45,675 matches
-
câteva ore deplin înmănăstirită. Și eu mă gândesc sau visez la blajinătatea și cuvântul care parcă abordează însuși infinitul absolutul - ceva care totdeauna e mai mult decât Sine. Plus + (plus) un minuscul Isus răstignit pe semnul p l u s parcă Sieși adunându-se (plus) + Poeme și poeți ținându-se de mână La nouă dimineața, e Arctica. Sylvia Plath La unul din poli pe catedrale de ghețari unde se află Vaticanul pinguinilor imperiali papalitatea păpătorilor de heringi argintii-albaștri acolo mi s-
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
în 1947 (gazda unor festivaluri naționale și internaționale de renume), precum și Teatrul de Operă și Operetă „Elena Theodorini” (fostul Teatru Liric). Lista reperelor arhitectonice craiovene mai cuprinde: O altă zonă vegetală și turistică deosebită o reprezintă Terasa (Lunca) Jiului, un parc-pădure întins pe o suprafață de peste 60 ha, pe malul stâng al râului Jiu. La ora actuală, În Craiova apar 16 publicații, printre cele mai importante ar fi: Titlul de cetățean de onoare al orașului Craiova a început să fie
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
dintr-o singură privire. Centrul cupolei se înalță la 55,60 metri (echivalentul unui bloc modern cu 15 etaje), având un diametru la bază de 31,36 metri(echivalentul unui bloc modern cu 9 etaje, așezat de-a latul). Cupola parcă plutește pe cele 40 de ferestre care o înconjoară la bază. Ea pare a pluti, a se înălța, purtată de lumina ferestrelor ce-i înconjoară baza. Spațiile de la parter erau rezervate bărbaților, iar cele de la galeriile etajului erau destinate femeilor
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
icoane valoroase aduse de la Sfântul Munte Athos dovadă fiind și semnătura cu litere grecești. De asemenea, interiorul are o cromatica vie, folosind în special roșu, verde, alb și galben-auriu, ceea ce dă o luminozitate aparte. Fețele sfinților sunt luminoase, optimiste, intrând parcă în consonanță cu spiritul locuitorilor satului Tăriceni, care au rezistat evenimentelor vremii. Lor le place să spună că Tăriceni ar însemna chiar tăria celor ce o cer, adica rezistența celor care cred în existența lui Dumnezeu și credință. Bisericuța este
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Bahluiul a fost și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana, în care descria astfel râul care scaldă Iașul: <poem>""Bahluiul curge-ncet. Ca o reptilă "Cu solzii plin de stropituri murdare, " Târându-se prin vesperala zare, "Pe-ntinsul șes purcede parcă-n silă"."</poem> În schița Toamnă lungă, George Topârceanu îl numește ""râu fără apă"". De asemenea, într-o epigramă, poetul George Lesnea descria inundațiile provocate orașului Iași de ieșirea din matcă a Bahluiului: <poem>""Bahlui, ades tu te repezi "Vijelios
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
conștientizeze averea pe care au moștenit-o de la străbuni și părinți, s-o perpetueze, ba mai mult s-o împărtășească și străinilor dornici de-a cunoaște locuri în care mâna omului a avut o intervenție minimă și în care timpul parcă a stat în loc...(Articol scris de Dutciuc Ghe-Cristian, UBB Fac. de Drept Cluj, 30 martie 2010.)
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
există 88 de gospodării și 280 locuitori ( din care 139 bărbați și 141 femei ). Dacă în zilele cu soare și cer senin în depărtare se pot zări crestele Munților Zarandului și Munților Bihor, dealurile depresiunii sunt mult mai aproape de sat, parcă ar străjui hotarul de nord al acestuia, fiind cunoscute pe plan local sub denumirea de " Dealurile Brotunei " . Undele Crisului Alb, domoale sau năvalnice, în funcție de precipitații, străbat de veacuri hotarul de sub al satului, lăsând în urmă lunca Crisului, cu teren prielnic
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
locale sau prin recuperarea unei părți a prețioasei biblioteci care cuprindea cărți aduse din Italia, Polonia și Ungaria sau scrise de notării Cancelariei voievodale a Transilvaniei. Actualul proprietar al castelului din Ilia continuă această tradiție prin uitare și tăcere susținute parcă și de sobrietatea și simplitatea să arhitectonica. În prezent la U.N.E.S.C.O., castelul de la Iia este cunoscut sub numele de “turnul cu bufnite”. Dacă primul castel în care s-a născut principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen (1613-1629) este mai cunoscut
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
și de a le proiecta într-o mare perspectivă o demonstrează compoziția ""Sfatul bătrânilor"(1971)". Artistul alege din viața satului un moment grav și solemn: bătrânii, așezați pe băncile de lemn, se sfătuiesc, dincolo de concretul vieții de fiecare zi, integrând parcă experiențele tuturor înaintașilor lor. Dincolo de această fascinație a reprezentărilor fantastice, descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timișoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 și-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de țăran harnic din Tilecuș, prin moștenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea este așezată pe Valea Bistriței, între Munții Bârgău și Munții Călimani. Autoritățile locale au început demersurile pentru obținerea statutului de stațiune. Pe măsura ce parcurgi drumul dinspre Bistrița spre Vatra Dornei, intri într-un șir, parcă nesfârșit de comune, cunoscute sub denumirea de Bârgaie: Rusu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Susenii Bârgăului, Prundul Bârgăului, Tiha Bârgăului și Mureșenii Bârgăului. Din Prundul Bârgăului, vis-a-vis de biserică, drumul ce face spre dreapta duce înspre Colibița, bineînțeles printr-o
Colibița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300873_a_302202]
-
provin dintr-o suprafață unică fregmentată de râuri. Aspectul general al reliefului cu contururi domoale și văi largi ale căror versanți sunt modelați de alunecări, ori eroziune torențială, ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un aspect estompat, îmbătrânit parcă înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcția NV-SE cu înălțimile cele mai mari în partea de NV (Dealul Ponoara Zoițani 251 m și Dealul Hârtop). Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 m, altitudinile cele mai
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
mână , unul în cealalta mână și altul în dinți... și prin ei se umplea satul cu poveștile lor de viață, pe care le mai auzim și noi acum din gurile domoale ale bătrânilor ce și-au trăit viața asta și parcă așteaptă să se ducă, că viitorul nu le mai spune nimic bun. Comunismul a trecut peste ei și i-a răscolit, le-a transformat raiul în iad, dar s-au obișnuit. Iadul a luat și el față umană și și-
Comuna Crângeni, Teleorman () [Corola-website/Science/301795_a_303124]
-
Geologie, 1966) cu depozite aluvionare și pătură groasă loessoidă. În partea de nord-vest a vetrei satului sunt prezente două micro-terase locale, slab dezvoltate ce se continuă pe teritoriul comunei Piatra, acolo unde sunt mult mai dezvoltate. Aceste micro-terase se deschid parcă în evantai pe direcție NE-N-NV începând de la valea Cazanului, cu o ușoară înclinare spre vest, sud-vest. Micro-terasa I-a are altitudini cuprinse între 25-50 m, cu o dezvoltare spre NV ca un câmp aproape neted ușor înclinat, străjuind valea Călmățuiului
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
doar 187 de suflete. Sătucul este așezat la poalele unor dealuri abrupte, care îl înconjoară parțial, insă casele se întind și pe costișe. Cînd am ajuns în sat, la orele amiezii, prima impresie a fost că e prea multă liniște. Parcă nu era forfota din alte sate. Ulterior aveam să aflăm de ce. Marea majoritate a localnicilor sînt oameni bătrîni, trecuți de 60 de ani. Mergînd pe ulițele satului, am putut vedea că, totuși, prin curți, bătrînii trebăluiau. Fiecare încerca, chiar așa
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
căldură, n.r.)?“, îl interpelează brusc o bătrînica pe edilul-șef al comunei. Imediat își ițește capul dintr-o grădină o altă femeie în vîrstă care avea pe suflet aceeași problemă. Cînd află că reprezentantul primăriei e în satul alăturat (Mascurei), parcă le-a revenit dintr-odată vitalitate: „Apoi, ce, eu n-oi putea să mă repad o fugă pînă acolo!?“. Și fără să mai stea pe gînduri, bătrînicile și pornesc deîndată la drum. Numai contează că-s cîțiva kilometri buni pînă
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
investească în agricultură. Și ne-a mărturisit că nici nu concepe viata fara muncă: „Muncă îl salța pe om! Muncă îți dă și viața, și hrană, îți dă de toate. Dacă nu muncești, e jale. Nu vezi că muncești și parcă tot nu ai ce-ți trebuie. La început, cînd pornești la drum în viață, parcă e greu. Dar după aia, daca te ții de treabă, te obișnuiești. E mai greu acum cu vremurile astea. Și mai ales e greu pentru
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
îl salța pe om! Muncă îți dă și viața, și hrană, îți dă de toate. Dacă nu muncești, e jale. Nu vezi că muncești și parcă tot nu ai ce-ți trebuie. La început, cînd pornești la drum în viață, parcă e greu. Dar după aia, daca te ții de treabă, te obișnuiești. E mai greu acum cu vremurile astea. Și mai ales e greu pentru bieții țărani. Toate-s scumpe, iar bani nu sînt. Înainte, statul îți dădea și de
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
cel numit Vulpeanu, după cum spunea Constantin Curteanu, haiduci care străbăteau pădurile ce înconjoară satul și care păduri sunt și acum încă sălbatice. De fapt viața satului s-a schimbat radical abia după anul 1970, până atunci fiind o lume patriarhala parcă încremenita în timp. Satul apare menționat în România Pitoreasca când Alexandru Vlahuță în secolul 19 a vizitat satul și în care porțile țărănești sunt descrise în toată frumusețea lor, din păcate acestea sunt astăzi dispărute: este vorba de porți monumentale
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
Cultura. Zicea că-l pune la Teatru, înăuntru... N-a mai venit nimeni să-l ia, l-au lăsat aci, să stea ciorile pe el. Colo, proptit în gard, e Victor Babeș - trebuia să fie pus la Muzeul Medicinei. Dar parcă nu s-a mai făcut, că l-a luat Boerica. Uite și pe Toma Caragiu - ăla mai în spate, de s-a frânt de la mijloc. I s-a rupt nițel și nasu', văd... Tot din ghips e facut, ca în
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
spre sud, de-o parte; cu păduri de foioase coborând, cu zăvoaie urcând, până-n marginea satului, pe de altă parte), cât și în ceea ce privește orizontul spiritual bipolar, generator al unei bogate „culturi minore“, cum ar zice Blaga, cu oameni echilibrați, coborâtori parcă din mit...» (PPerS, p. 294). În "Marele dicționar geografic al României — «alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale pe județe», editat de Societatea Geografică Română, ni se certifică faptul că Tatomirești, în urmă cu mai bine de un secol, avea statutul
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
cel puțin două specii de melci de apă, una cu spirala cochiliei plată și alta conică, două specii de scoici, raci, insecte ca boul-bălții, libelule mari și mici, cele mari fiind numite și calul-dracului, păianjeni de apă și țânțari, mâncați parcă fără spor de broaște. Dintre batracieni mai existau broasca râioasă, brotăcelul verde, de copac și broscuța cântătoare, cu burta portocalie. Acestea au supraviețuit într-un număr mult mai mic. Mai exista și un peștișor interesant, numit fâță. Se cresc și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
lui Vladimir Ilici Lenin și un monument în memoria eroilor sovietici (ridicat pe locul unei gropi comune, având un obelisc de 17 m înălțime și fiind inaugurat la 7 noiembrie 1967). În perioada construcției orașului s-a realizat și un parc-grădină publică pe malul lacului Ialpug. După o legendă, poetul rus Pușkin ar fi vizitat orașul Bolgrad, atunci când se afla în exil, cu permisiunea generalului Inzov. După aceeași legendă, el însuși ar fi plantat un copac în parcul orașului, acest
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
utilizării drept piste de aterizare-decolare a fost avansată de foarte mulți cercetători, dar nu există dovezi credibile... nu încă... Nici un drum special amenajat nu ducea către Machu Picchu. Această enclavă (probabil a preoților, putând adăposti doar 500 de persoane) există parcă în afara timpului și spațiului, ascunzând mistere încă de nepătruns. În inima unui lanț de munți acoperiți de un dens covor vegetal, Machu Picchu domină de mai bine de cinci veacuri îngusta și adânca vale a râului Urubamba.Acest cadru natural
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
le dedică fiecare dintre volumele editate. În acest sens, scriitorul Mircea Sântimbreanu comentează: „"cînd cu titlul uneia din primele sale cărți, Octav Pancu-Iași exclama «"Mai e un loc pe genunchi"», ori, cînd cu titlul alteia vestea ca o triumfătoare proclamație, parcă întregii lumi, «" Are tata doi băieți!"» el nu făcea, sînt sigur, decît să ne destăinuie un "început" (s.a.) de recensămînt"”. Urmează o listă a scrierilor lui Octav Pancu-Iași. Publicațiile fără an cunoscut vor fi ordonate alfabetic, urmând celor dispuse cronologic
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]