47,628 matches
-
trebuie „să-și facă mâna“ spre a nu transcrie «decât necesarul, dispensându-se de cuvinte până la a păstra din ele numai montura unei emoții în protocolul versului»; ajuns aici, «atunci poate că poetului îi e îngăduită și marea aventură a versului liber; sigur e că prin vers liber am vrut să înțeleg, în primul rând, liber de orice vorbărie; în el actualitatea se realizează nu prin obiectivarea emoției, ca-n cel clasic, ci printr-o maximă personalizare.» (ibid.). Nu trebuie uitat
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
a nu transcrie «decât necesarul, dispensându-se de cuvinte până la a păstra din ele numai montura unei emoții în protocolul versului»; ajuns aici, «atunci poate că poetului îi e îngăduită și marea aventură a versului liber; sigur e că prin vers liber am vrut să înțeleg, în primul rând, liber de orice vorbărie; în el actualitatea se realizează nu prin obiectivarea emoției, ca-n cel clasic, ci printr-o maximă personalizare.» (ibid.). Nu trebuie uitat faptul că lecția aceasta de „anatomie
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
am vrut să înțeleg, în primul rând, liber de orice vorbărie; în el actualitatea se realizează nu prin obiectivarea emoției, ca-n cel clasic, ci printr-o maximă personalizare.» (ibid.). Nu trebuie uitat faptul că lecția aceasta de „anatomie“ a versului liber și „volumul-aplicație“, "Versul liber", de Miron Radu Paraschivescu, din 1965, se relevă chiar în orizontul temporal al „marii explozii lirice“ datorate noii "generații Labiș-Stănescu-Sorescu;" și în afară de prefața-program, "Majuscule", reprezentanții generației resurecționale și-au mai însușit în 1965, din "Versul
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
în primul rând, liber de orice vorbărie; în el actualitatea se realizează nu prin obiectivarea emoției, ca-n cel clasic, ci printr-o maximă personalizare.» (ibid.). Nu trebuie uitat faptul că lecția aceasta de „anatomie“ a versului liber și „volumul-aplicație“, "Versul liber", de Miron Radu Paraschivescu, din 1965, se relevă chiar în orizontul temporal al „marii explozii lirice“ datorate noii "generații Labiș-Stănescu-Sorescu;" și în afară de prefața-program, "Majuscule", reprezentanții generației resurecționale și-au mai însușit în 1965, din "Versul liber", de Miron Radu
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
versului liber și „volumul-aplicație“, "Versul liber", de Miron Radu Paraschivescu, din 1965, se relevă chiar în orizontul temporal al „marii explozii lirice“ datorate noii "generații Labiș-Stănescu-Sorescu;" și în afară de prefața-program, "Majuscule", reprezentanții generației resurecționale și-au mai însușit în 1965, din "Versul liber", de Miron Radu Paraschivescu: (1) „condiția“ ca în fața „unităților“ („cărămizilor-cuvinte“) ca „materiale pentru poem“, „comutative“, „dislocative“, spiritul trebuie să fie mereu neliniștit-creator întru posibila „infinire“ a diversității de forme; (2) „senilitatea consacrată“ este sortită prăbușirii și valoarea reală se
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Șelmaru ("Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu"), Ion Vitner ("Poezia lui A. Toma"). Câteva exemple din cele mai semnificative: Alexandru Toma, (tatăl lui Sorin Toma, autor al articolului defăimător despre Arghezi), a fost proclamat „cel mai mare poet român contemporan”. Cu versuri precum "Imperialist american" "Cădea-ți-ar bomba în ocean" A. Toma a fost, până la moartea sa, în 1954, un model oficial pentru creatorii de poezie din România. Alți importanți reprezentanți ai poeziei realist-socialiste, ce traduceau în versurile lor lozincile PMR
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
român contemporan”. Cu versuri precum "Imperialist american" "Cădea-ți-ar bomba în ocean" A. Toma a fost, până la moartea sa, în 1954, un model oficial pentru creatorii de poezie din România. Alți importanți reprezentanți ai poeziei realist-socialiste, ce traduceau în versurile lor lozincile PMR au fost: Ca autori ar mai fi de adăugat: Eugen Frunză, Miron Radu Paraschivescu, Nina Cassian ("An viu, nouă sute și șaptesprezece"), Ion Brad ("Cincisutistul"), Veronica Porumbacu ("Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii"), Maria Banuș ("Ție-ți vorbesc
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
Uniunii este înscăunată o echipă prezidată de Matei Socor, care va avea succesiv și alte funcții importante: Director al Radiodifuziunii, Director permanent al Orchestrei Simfonice Radio. Matei Socor este și autorul muzicii pentru Imnurile de stat (versiunea din 1948 pe versuri de Aurel Baranga, cea din 1953 pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu). Compozitorii sunt chemați să scrie lucrări angajate, partinice și revoluționare. În raportul ședinței de constituire, Matei Socor subliniază că "„sarcinile Uniunii Compozitorilor sunt clare în privința reeducării
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
Socor, care va avea succesiv și alte funcții importante: Director al Radiodifuziunii, Director permanent al Orchestrei Simfonice Radio. Matei Socor este și autorul muzicii pentru Imnurile de stat (versiunea din 1948 pe versuri de Aurel Baranga, cea din 1953 pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu). Compozitorii sunt chemați să scrie lucrări angajate, partinice și revoluționare. În raportul ședinței de constituire, Matei Socor subliniază că "„sarcinile Uniunii Compozitorilor sunt clare în privința reeducării unor creatori obșnuiți cu criteriile estetizante burgheze”" și
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație. A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive. În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 - 19.00 și 20.30 - 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi rubrici. În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
de atunci, s-a pensionat), cu o recenzie despre poezia confraților săi Ivo Munteanu/ Ivo Muncan și Drago Mi-rianici/ Drago Mirjanic. Milenovici este un autor cu opera bogată, aceasta cuprinzând peste douăzeci de volume publicate începând cu 1970 (Culegătorii înălțimilor, versuri și proza): 9 cărți de poezie (dintre care una publicată în Șerbia - Pasărea de pe creangă ruptă, Novi Sad, 1996 și una tradusă în românește de Carmen Blaga și Lucian Alexiu, intitulată 7 incantații pentru femeie, piatra și vânt, Timișoara, 1992
Slavomir Gvozdenovici () [Corola-website/Science/305301_a_306630]
-
1992, 1998) și Premiul Uniunii Sârbilor din Dortmund - Fundația "Petar Kocic (1998, 2003). Milenovici trăiește ca scriitor liber profesionist la Timișoara. "La Timișoara nu știm cât suntem în realitate și cât în literatura; același sentiment îl avem și când citim versurile lui , scriitor care nu a devenit ocazional cel mai vizibil nume dintre poeții sârbi și muncitorii naționali în România, ci în întreaga risipire a sârbilor în lume", a rostit în 1997 academicianul Matija Beckovic, unul dintre cei mai importanți poeți
Slavomir Gvozdenovici () [Corola-website/Science/305301_a_306630]
-
lui Hipparc (1984) este un lung poem ermetic-filosofic în 12 capitole, un babilon livresc scris într-un limbaj abstract, neologic, în cadențe largi, amintind de sonurile peanilor antici. În volumul Pluralitate (1988) se remarcă al treilea ciclu de poeme, cu versuri scurte, distihuri ori terține, în care aceleași teme sunt tratate într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând pentru definiția metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
Achim sunt: Una dintre cele mai fermecătoare cărți pentru copii din istoria literaturii române, cronică publicată de Alex. Ștefănescu în revista "România Literară", 2005 George Achim - inconfortul „stării de gratie“, cronică publicată de Ion Pop în revista "Cultura", 2009 În versuri largi și maiestuoase, cronică publicată de Titu Popescu în revista "Steaua", 2011 Dulceața vieții sub sabia morții, cronică publicată de Liliana Truță în revista "Familia", 2010 Între două lumi, cronică publicată de Carmen Ardelean în revista "Caiete Silvane", 2011 Rafinament
George Achim () [Corola-website/Science/305336_a_306665]
-
puțin după moartea tatălui lui Rilke, Rodin a pus brusc capăt acestei relații contractuale. Principalele creații poetice din perioada pariziană au fost "Neue Gedichte" (Poezii noi) 1907, "Der neuen Gedichte anderer Teil" (Cealaltă parte a poeziilor noi) 1908, care cuprind versuri scrise din 1903 până în 1908, cartea de poezii "Requiem" 1909, precum și romanul "Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge" (Însemnările lui Malte Laurids Brigge), început în 1904 și terminat în ianuarie 1910. În anul 1912 a apărut o nouă ediție a
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
Marcel I ar fi împărțit Orașul în „"25 de titluri"” sau parohii, fiecare încredințată unui prezbiter. O altă problemă, nu mai puțin spinoasă, o constituia mulțimea de creștini, care renegaseră credința în timpul persecuției, așa zișii „"lapși"”; judecând după omagiul în versuri compus în cinstea sa de papa Damas I, Marcel I a fost mai degrabă un rigorist care, pentru severitatea penitențelor impuse lapșilor a fost curând urât de aproape toată comunitatea romană. Urmare a acestei atitudini rigoriste au fost și dezordinile
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
pe faptul că izvorul cel mai vechi - "Catalogul Liberian" - (compus aproximativ cu 40 de ani după pontificatul lui Marcel I) îi numește pe amândoi; Papa Damas I, apoi, îl definește pe Marcel I «rector» - termen rezervat episcopilor - în epitaful în versuri compus în onoarea lui; în sfârșit, scrierile donatiștilor, care - deși îl atacă, acuză și calomniază pe Marcel I - rămân totuși un izvor istoric care probează, din plin, poziția lui Marcel în Biserica Romei.
Papa Marcel I () [Corola-website/Science/305395_a_306724]
-
din Parlamentul României. În 2002 a fost decorat de către președintele Ion Iliescu cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de Cavaler. Din 2002 a înființat și conduce Asociația culturală „Renașterea buzoiană”. A publicat articole politice în presa buzoiană, a publicat versuri în diverse reviste și în almanahul „Renașterea buzoiană” și două cărți: „Parlamentarii și frizerii” -1998, „Politica între fascinație și repulsie”-2004. Din 2005 este consilier la Comisia pentru Regulament a Camerei Deputaților. Ovidiu Cameliu Petrescu a absolvit facultatea de filosofie
Cameliu Ovidiu Petrescu () [Corola-website/Science/305460_a_306789]
-
și o fiică. În tradiția iconografică a Digambarei, Mahavira va fi întotdeauna reprezentat complet gol, lipsit de ornamentații și cu ochii plecați. O altă discrepanță ține de cea mai importantă rugăciune jainistă, Navakar Mantra: Svetambar confirmă importanța tuturor celor 11 versuri care o alcătuiesc, dar Digambar și Sthanakavasis, o sectă care va apărea mai târziu, acceptă doar primele 5 versuri ca fiind veridice și autoritare. În secolul al XVIII-lea, a avut loc o nouă schismă, de data aceasta în sânul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cu ochii plecați. O altă discrepanță ține de cea mai importantă rugăciune jainistă, Navakar Mantra: Svetambar confirmă importanța tuturor celor 11 versuri care o alcătuiesc, dar Digambar și Sthanakavasis, o sectă care va apărea mai târziu, acceptă doar primele 5 versuri ca fiind veridice și autoritare. În secolul al XVIII-lea, a avut loc o nouă schismă, de data aceasta în sânul sectei Svetambar, datorită intruziunii unor forme de venerare a templelor și de ritualism. Călugărul jainist Viraji inițiază o nouă
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
și Munis / Sadhu (călugării). Rostirea prelungă, din adîncul ființei a acestei silabe indiene este de fapt în jainism o contaminare a celor cinci inițiale din numele celor cinci parameshthis: A+A+A+U+M. "Om" mai simbolizează și primele cinci versuri din Navakar Mantra, cea mai sfântă rugăciune a jainismului. Triratna este un alt simbol jainist și se prezintă sub forma unei bijuterii întreite care face aluzie la cele trei giuvaeruri jainiste. Îndeplinește astfel același rol ca cele trei puncte de
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
folosite rugăciuni, poeme și silabe (मन्त्र - "mantra") cu încărcătură mistică. Dintre acestea "Navakar Mantra", "Namokar Mantra" sau "Namaskar Mantra" este cea mai importantă și a căpătat emblema de simbol al jainismului. Rugăciunea este compusă din unsprezece versuri dintre care primele cinci glorifică cele cinci tipuri de ființe ("parameshthis") aflate pe diferite trepte ce duc spre izbăvirea spirituală, iar ultimele patru explică rolul fundamental al poemului. Aceste ultime patru versuri nu sunt recunoscute de sectele Digambara și Sthanakvasis
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
simbol al jainismului. Rugăciunea este compusă din unsprezece versuri dintre care primele cinci glorifică cele cinci tipuri de ființe ("parameshthis") aflate pe diferite trepte ce duc spre izbăvirea spirituală, iar ultimele patru explică rolul fundamental al poemului. Aceste ultime patru versuri nu sunt recunoscute de sectele Digambara și Sthanakvasis și nu figurează în versiunea lor "Namaskar Mantrei". Deși există diferențe minore între unele variante, textul aproximativ al rugăciunii este următorul:
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ș.a. Autor de compuneri originale și de imitații din autori europeni, a evocat în „Musa românească” (1868) mitologia și istoria națională, dovedind o imaginație fabuloasă și predilecție pentru viziunea macabră și umorul grotesc. A scris „Povestea povestelor” (1843), basm în versuri albe, sinteză a spiritului folcloric cu fantasticul oriental. A mai scris fabule și comedia de factură clasică „Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară”, precum și dialogul satiric „Holteiul și boiernașul” etc.
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
locuiește la Chișinau unde profesează avocatura. A început a publica proză din 1981, iar din 1993 este Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Autor a 19 cărți de proză, poezie și teatru, peste 20 de lucrări muzicale puse pe muzica, versurile și înterpretare proprie (vezi rețeaua de socializare youtube.com). Publică romane, povestiri, nuvele, poezii, pamflete politice (vezi rețelele de socializare: agonia.ro; https://borisdruta.wordpress.com/). Nu a fost membrul partidului comunist, nu a avut și nu are apartenență la
Boris Druță () [Corola-website/Science/303480_a_304809]