47,342 matches
-
vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior cât și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în anul 1962, biserica a fost repictată în forma în care se prezintă și în zilele
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
situată în partea de jos a unuia dintre panourile de mozaic este o mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru ajutorul divin la salvarea locuitorilor Salonicului de un raid al slavilor păgâni, în anul 612. Alte mozaicuri, care erau folosite pentru acoperirea pereților bisericii, fie au fost distruse în timpul celor patru secole și jumătate, când clădirea bazilicii a funcționat ca moschee (1439-1912), fie în marele incendiu din 1917, care a distrus o mare parte din oraș și când au fost distruse acoperișul și
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
bisericii, fie au fost distruse în timpul celor patru secole și jumătate, când clădirea bazilicii a funcționat ca moschee (1439-1912), fie în marele incendiu din 1917, care a distrus o mare parte din oraș și când au fost distruse acoperișul și pereții superiori ai bazilicii. Fotografiile alb-negru și acuarele color de bună calitate, care au ajuns până în zilele noastre, ne oferă posibilitatea să apreciem lucrările de artă timpurie bizantină care au fost pierdute în timpul incendiului. În bazilică sunt depuse moaștele Sfântului Dumitru
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
sau bandă magnetografică. Metodă curenților turbionari este folosită ca o alternativă sau extensie a controlului nedistructiv cu particule magnetice, fiind utilizată, în special, pentru controlul țevilor cu diametrul exterior de maximum 140 mm. Sensibilitatea metodei este maximă la grosimi de perete de până la 5 mm. O dată cu creșterea grosimii pereților, scade eficientă metodei de evidențiere a defectelor interne, ea rămânând eficace pentru evidențierea defectelor de suprafață și din imediata apropiere a acesteia. <br/br>Metodă constă în inducerea unor curenți turbionari în
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
ca o alternativă sau extensie a controlului nedistructiv cu particule magnetice, fiind utilizată, în special, pentru controlul țevilor cu diametrul exterior de maximum 140 mm. Sensibilitatea metodei este maximă la grosimi de perete de până la 5 mm. O dată cu creșterea grosimii pereților, scade eficientă metodei de evidențiere a defectelor interne, ea rămânând eficace pentru evidențierea defectelor de suprafață și din imediata apropiere a acesteia. <br/br>Metodă constă în inducerea unor curenți turbionari în pereții țevii controlate. Câmpul magnetic al curenților turbionari
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
de până la 5 mm. O dată cu creșterea grosimii pereților, scade eficientă metodei de evidențiere a defectelor interne, ea rămânând eficace pentru evidențierea defectelor de suprafață și din imediata apropiere a acesteia. <br/br>Metodă constă în inducerea unor curenți turbionari în pereții țevii controlate. Câmpul magnetic al curenților turbionari induși, datorită prezenței unor discontinuități și neomogenități în material, modifica impedanța bobinei de măsurare, ceea ce afectează amplitudinea și faza curenților turbionari. Amplitudinea, defazajul și adâncimea de pătrundere a curenților turbionari, depind de amplitudinea
Control nedistructiv () [Corola-website/Science/317649_a_318978]
-
din anul 1746-1747. Biserica are valoare de patrimoniu cultural și istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria de peste două veacuri și jumătate a acestui lăcaș este surprinsă în mai multe pisanii și inscripții păstrate pe pereții bisericii. Momentul ridicării ei a fost însemnat pe stâlpul dinspre miazăzi al pridvorului, în anii vechii ere bizantine "„... 725[5]”", adică anii 1746-1747 ai erei noastre. Inscripția este distrusă de timp și ilizibilă, însă anul de început, împreună cu alte înoiri
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
după ce, din vechime, i-au mai adăugat câte ceva, fără a schimba prea mult din înfățișarea pe care a avut-o dintru început. Bisericuța din Goila este una modestă și aproape neschimbată de la momentul construcției. Altarul are un plan pentagonal, cu pereții longitudinali ușor retrași spre interior, iar laturile de răsărit se încheie în vârf ascuțit. Deasupra altarului, acoperișul este ușor denivelat față de coama acoperișului navei. Crucea din vârful turnului se ridică doar cu puțin peste acoperiș, deoarece clopotnița are un coif
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
răsărit se încheie în vârf ascuțit. Deasupra altarului, acoperișul este ușor denivelat față de coama acoperișului navei. Crucea din vârful turnului se ridică doar cu puțin peste acoperiș, deoarece clopotnița are un coif piramidal, terminat cu un glob, fără obișnuita săgeată. Pereții bisericii nu au linie verticală, ci una oblică, amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
obișnuita săgeată. Pereții bisericii nu au linie verticală, ci una oblică, amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor satului. Ușile altarului pictate pe pânză, au fost realizate de David Zugravu. Inscripția de pe ușa diaconească atestă:"...s-au zugrăvit la anul 1764. David Zugravu
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
anului și numele zugravului sunt date deosebit de importante pentru conturarea vieții și activității celui care a fost cu adevărat un mare artist al vremii sale. Un număr de 14 icoane pe sticlă, toate lucrate de pictorii iconari de la Nicula, împodobesc pereții bisericii. Dintre icoanele pe sticlă, o „Sfântă Troiță” este cu totul ieșită din comun, artistul popular contopind într-o figură trei fețe distincte încadrate în nimbul triunghiular. O imagine similară nu se întâlnește în Bihor decât pe un perete al
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
împodobesc pereții bisericii. Dintre icoanele pe sticlă, o „Sfântă Troiță” este cu totul ieșită din comun, artistul popular contopind într-o figură trei fețe distincte încadrate în nimbul triunghiular. O imagine similară nu se întâlnește în Bihor decât pe un perete al altarului bisericii de lemn din Șebiș. Cele mai multe din icoanele de la Goila datează din secolul al XVIII-lea. Mai mulți cercetători amintesc că la biserica din Goila se afla înainte vreme o Cazanie scrisă la 1724 de copistul „Popa Ioan
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
bisericuță de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tradiția, după unii săteni, spune că ar fi fost construită în 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior, ca și o parte a
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior, ca și o parte a suprafețelor din interior, cu „tină”, adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
în exterior, ca și o parte a suprafețelor din interior, cu „tină”, adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
află o inscripție parțial păstrată, cu litere chirilice, unde cu greu se pot desluși următoarele: „sau zugrăvit în anu 1861...Gavril, Gavrileanu Ioan, Gavril Iancu...”. Sunt poate numele credincioșilor care au contribuit cu bani la pictarea bisericii. În tinda femeilor pereții sunt pictați: în jurul temei centrale , Fecioara cu Pruncul sunt portretele Mucenițelor. Cele trei uși ale altarului sunt și ele pictate cu temele: Sf.Arhidiacon Ștefan, Bunavestire și Sf.Ioan Zlataust. Există icoane pe lemn valoroase: Mormântul Domnului (sec.XVIII), Sfântul
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechimea bisericii este disputată. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait propune o datare din secolul 18, bazată pe trăsăturile bine păstrate la altar, la ferestrele originale și reliefată de sculptura bogată a pridvorului și de peretele plin dintre tindă și naos. Nu este însă exclus ca toate aceste trăsături, considerate arhaice, să fi supraviețuit în această zonă de puternică civilizație a lemnului până în prima parte a secolului 19. Pisania pictată peste intrarea în biserică ne indică
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
proscomidie, în altar. Aici se disting ctitorii mari, cei mici, ctitorii străini, precum și pomelnicul zugravului Rafail și al preotului Constantin. Anul 1863 se găsește zgâriat ușor pe ușa bisericii, împreună cu o reprezentare a Mariei cu pruncul. O scurtă însemnare pe peretele de sud reține o reparație mai semnificativă, probabil la acoperiș: "„1878 7387 de când sau prenoit sfânta biserică cu ... Costandin”". Biserica de lemn și-a păstrat nealterată înfățișarea cu lemnul aparent la exterior, într-o zonă în care multe asemenea biserici
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
ul este una dintre cele trei celule fagocitare ale sistemului imunitar și au un rol important în cadrul sistemului imun "nespecific" (înnăscut). ele provin din anumite leucocite, numite monocite, care sunt celule circulante. Monocitele aderă de peretele vasului (endoteliu) datorită unor receptori membranari de adeziune de pe suprafață. Aderarea se face numai pe anumite zone ale endoteliului. Aceste zone se află în vecinătatea unui focar inflamator. Sub acțiunea unor substanțe cu rol de mesager intercelular ("citokine"), cu rol
Macrofag () [Corola-website/Science/317723_a_319052]
-
Pleșcuța, filie în care se află biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”. Potrivit tradiției biserica a fost construită în anul 1772, an ce a fost scris pe ușa de pe latura de sud. A fost reparată în 1897 și 1900. Pereții sunt din bârne groase de gorun asamblate în cununi orizontale prinse la colțuri în cheotori tip „coadă de rândunică”. Temelia este dintr-un șir de bolovani masivi. Învelitoarea din șindrilă de fag, doar la turn fiind înlocuită cu tablă cu
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]