45,800 matches
-
ori pe zi, ca să nu se îmbolnăvească. Numele de Bichon Maltese a indus în eroare, mulți crezând că aceastâ rasă își are originile în insula Malta, ceea ce este greșit. Termenul „Maltese” se trage din vocabularul semitic, și înseamnă refugiu sau port, făcând referință la modul de viață pe care îl practicau strămoșii Bichonului. Pentru peste XXVIII secole, Maltese-ul fost reprezentat în picturi, ceramică și literatură. Acest câine a fost imortalizat în monumentele grecești și se crede că era un câine al
Bichon Maltez () [Corola-website/Science/328536_a_329865]
-
depășește lărgimea de 2 km. Cea mai mare înălțime a acestei insule de circa 25 km² este de 248 de metri. Jumătate din cei de locuitori ai insulei trăiesc la Gaios, localitatea principală situată în sud-vest. Gaios este un mic port de pescari bine protejat de două insulițe, "Panaghia" și "Agios Nikolaos". Potrivit mitologiei grecești, Poseidon a despărțit Paxos de Corfu cu tridentul său, pentru a crea un cuib de dragoste pentru el și soția sa Amphitrite.
Paxos () [Corola-website/Science/328610_a_329939]
-
nr. 5 / 1965, p. 275. Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]. Parcul Herăstrău Pavilioanele A și B. București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Catalogul expoziției numără 84 de lucrări și conține reproduceri după lucrările: “Autoportret”, “Tătăroaice la fântână”, “Portul Dubrovnic”, “Odihnă pe câmp - Compoziție”, “Mama oarbă”, “În portul Dubrovnic 1934”, “Poezie - Compoziție”, “Dânsul - Compoziție” și “Cosașii”. Frunzetti, Ion."' Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. În: "Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]." București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Catalog]. Parcul Herăstrău Pavilioanele A și B. București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Catalogul expoziției numără 84 de lucrări și conține reproduceri după lucrările: “Autoportret”, “Tătăroaice la fântână”, “Portul Dubrovnic”, “Odihnă pe câmp - Compoziție”, “Mama oarbă”, “În portul Dubrovnic 1934”, “Poezie - Compoziție”, “Dânsul - Compoziție” și “Cosașii”. Frunzetti, Ion."' Despre melosul picturii moldoveanului Nicu Enea. În: "Expoziția retrospectivă Nicu Enea. [Catalog]." București, Sfatul Popular; Comitetul de Cultură și Arta, 1966. Brudiu, M. Retrospectivă de pictură Nicu Enea. [La sala
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Don și Kuban. Această teorie se bazează pe faptul că mai multe cuvinte ungurești legate de viticultură au fost împrumutate din limbile turcice, iar alte cuvinte ar fi putut fi împrumutate de la alanii care trăiau în nordul Munților Caucaz. Caracteristicile portului maghiarilor ar fi putut de asemenea să se fi conturat în această perioadă de timp. Dovezile locuirii maghiarilor în regiunea fluviilor Don și Kuban sunt irelevante, după părerile altor cercetători. Împăratul bizantin Constantin al VII-lea Profirogent numește locul în
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
confrunta cu raiduri aeriene inamice masive, care puteau slăbi încrederea morală a cetățenilor germani. În primă fază, filmul a fost regizat de Herbert Selpin, și terminat de Werner Klingler. O mare parte din peliculă a fost filmată pe Marea Baltică în portul Gdynia, care la acea vreme era ocupat de germani, și la bordul navei de pasageri "SS Cap Arcona". Scena de început îl prezintă pe președintele White Star Line, J. Bruce Ismay (E.F. Furbringer), care își vinde acțiunile din companie pentru
Titanic (film din 1943) () [Corola-website/Science/328700_a_330029]
-
fost create de către Republică Genova (Italia), în Evul Mediu, pe litoralul Mării Negre de pe teritoriul actual al României, precum și pe Dunăre. În timpul perioadei de expansiune cel mai mare, între secolele treisprezecea și a cincisprezecea, Republica Genova a avut multe colonii și porturile comerciale/militare și a Mării Negre (în principal în Crimeea) și de-a lungul Dunării. Aceste așezări Genovese a servit în primul rând pentru a proteja rutele comerciale maritime care au facut Genova o putere în acest domeniu. Ar trebui remarcat
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
controlul tătarilor, deși o dată exactă nu este disponibilă. În 1315 AD Genovezii stabilesc aici o escală și un contoar comercial, renovând cetatea, pe care o numesc Montecastro sau Moncastro, în grecește "Asprokastron" (română Tyras). În 1381 AD a fost creat portul/colonie Licostomo pe Dunăre, cu ambele scopuri comerciale și militare (termenul Licostomo traduse înseamnă "două guri de lup"). Multe surse istorice spun că acest port ar fi la originea a orașului a Kilia (Chilia Nouă), dar acest lucru nu este
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
numesc Montecastro sau Moncastro, în grecește "Asprokastron" (română Tyras). În 1381 AD a fost creat portul/colonie Licostomo pe Dunăre, cu ambele scopuri comerciale și militare (termenul Licostomo traduse înseamnă "două guri de lup"). Multe surse istorice spun că acest port ar fi la originea a orașului a Kilia (Chilia Nouă), dar acest lucru nu este sigur că locul exact unde se află o dată pe această locație a fost exact între Kilia și Vilkovo (Vâlcov), situat la începutul delta imensă a
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
pe această locație a fost exact între Kilia și Vilkovo (Vâlcov), situat la începutul delta imensă a Dunării. Multă vreme a fost confundat cu cetatea-port Chilia. În lumina ultimelor cercetări, nu mai poate fi vorba despre o identitate între acest port și Chilia, ci despre o așezare individuală, aflată în preajma Vâlcovului (care i-a preluat numele de „lup” — de data aceasta în slavona) și a Peripravei. Registrul ținut Licostomo de către notarul genovez Antonio de Podenzolo între noiembrie 1360 AD și mai
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
între noiembrie 1360 AD și mai 1361 AD atestă o intensă activitate comercială la Dunărea de Jos. De aici se exportau spre capitala Imperiului Bizantin mari cantități de grâu, miere, ceară, vin, sare, pește și alte produse. Licostomo că un port/colonie nu mai există de la perioada de după 1418 AD, adică de la această parte a Basarabiei istorice a căzut sub controlul Imperiului Otoman. Un alt port/colonie pe Dunăre a fost "Caladda" (astăzi Galați), care, conform unor surse istorice ar deveni
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
mari cantități de grâu, miere, ceară, vin, sare, pește și alte produse. Licostomo că un port/colonie nu mai există de la perioada de după 1418 AD, adică de la această parte a Basarabiei istorice a căzut sub controlul Imperiului Otoman. Un alt port/colonie pe Dunăre a fost "Caladda" (astăzi Galați), care, conform unor surse istorice ar deveni genovezi în 1395 AD, si a rămas până în 1445 AD când a căzut sub controlul Principatului Moldovei. În timpul Evului Mediu, Constantă a fost una dintre
Colonii genoveze din România () [Corola-website/Science/328736_a_330065]
-
militaro-politic dintre Anglia și aliații săi, pe de o parte, și Franța și aliații săi pe de altă parte, care a intrat în istorie ca Războiul de 100 de Ani, regele englez Eduard al III-lea a devenit interesat de portul Sluis "paradisul comercial" al orașului Brugge, acesta fiind un important centru al comerțului european în acea perioadă. După ce a adunat o importantă flotă către luna iunie, 1340, regele s-a apropiat de port, având de gând să-l ocupe, când
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
al III-lea a devenit interesat de portul Sluis "paradisul comercial" al orașului Brugge, acesta fiind un important centru al comerțului european în acea perioadă. După ce a adunat o importantă flotă către luna iunie, 1340, regele s-a apropiat de port, având de gând să-l ocupe, când dintr-o dată a fost avertizat de francezii care au captarat golful și s-au întărit acolo. Regele a decis să atace flota franceză. Pe 22 iunie 1340 Eduard a pornit pe mare, adunând
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
Escadronul englez era constituit în două linii, dintre care primul, la fel ca și la escadronul inamic, era completat de navele cele mai mari. Bătălia a început pe 24 iunie. Amiralul francez a decis să le stopeze englezilor intrarea în port, dar navele britanice cu manevre complexe au putut să se întoarcă și să atace escadronul francez pe toate flancurile. Bătălia a durat toată ziua și sa încheiat cu înfrângerea completă a francezilor, datorită unei flexibilități și mobilități mai mare a
Bătălia de la Sluys () [Corola-website/Science/328732_a_330061]
-
Derek Wiesehahn). Actorul Mihai Stănescu era pe atunci încă student. Consilier de cascade a fost Vasile Popa. La finalul filmului sunt aduse mulțumiri speciale firmei IVATERM, Primăriei sectorului 3, Inspectoratului Școlar al Municipiului București, direcției Școlii Generale nr. 80, Administrației Portului Constanța și Primăriei Municipiului București. Regizorul considera că "Dincolo de America" „este o dramă, poate chiar un film de festival, o poveste derulată înainte de anii ‘60 și o reflectie substanțială și asupra epocii respective, cu dificultățile existenței ființei umane în acea
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
lui Hera din Samos și templul lui Apollo din Delphi. Prima trezorerie din templul lui Apollo a fost construit înainte de sfârșitul secolului VII î.Hr., o trezorerie a templului a fost contruită de orașul din Siphnos în timpul secolului VI î.Hr.. În porturile grecești, "trapeziții" - după numele stabilimentullui lor comercial - „trapeza”, desfășurau o serie de operațiuni bancare veritabile: depuneri, împrumuturi, schimb, "crearea altor mijloace de plată decât moneda efectivă" prin intermediul conturilor și "transferabilitatea" sumelor înscrise în aceste conturi. În Grecia antică, în Legea
Istoria activității bancare () [Corola-website/Science/328793_a_330122]
-
să i se supună. În fruntea armatei terestre se afla Artaphernes, nepotul lui Darius, iar flota era comandată de Datis. În anul 490 î.Hr. armata și flota persană s-au pus în mișcare. După ce s-au îmbarcat pe corăbii în porturile de pe coasta ioniană, perșii au traversat Marea Egee în direcția insulei Eubeea și, în trecere, au cucerit insulele Naxos și Delos. Odată ajunși pe insula Eubeea, perșii au distrus cetatea Carystos, care refuzase să se predea, apoi au cucerit Eretria, abandonată
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma "Breil", într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii. În câmpia Brăilei avem de-a face cu o multitudine de toponime formate din cuvinte românești înțelese de toată lumea, dar și din toponime antice autohtone
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
dispun de venituri din ce în ce mai mari, iar numărul lor sporește prin cei ce vin să se așeze aici atrași de câstig. Vechiul sat pescăresc se transformă în târg, în așezare de caracter urban. La această transformare a contribuit în mare măsura portul, fapul că sosesc aici corăbii, aducând produse și mărfuri străine, pe care le vând autohtonilor, cumpărând produsele locului. Judecând după felul cum este menționată Brăila în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă, considerăm ca transformarea avusese loc
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
însemnătate și de putere economică pentru târgul sau orașul Brăilei. La reședința, unde cârmuia, în mod obișnuit, pârcălabul, s-au stabilit dregătorii subalterni, care-l însoțeau, cu familiile lor, apoi oamenii de pază, ostașii priveghind atât târgul propriu-zis cât și portul, cu viața lui caracteristică și amestecată. A sporit numărul mesteșugarilor și negustorilor, care se îndreaptă în genere, spre centrele administrative însemnate, cu o populație sporită, centre care ofereau, prin ostașii lor, o protecție mai bună împotriva eventualelor atacuri și prădăciuni
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
și a început a face cetate de zid”. Rezultă deci că ocuparea orașului ar fi avut loc între iunie 1539 și 30 octombrie 1540 și nu în timpul anului 1538 în campania sultanului Soliman Legislatorul împotriva lui Petru Rareș. Ocupând acest port, turcii nu i-au schimbat numele așa cum s-a întâmplat cu Tighina, devenită Bender, și cu Cetatea Albă, devenită Akkerman, și s-au mulțumit să-l pronunțe după spiritul limbii lor adăugându-i prefixul i. Și întocmai după cum din moldovenescul
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
vechime considerabilă, dar și de faptul că el ajunsese familiar și străinilor de pretutindeni, de aceea turcii au trebuit să-l adopte. Îndată ce au luat în stăpânire orașul, ei s-au grăbit să ridice o cetate puternică de zid, dominând portul si fluviul. Nu ni s-au păstrat descriei și planuri ale cetății din secolul al XVI-lea, dar este sigur, după părerea noastră, că partea centrală sau nucleul ei n-a diferit față de planurile din secolul al XVIII. Această parte
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
drum făcea legătura cu Galații și apoi cu întreaga Moldovă. Cetatea nu se mai vede astăzi, ea a fost rasă în 1828-1829, în timpul războiului ruso-turc, doar o foarte mică porțiune din vechiul zid s-a mai păstrat în dreptul malului, spre port. A mai rămas de asemenea, un beci boltit pe strada Citadelei; se zice ca ar fi servit pe vremea turcilor drept ierbărie sau pulberărie ; astăzi adăpostește budane ale serviciului Vinalcool. Pe locul fostului șanț care mărginea spre exterior cetatea se
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
cetății, în 1790, de către căpitanul von Vermatti, orașul avea 2580 de case , ceea ce, admițând căte cinci locuitori de casă, aceasta cifră constituie un minim, dă un număr de 12900 de locuitori; în realitate, socotind și pe flotanți, destul de numeroși în porturi, și pe cei nedeclarați, din motive fiscale, iarăși numeroși, se crede că cifra locuitorilor depășea 15000. În afară de cetate, noii stăpânitori ai orașului au ridicat și lăcașuri de rugăciune, în legea lor, adică meceturi și geamii. Vechile vederi ale orașului arăta
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]