48,602 matches
-
scrierile sale pentru înfrățirea naționalității maghiare cu poporul român, pentru demascarea diversiunilor naționaliste și rasiste. După al doilea război a fost redactor responsabil la revistele de limbă maghiară „Világosság” (1945) și „Igazság” (1946). A desfășurat o activitate literară intensă pentru construirea orânduirii socialiste. A zugrăvit chipuri de muncitori din uzină, luptători pentru cauza proletariatului. Până la sfârșitul vieții, a scris 30 de volume (nuvele, schițe, articole și reportaje, mai multe romane, o piesă de teatru), unele traduse și în limba română. Din
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
este o construcție monumentală aflată în cuprinsul vechiului Centru Istoric al Bucureștiului, pe Calea Victoriei nr. 12, actualmente fiind sediu al Muzeului Național de Istorie a României. În 1892 a fost elaborată legea pentru construirea Palatului Poștelor. În vremea aceea, poșta ținea de Ministerul de Interne, care a fost însărcinat să aloce o sumă substanțială. În lege se specifica: "«Se deschide pe seama Ministerului de Interne un credit de 3.000.000 de lei aur, care
Palatul Poștelor () [Corola-website/Science/307284_a_308613]
-
este o construcție aflată în Piața Universității din București, în perimetrul descris de străzile Regina Elisabeta, Academiei, Edgar Quinet, Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de 10 octombrie 1857, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
arenă într-un spectacol în care executa atît numere de acrobație, contorsionism și diverse giumbușlucuri. Tot în acea perioadă începe să se antreneze executînd alături de sora sa, Elena, diferite numere de acrobație. Pentru a-și încropi materialele necesare folosea pentru construirea unui dublu-trapez frînghia pentru rufe a mamei și un țăruș de fier găsit. Astfel, în scurt timp, Siminică și sora sa au reușit să execute în arenă, fără lonja de siguranță, cîteva numere de neuitat de dublu trapez, excentric acrobat
Siminică () [Corola-website/Science/307294_a_308623]
-
Iași prin atragerea de fonduri bănești pentru realizarea unei zone industriale de mare amploare. În perioada cât a fost primar s-a ocupat de realizarea Zonei Industriale a Iașului. El are merite deosebite în realizarea Întreprinderii de antibiotice, la amplasarea, construirea și punerea în funcțiune a Combinatului de Fire și Fibre Sintetice (C.F.S.), la construirea Întreprinderii Metalurgice, a Întreprinderii de Mătase "Victoria", a Centralei Termoelectrice de zonă, a Întreprinderii de Tricotaje "Moldova", a Întreprinderii de Materiale de Construcții, a Combinatului de
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
În perioada cât a fost primar s-a ocupat de realizarea Zonei Industriale a Iașului. El are merite deosebite în realizarea Întreprinderii de antibiotice, la amplasarea, construirea și punerea în funcțiune a Combinatului de Fire și Fibre Sintetice (C.F.S.), la construirea Întreprinderii Metalurgice, a Întreprinderii de Mătase "Victoria", a Centralei Termoelectrice de zonă, a Întreprinderii de Tricotaje "Moldova", a Întreprinderii de Materiale de Construcții, a Combinatului de Utilaj Greu (C.U.G.), a Întreprinderii Tehnoton și a celorlalte întreprinderi industriale construite
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
mărit Grădina Botanică, la început avea câteva hectare. A făcut toate serele din jurul Iașului, livezile, stațiunile. Abatorul din Iași aproviziona trupele NATO din Germania. Pe lângă abator, a mai construit complexul de la Tomești, întreprinderile de lapte și alcool. A folosit metoda construirii pe locul viran. A sistematizat orașul. Problema sistematizării a fost o prioritate pentru el. Cei care i-au urmat au lucrat pe modelul său"", afirma fratele său, Gheorghe Manciuc, în anul 2009 . În afară de aceste activități, el s-a mai ocupat
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
în anul 2009 . În afară de aceste activități, el s-a mai ocupat și de instituțiile de învățământ, sanitare și culturale din oraș, de păstrarea și punerea în valoare a tuturor monumentelor de artă și istorice. Printre realizările în acest domeniu menționăm construirea de noi cămine studențești, de licee cu profil industrial și a Casei de Cultură a Sindicatelor.
Ioan Manciuc () [Corola-website/Science/307329_a_308658]
-
incendiu, Scarlat Pastia a amenajat restaurantul din curtea Hotelului „România”, al cărui proprietar era, transformându-l într-o sală de spectacole deschisă în 1889. În această sală, cunoscută ca Teatrul „Pastia” sau sala „Pastia”, au continuat spectacolele teatrului ieșean, până la construirea noului edificiu, în 1896. Scarlat Pastia a trecut în neființă la data de 11 decembrie 1900 în orașul Iași, fiind înmormântat în Cimitirul "Eternitatea", în cavoul unchiului său, Alexandru Sturzescu. La trecerea lui în neființă, ziarul "Prietenii poporului" l-a
Scarlat Pastia () [Corola-website/Science/307345_a_308674]
-
târg lângă acesta - localitatea Londinium. Așezarea și podul au fost distruse în timpul revoltei conduse de Regina Boadicea în anul 60 e.n. Victoria acesteia a fost de scurtă durată întrucât romanii i-au învins pe rebeli foarte curând și au organizat construirea unui oraș nou, fortificat. Zidul Londrei a supraviețuit din secolul al II-lea până în zilele noastre. Noua așezare și noul pod au fost construite în zona podului din prezent, asigurând accesul la porturile din sud - prin intermediul drumurilor care au devenit
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
și Wessex. Condițiile politice necesare pentru ca un pod să fie construit din nou în zonă au apărut o dată cu șocul invaziei vikingilor, recucerirea orașului de către regii din Wessex și reocuparea acestuia de către Alfred cel Mare. Totuși, nu există dovezi arheologice cu privire la construirea unui pod înainte de domnia lui Ethelred și de încercările acestuia de a opri invazia vikingilor din anii 990 e.n. În anul 1014, în conformitate cu un poem popular scandinav, podul a fost distrus de prințul norvegian Olaf, în timp ce îi dădea ajutor regelui
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
o intrare la nivelul râului pentru pescari și pentru cei care transportau pasageri peste râu. Noul pod a fost construit în 33 de ani și nu a fost terminat decât în 1209, în timpul domniei lui Ioan. Regele Ioan a autorizat construirea de case pe pod, ca mijloc direct de obținere a veniturilor necesare pentru întreținere, astfel că podul a fost curând invadat de prăvălii. Podul medieval avea 19 arcade mici și o parte care se putea ridica, precum și o poartă pentru
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
iar piatra de temelie a fost pusă în batardoul de sud pe 15 iunie 1825. Vechiul pod a continuat să fie folosit în timp ce se construia noul pod și a fost demolat după inaugurarea din 1831. Amplasarea noului pod a impus construirea străzilor mari de legătură, iar această modificare a costat mai mult decât construcția podului. Costul total al construcției a fost de 2,5 milioane de lire sterline (186 milioane de lire sterline în 2010) și a fost plătit de Corporația
Podul Londrei () [Corola-website/Science/307340_a_308669]
-
Bisericii Ortodoxe Române, oamenilor de cultură din țară și de peste hotare, organizațiilor și instituțiilor internaționale, între 11-15 decembrie 1986 a fost demolată biserica, iar în 1987 întreaga Mănăstire Văcărești a fost rasă de pe fața pământului pentru a elibera terenul în vederea construirii unui complex de clădiri pentru justiție, în care trebuiau să se instaleze Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Tribunalul Suprem și alte instanțe judecătorești. După ce în 1988 a început turnarea fundațiilor, în 1990 lucrările au fost abandonate. Nici măcar dealul nu a fost
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
râul Râșca o altă mănăstire, unde să mute întreaga obște de la Bogdănești. Domnitorul a dat bani episcopului de Roman, Macarie (cronicarul), după cum reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, ca să zidească o nouă biserică în stilul obișnuit al epocii. În construirea bisericii, episcopul Macarie a fost ajutat de logofeții Ioan și Teodor Balș. Mănăstirea Râșca a devenit metoc al Mănăstirii Probota. Biserica construită era de dimensiuni modeste și avea hramul Sf. Ierarh Nicolae. Ea a fost împodobită ca pe una din
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
păgânii pentru a face gloanțe din ele. Apoi au fugit prin păduri pentru a se adăposti. Mănăstirea a fost prădată de tătari, ea rămânând în ruină timp de aproape 40 ani. După mai bine de o jumătate de secol de la construirea sa, între anii 1611-1617, marele vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, soția sa, Candachia și fiica lor, Tudosca (prima soție a lui Vasile Lupu), a pus la dispoziție averea sa pentru refacerea complexului mănăstiresc, adăugând vechii biserici (după cum stă
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
a remarcat și prin munca depusă la reconstrucția căilor ferate și a telecomunicațiilor, distruse în parte după al doilea război mondial, precum și a porturilor. S-a îngrijit de mecanizarea porturilor pentru a spori capacitățile acestor obiective, a realizat proiecte pentru construirea unor șantiere navale. A introdus pentru prima oară în România sistemul de lucru în lanț pentru repararea vagoanelor. A activat ca membru CAER și CSP și a conceput planuri pentru electrificarea României. A organizat și condus învățământul universitar de inginerie
Constantin Atanasiu () [Corola-website/Science/308527_a_309856]
-
de păsări, viespi. O altă ipoteză este că formațiunile date atrag prada, insectele, prin reflectarea lumina ultravioletă. Cercetările de câmp au demonstrat că atrăgând insectele stabilimentul sporește numărul victimelor prinse în pânză. Un alt studiu a arătat că păianjenii reduc construirea acestor decorațiuni, dacă simt prezența prădătorilor. Sunt și alte ipoteza ce afirm că decorul participă la termoreglare, reprezintă un exces de mătase care este utilizată în așa fel sau nu are nicio funcție practică, având mai degrabă un rol estetic
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
sunt gata de împerechere. Membrii familiei Theridiidae țes pânze încurcate. Firele din care sunt țesute astfel de pânze au o orientare spațială tridimensională. Ei au tendința de a reduce folosirea mătasei lipicioase sau poate să lipsească total la unele specii. Construirea acestor pânze, spre deosebire de cele circulare, poate dura câteva zile. Păianjenii din familia Linyphiidae țes pânze orizontale foarte dense și inegale. De la acest covor mătăsos se înalță câteva fire. Insectele lovindu-se de aceste firele cad, fără a înțelege ce a
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
în urmă, a foast bogat în insecte zburătoare, principala hrană a păianjenilor, există foarte puține fosile din această perioadă. Unele fosile de păianjeni migalomorfi ce datează din Triasic par a fi membri ai familiei Hexathelidae, având organele filiere adaptate pentru construirea pânzelor conice, pentru a prinde insecte săritoare. Din numărul mare de fosile de păianjeni din infraordinului Araneomorphae, grup ce include majoritate păianjenilor moderni, cele mai vechi sunt din Jurasic și Cretacic, s-au găsit și reprezentanți ai multor familii moderne
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
C., sub dinastia Flavilor, probabil din aceeași perioadă cu Ammaedara (Haidra). Economia regiunii, în mod special cea a sitului "Sufetula" era esențialmente bazată pe cultura măslinului și pe producția ceramică, la fel ca în zilele noastre, favorizând prosperitatea orașului și construirea mai multor monumente publice uneori restaurate de mecenați (terme publice, teatru etc). Odată cu propagarea creștinismului și aidoma celor mai multe cetăți africane, "Sufetula" devine, cel mai târziu în secolul III d.C., sediul unei episcopii. Numele mai multor episcopi ai orașului ne sunt
Sbeitla () [Corola-website/Science/308559_a_309888]
-
britanicilor din Gibraltar. Sultanul îl primește cu toate onorurile datorate unui mare artist și-i încredințează realizarea noului oraș «"în milocul deșertului și al vântului, acolo unde nu era nimic"». Cornut, care fusese folosit de Ludovic al XV-lea, la construirea fortificațiilor de la Roussillon, a lucrat 3 ani la edificarea portului și "kasbah"-ului, al cărui plan original se păstrează la "Biblioteca Națională a Franței" de la Paris. Se pare că a doua centură de fortificații și "medina" au fost desenate cu
Essaouira () [Corola-website/Science/308558_a_309887]
-
Franța”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 1. - „Cronica plastică: O expoziție ideologică: Maxy (sala Dalles), în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 2. - „Ateneul Român: Ileana Rădulescu, O. Angheluță; Căminul Artelor: Sorin Ionescu”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 3. - „Construirea operei române”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 4-5. - „Cronica plastică: Pictura”, în "Viața românească, "anul XXXVIII, nr. 6-7. In numărul I, 1939 - „Declarație” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Utilul și simbolul” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu). - „Arhitectura și peizajul
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
De la sat la capitală”, 21 noiembrie. 1935 - „Planul de sistematizare” (însemnări), 20 mai. 1937 - „Lumina românească”, 21 ianuarie. - „Valea Jiului”, 11 februarie. - „Locuința românească”, 1 aprilie. - „O biserică la țară”, 12 august. - „Satul românesc”, 29 septembrie. 1938 - „Școala satului”, 10 martie. - „Construirea unei ferme”, 12 mai. - „Arhitectura religioasă și peisajul românesc”, 13 octombrie. - „Pe drumurile Orientului”, 23 noiembrie. - „Pavilionul național al României la Expoziția din New York”, 13 decembrie. 1939 - „Impresii din America”, 21 iulie. - «Bucarest» (limba franceză), 24 august. - „Afirmarea românească peste
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
blocul comunist. În anul 1971 a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Pace.Începând cu 3 octombrie 1957 - 1966, a fost primar de conducere de la Berlin, într-o perioadă de tensiune în creștere în relațiile Est-Vest care au condus la construirea Zidului Berlinului. În primul an de Brandt ca primar, el, de asemenea a servit ca președinte al Bundesrat din Bonn. Brandt a fost deschis împotriva represiunii sovietice a revoltei maghiare din 1956 și 1958 împotriva propunerii Nikita Hrușciov că Berlinul
Willy Brandt () [Corola-website/Science/308570_a_309899]