românilor", și a terminat de lucrat la alte cărți: în 1938, "Întru apărarea graniței de Apus", "Cugetare și faptă germană", "Hotare și spații naționale"; în 1939 "Istoria Bucureștilor", "Discursuri parlamentare", "Istoria universală văzută prin literatură", "Naționaliști și frontiere", "Stări sufletești și războaie", "Toate poeziile lui N. Iorga" și două volume intitulate "Memorii". Tot în 1938, Iorga a inaugurat teatrul în aer liber din Vălenii de Munte cu una din creațiile
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Curții de Justie. Are imunitate politică exceptând situația când este prins în flagrant delict. Are indemnizație de 38,5% salariul de baza al unui judecător de la Curtea de Justiție. Parlamentul European cuprinde un Birou, Conferință Președinților, Comisii și Grupuri politice parlamentare. Biroul este condus de un președinte, 14 vicepreședinți, 5 chestori cu drept de vot consultativ, aleși prin scrutin secret și cu mandat de 2 ani și jumătate. Conferință președinților este alcătuită din președintele parlamentului și președinții grupurilor politice parlamentare. Președintele
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
politice parlamentare. Biroul este condus de un președinte, 14 vicepreședinți, 5 chestori cu drept de vot consultativ, aleși prin scrutin secret și cu mandat de 2 ani și jumătate. Conferință președinților este alcătuită din președintele parlamentului și președinții grupurilor politice parlamentare. Președintele se ocupă de toate activitățile, prezidează sesiunile plenare și prerogativele bugetare. Comisiile sunt de trei tipuri. Cele permanente sunt alcătuite din 20 de comisii care pregătesc lucrările Parlamentului, elaborează rapoarte și mențin legătură cu Consiliul și Comisia între sesiuni
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
de comisii care pregătesc lucrările Parlamentului, elaborează rapoarte și mențin legătură cu Consiliul și Comisia între sesiuni. Cele temporare își desfășoară activitatea pe 12 luni. Cele mixte presupune participarea parlamentarilor din statele asociate și în curs de negociere. Grupările politice parlamentare se înscriu pe baza afinităților politice. Numărul minim de a constitui o grupare politică e cel de 25 de membri, precum: Parlamentul poate fi convocat cu titlu excepțional la cererea majorității sau 1/3. Dezbaterile sunt publice. Parlamentul este asistat
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
politică e cel de 25 de membri, precum: Parlamentul poate fi convocat cu titlu excepțional la cererea majorității sau 1/3. Dezbaterile sunt publice. Parlamentul este asistat de un Secretar general. Lucrările Parlamentului se desfășoară în trei orașe diferite:Strasbourg-sesiuni parlamentare, Bruxelles-comisii parlamentare și sesiuni suplimentare, Luxemburg-Secretariatul. Parlamentul are rol consultativ în elaborarea actelor juridice. Nu are putere legislativă deplină în UE. Dobândește putere bugetară și de codecizie. Are dreptul de a cere Comisiei să elaboreze propuneri. Are control politic asupra
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
cel de 25 de membri, precum: Parlamentul poate fi convocat cu titlu excepțional la cererea majorității sau 1/3. Dezbaterile sunt publice. Parlamentul este asistat de un Secretar general. Lucrările Parlamentului se desfășoară în trei orașe diferite:Strasbourg-sesiuni parlamentare, Bruxelles-comisii parlamentare și sesiuni suplimentare, Luxemburg-Secretariatul. Parlamentul are rol consultativ în elaborarea actelor juridice. Nu are putere legislativă deplină în UE. Dobândește putere bugetară și de codecizie. Are dreptul de a cere Comisiei să elaboreze propuneri. Are control politic asupra Comisiei și
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
și în Moldova pe 1 ianuarie 1832. S-a introdus principiul separării puterilor în stat: puterea executivă fiind încredințată domnului, cea legislativă-Adunării Obștești, iar cea judecătorească-tribunalelor județene, insantelor de apel și Înaltului Divan Domnesc. S-au pus bazele unui regim parlamentar incipient, documentul fiind o constituție timpurie. Prin Regulamentele Organice, s-a înfăptuit un prim pas important spre unirea principatelor. În 1834, au fost aleși primii doi domni "hospodari"- Alexandru D. Ghica în Muntenia și Mihail Sturdza în Moldova. După cum scria
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
războiului, pe planul diplomatic, doar participarea de partea Axei a fost luată la socoteală și România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat dușman învins. Până în 1938, forma de guvernământ română a fost acea de monarhie constituțională parlamentară. Principalele partide erau Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Național Creștin, „Frontul Român” și alte grupări mai mici dar mai radicale, care nu șovăiau să folosească violența și luptau împotriva democrației parlamentare : „legionarii” și comuniștii. Tulburările politice și economice
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
română a fost acea de monarhie constituțională parlamentară. Principalele partide erau Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Național Creștin, „Frontul Român” și alte grupări mai mici dar mai radicale, care nu șovăiau să folosească violența și luptau împotriva democrației parlamentare : „legionarii” și comuniștii. Tulburările politice și economice din perioada următoare Primului Război Mondial favorizau dezordinea politică, precum și aceste grupări radicale. Dezordinea politică din România anilor 1928-1938 s-a exprimat prin schimbarea a 25 de guverne într-un deceniu. Constituția din 1923 îi
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
Cristea. Constituția a fost abrogată și înlocuită cu una nouă intrată în vigoare la 27 februarie, prin care toate puterile erau concentrate în mâna regelui, iar parlamentul avea doar rolul de instituție auxiliară legislativă. Printr-un decret-lege, toate partidele politice parlamentare au fost regrupate într-un Front al Renașterii Naționale, din care legionarii și comuniștii erau excluși. S-a format și un consiliu de coroană, care avea însă un caracter consultativ. În același timp cu măsurile luate pentru instaurarea și consolidarea
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
-lea, Garda de Fier a ajuns la guvernare fără o seamă de lideri importanți care fuseseră eliminați și fizic la ordinul regelui. Violența membrilor Mișcării Legionare era întețită de un sentiment de răzbunare împotriva tuturor partizanilor "carliști" sau a regimului parlamentar anterior, astfel că în momentul dezgropării lui Codreanu, mai mult de 60 de foști demnitari antebelici au fost uciși în închisoarea de la Jilava, pe 27 noiembrie 1940, în timp ce își așteptau deciziile judecătorești pentru implicarea în asasinarea lui Codreanu . Pe lângă aceștia
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
statului (înregistrându-se la sfârșitul anului 1940 un excedent bugetar consistent) prin metode similare cu cele ce vor fi folosite de comuniști șase ani mai târziu: confiscarea averilor unor societăți, bănci (îndeosebi cu acționari evrei) și foști demnitari din epoca parlamentară. Coabitarea Gărzii cu Ion Antonescu a fost conflictuală. Socotind legionarii fanatici, mult prea violenți fără discriminare și incontrolabili, Ion Antonescu a încercat îndepărtarea Gărzii de Fier de la guvernare, ceea ce a produs Rebeliunea legionară, prin care Mișcarea legionară a încercat să
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
procesul mareșalului Ion Antonescu și al principalilor săi colaboratori; condamnat la moarte, mareșalul va fi executat la 1 iunie 1946. Comuniștii asociază pe mareșal partidelor istorice pentru a le discredita pe acestea. La 19 noiembrie 1946 au loc primele alegeri parlamentare postbelice. Cu toate că rezultatele reale indicau victoria decisivă a Partidului Național Țărănesc, rezultatele oficiale falsificate au prezentat victoria cu peste 70% a Blocului Partidelor Democratice (PCR, PSD, PNL-Gheorghe Tătărescu, PNȚ-Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor, Partidul Național Popular). La 30 iulie 1947, în urma
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
Maastricht tratatul a fost semnat deja la 7 februarie 1992. Din cauza unor probleme apărute în procesul de ratificare (în Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum, în Germania s-a înaintat o excepție de neconstituționalitate împotriva acordului parlamentar dat tratatului) Tratatul UE a intrat în vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. Tratatul UE este considerat ca o “nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei”. Pe lângă o serie de modificări aduse Tratatului
Tratatul de la Maastricht () [Corola-website/Science/296838_a_298167]
-
ales deputat în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile a X-a și a XI-a. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a, membru al Biroului permanent al Parlamentului, președinte al Fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În perioada 22 iunie 1998 - 23 aprilie 2001, a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În februarie 2001 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a, membru al Biroului permanent al Parlamentului, președinte al Fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În perioada 22 iunie 1998 - 23 aprilie 2001, a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În februarie 2001 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a. La data de 4 aprilie 2001 a fost ales Președinte al Republicii Moldova. Vladimir Voronin a fost reales, la 4 aprilie 2005, în
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]