47,628 matches
-
Chile pentru poemul său "Cântecul sărbătorii", care se publică în revista Federației studenților intitulată "Juventud". Colaborează la revista "Claridad", organ oficial de presă al "Federației studenților". La 24 august 1922, sub egida grupului literar "Vremia" are loc un recital din versurile poeților Joaquín Ciufuentes, R. Monestier, Alberto Rojas Giménez și Pablo Neruda. În octombrie 1922, revista "Los Tiempos", din Montevideo, dedică un număr poeziei tinere, incluzând și poezia lui Neruda. În august 1923 apare în editura "Claridad" ediția oficială a volumului
Pablo Neruda () [Corola-website/Science/306437_a_307766]
-
în Finlanda, datorită aportului formațiilor Finntroll, Ensiferum, Korpiklaani, Turisas, și Moonsorrow. ul este caracterizat de diversitate, reprezenanții săi utilizând o gamă largă de instrumente folk, iar formațiile de obicei au în componența de bază 6 membri sau mai mulți. Tematica versurilor genului în general se axează pe fantezie, mitologie, păgânism, istorie și natură.
Folk metal () [Corola-website/Science/306455_a_307784]
-
în spatele uriașului succes se găsesc ani de munca înverșunată, de studiu intens și de multe opreliști și nevoi. I-au fost cenzurate, totodată, spectacolele, în anul 1981 (http://jurnalul.ro/stire-jurnalul/povestea-unui-spectacol-interzis-522174.html), când spectacolul „Pe-un franc poet”, pe versuri de Ion Luca Caragiale, a fost oprit imediat după premieră. În 1992 Tudor Gheorghe a avut primul spectacol după revoluție, numit „Cântece cu gura închisă”. A revenit pe scenă în 1998, și din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile
Tudor Gheorghe () [Corola-website/Science/306453_a_307782]
-
care a fost sub mai multe imperii. Muzica este mai puțin cunoscută, culeasă și prelucrată dintr-o carte apărută doar în limba germană. „Rumanische Volkslieder aus der Bukowina” de Matthias Friedwagner, apărută în 1938 conține 530 de partituri muzicale și versuri culese din Bucovina, între anii 1902-1916, la inițiativa Ministerului Culturii, din Viena. Anul 2008 îl readuce pe îndrăgitul artist într-o piesă de teatru după aproape zece ani de la ultima apariție. Tudor Gheorghe apare în musicalul Omul din La Mancha
Tudor Gheorghe () [Corola-website/Science/306453_a_307782]
-
este că lupta pentru putere aduce nenorocire unei țări și a persoanelor implicate. Subiectul este inspirat din istoria Moldovei. Compoziția dramei este realizată în cinci părți numite canturi, fiecare având câte un titlu, care sintetizează conținutul. Dramă este realizată în versuri. Primul cânt are ca titlu "Un rob pentru un galben". Acțiunea se petrece într-o piață din Iași. Răzvan vine și găsește o pungă pierdută de boierul Sbierea. El dă pungă unui sărac, Tănase, dar acesta la început refuză să
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
la Răzvan, constată lipsa unui galben și-i cere lui Bașotă să i-l dea pe Răzvan rob. Răzvan redevine rob deși ar fi preferat să fie ucis. Cantul al II-lea se intitulează „Răzbunarea“, și are ca moto patru versuri ale poetului C. Bolliac: „Țiganul și clăcașul/Au fost gândirea mea;/ Stăpânul, arendașul/ Și legea lor cea grea“, iar locul unde se desfasoara acțiunea este „în codrul Orheiului“. Răzvan este căpitanul haiducilor, după ce trei ani fusese robul lui Sbierea, „o
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
reproșează lui Răzvan lipsa de ambiție pentru mărire: „Eu te las! Te las, Răzvane! Om tâmpit și sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus și tu prea jos!“. Cantul IV poartă titlul „încă un pas“ și are ca moto versuri din „Jalnică tragedie“ a lui Beldiman: „Pentru țigani s-au zis multe, ca să nu fie primiți/ Căci rușine Eteriei a fi cu țigani uniți,/ Căci luandu-se Elada, de vor fi și ei ostași,/ Vor cere cu tot cuvântul și
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
(n. 12 februarie 1862 - d. 19 octombrie 1929) a fost dramaturg și om de teatru român, fiul doctorului Carol Davila. A debutat cu poezii. Capodopera lui este drama istorică în versuri „Vlaicu Vodă” (1902) capitol dintr-o proiectată trilogie, „Mirciada”, una dintre operele de bază ale repertoriului dramatic românesc. În ea se evocă, în versuri de amploare romantică, unul dintre momentele de luptă pentru menținerea și întărirea independenței Țării Românești. a
Alexandru Davila () [Corola-website/Science/305785_a_307114]
-
teatru român, fiul doctorului Carol Davila. A debutat cu poezii. Capodopera lui este drama istorică în versuri „Vlaicu Vodă” (1902) capitol dintr-o proiectată trilogie, „Mirciada”, una dintre operele de bază ale repertoriului dramatic românesc. În ea se evocă, în versuri de amploare romantică, unul dintre momentele de luptă pentru menținerea și întărirea independenței Țării Românești. a fost, ca director al Teatrului Național din București (între 1905 și 1908, apoi între 1912 și 1914) și în calitate de regizor al companiei de teatru
Alexandru Davila () [Corola-website/Science/305785_a_307114]
-
1997 pe „Aniversare 35”), reluată doi ani mai târziu, într-o nouă interpretare, pe discul „SymPhoenix/Timișoara”. În 1993, Nicolae Covaci avea în intenție — potrivit declarațiilor sale — să finalizeze acest proiect prin cooptarea poetului Șerban Foarță, care trebuia să compună versuri în limba română pentru melodiile aproape finalizate. Rezulta astfel o variantă românească, intitulată „Împăratul Vampirilor”. Un an mai târziu, intenția lui Nicolae Covaci a fost să realizeze un "„music-horror-picture-show”", pornind tocmai de la această temă. Scenariul și piesele erau finalizate și
Empire of Vampires (opera) () [Corola-website/Science/305780_a_307109]
-
primar al Capitalei. În amintirea revoluționarului român, în București există strada C.A. Rosetti și Piața C. A. Rosetti, unde tronează Monumentul lui C. A. Rosetti. Publicistica lui se caracterizează prin avînt romantic, stil patetic, vibrant. În tinerețe a scris versuri sentimentale și patriotice, a tradus din Byron, Béranger, Lamartine, Hugo. În 1867 C.A.Rosetti a fost membru fondator al Societății literare române, care a devenit ulterior Academia Română.
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
natal, absolvă liceul în Atena, și urmează cursurile Universității din Paris. Intră în diplomație și ocupă diferite funcții în ambasadele Greciei din 1931 până în 1962. Debutul editorial cu placheta Strofi(Cotitura), are loc în 1931. A scris relativ puțin, dar versurile sale au fost bine primite pentru mesajul lor antifascist, de fapt Seferis a reluat ideile umanismului clasic grecesc și le-a recontextualizat, pentru a le adapta la contextul socio-istoric al secolului XX. A fost distins cu premiul Palamas în 1947
Giorgos Seferis () [Corola-website/Science/305796_a_307125]
-
Astfel, izbăvirea devine posibilă numai prin iubire: În poezia ei, Maria Eugenia Olaru scoate frecvent în evidență dihotomii, adesea între elementele naturale și umane, natura și ființa umană fiind în viziunea poetei cele două elemente principale ale creației divine. Astfel, versurile de urmează ilustrează o asemenea dihotomie care revine adesea în poezei ei, anume roua și lacrimile. Ambele provin de la Dumnezeu, rouă întărește mugurii, lacrimile întăresc ființa. Apel pentru păstrarea icoanelor în școli București 2008 Menționăm câteva din volumele sau lucrările
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
în articole agresive radicalizarea liricii românești” (SSra, I, 14). După un debut de „mare succes“, în 1941, cu "Cântice țigănești" (cu mai multe ediții „adăugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică și alte remarcabile volume de versuri: La mijlocul anilor 1960 a redactat suplimentului literar al revistei „Ramuri” din Craiova, „Povestea vorbii”, unde a publicat pe unii scriitori de avangardă (Vintilă Ivănceanu, Dumitru Țepeneag, Leonid Dimov etc.) care nu erau agreați de către revistele literare ale vremii. A fost
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
crude (marea verde ascunde „convulsii de epilepsie“, ochii ce se scurg „precum albușuri de ou“, carnea femeii este un arc voltaic); de la ermeticii solemni și muzicali, tânărul Miron Radu Paraschivescu deprinde gustul pentru tăcerile verticale, luminile vesperale, taie articulațiile dintre versuri și trece ideile prin marmora unui poem rece, sculptural» (SSra, I, 14). După ciclul «Primele», poetul nu așază "Cântice țigănești" (1941), cum s-ar fi așteptat istoricul literar, ci "Declarația patetică" (1960), deoarece poemele de sub acest titlu «au fost scrise
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
acest titlu «au fost scrise între anii 1934 și 1948)» (PScr, I, 41); „această ordine“ i se impune poetului prin „titlul programatic“ și prin faptul că «în genere este vorba de o poezie politică, directă sau ascunsă în parabole transparente», versurile „respirând un aer conspirativ“, „evitând sistematic marile teme abstracte ale poeziei“ și vorbind «într-un limbaj cât se poate de exact și de prozaic despre mântuirea omului prin luptă, despre pâinea unanimă și (după Paul Eluard) despre grădina suspendată a
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
PScr, I, 209 sqq.). După "Cîntice țigănești", volumul I al "Scrierilor" lui Miron Radu Paraschivescu lasă cale liberă pentru "Laude și alte poeme" (1959) în care «nu mai găsim nici retorica whitmaniană din primele poeme, nici lirismul sentimental din "Cântice"»; «versul se clasicizează, anecdota și morala pătrund în poem»; «ereticul Miron Radu Paraschivescu străbate și el, fără revoltă, deșerturile literaturii sfătoase, „înaripate“ (cum o numește critica momentului), scriind, pe teme curente, poeme didactice și reflexive, fără originalitate» (SSra, I 24), după cum
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
ivesc și câteva caligrafii, memorabile poeme ale roadelor: («Laudă tomatei» - PScr, I, 309 sq.); («Mărul» - PScr, I, 311); începe să se releve «un fond clasic de inspirație ce va ieși la iveală în întregime de-abia în ultimele volume de versuri; până atunci, Miron Radu Paraschivescu dă sugestia creației obscure și laudă, în modul liric al lui Pillat (dar și al lui Anton Pann din poema poamelor !), sângele transparent, noblețea miezului roșu și, ca un veritabil spirit clasic, sacralizează plăcerea de
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
laudă, în modul liric al lui Pillat (dar și al lui Anton Pann din poema poamelor !), sângele transparent, noblețea miezului roșu și, ca un veritabil spirit clasic, sacralizează plăcerea de a mușca din pulpa fructului răcoros» (SSra, I, 25). Cu "Versul liber" (1965) „se închide“ primul volum de "Scrieri". Prefața-manifest, "Majuscule", reliefează în fața generației resurecției poetice un foarte interesant program de acțiune estetico-literară: «Cartea de față nu vrea câtuși de puțin să fie un exemplu rău pentru tineri; dimpotrivă, sper ca
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
visa să le dau un sfat tinerilor poeți, este acesta: să evite rutina care se strecoară pe furiș în numele ordinei. Dar să caute ordinea, singura care le poate asigura cucerirea neîntreruptă asupra lor înșiși. La noi se practică mult acuma versul liber, acela a cărui apariție îl îngrozea pe Mallarmé, făcându-l să exclame pietrificat: „Ils ont touché au vers !...“ Și genialul meșter avea dreptate. Mă îndoiesc dacă, pornind de la refuzul oricărei discipline a artei, vom putea ajunge la esența ei
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
ordinei. Dar să caute ordinea, singura care le poate asigura cucerirea neîntreruptă asupra lor înșiși. La noi se practică mult acuma versul liber, acela a cărui apariție îl îngrozea pe Mallarmé, făcându-l să exclame pietrificat: „Ils ont touché au vers !...“ Și genialul meșter avea dreptate. Mă îndoiesc dacă, pornind de la refuzul oricărei discipline a artei, vom putea ajunge la esența ei. Esența e un miez ascuns ce pretinde o tehnică și un exercițiu prin care să fie descoperit și stăpânit
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
rimă) prin care vechea și eterna poetică avea să ne transmită atâtea emoții captate». «Dar - spune în continuare Miron Radu Paraschivescu - geometria formei ascunde uneori în severitatea ei și o raclă perfectă, cum e chihlimbarul pentru insecte: emoția închisă-n versul riguros riscă să fie sacrificată rigorii însăși. Și atunci se scorni un alt limbaj, al preciziei neglijente - dacă pot spune astfel - din versul liber, chemat să restituie la lectură miezul emoției vii. Căci aparenta lui libertate obligă în fond la
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
ascunde uneori în severitatea ei și o raclă perfectă, cum e chihlimbarul pentru insecte: emoția închisă-n versul riguros riscă să fie sacrificată rigorii însăși. Și atunci se scorni un alt limbaj, al preciziei neglijente - dacă pot spune astfel - din versul liber, chemat să restituie la lectură miezul emoției vii. Căci aparenta lui libertate obligă în fond la o și mai aspră rigoare: înregistrarea exactă a mișcărilor sufletului, împinsă până la reconstituirea grafică a unui sentiment; printre cuvinte, aparent înlănțuite la-ntâmplare
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
credem pe cuvânt, ca și cum ar fi descoperit aceste lucruri pentru-ntâia oară. Actualitatea poeziei va fi așadar în autenticitatea formulării, în restituirea intactă, dar înnobilată de o idee, a fiorului trăit.» (PScr, I, 372). Oricât de mare ar fi ispita versului liber, poetul trebuie „să-și facă mâna“ spre a nu transcrie «decât necesarul, dispensându-se de cuvinte până la a păstra din ele numai montura unei emoții în protocolul versului»; ajuns aici, «atunci poate că poetului îi e îngăduită și marea
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
fiorului trăit.» (PScr, I, 372). Oricât de mare ar fi ispita versului liber, poetul trebuie „să-și facă mâna“ spre a nu transcrie «decât necesarul, dispensându-se de cuvinte până la a păstra din ele numai montura unei emoții în protocolul versului»; ajuns aici, «atunci poate că poetului îi e îngăduită și marea aventură a versului liber; sigur e că prin vers liber am vrut să înțeleg, în primul rând, liber de orice vorbărie; în el actualitatea se realizează nu prin obiectivarea
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]