46,652 matches
-
doilea pahar, Gervaise nu mai simțea foamea care o chinuia", scria Emile Zola în Gervaise), nu s-a repetat în secolul al XX-lea, ba din contră, din anii cincizeci, a început să scadă. Cu siguranță, odată cu primul Război Mondial, vinul avea să-și recâștige emblema de vechi combatant. În opera sa, Omagiu vinului , Mareșalul Pétain nu a ezitat să scrie faptul că vinul "a ajutat considerabil, în felul său, la victorie". Este adevărat că, încă de la începutul conflictului, viticultorii din
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în Gervaise), nu s-a repetat în secolul al XX-lea, ba din contră, din anii cincizeci, a început să scadă. Cu siguranță, odată cu primul Război Mondial, vinul avea să-și recâștige emblema de vechi combatant. În opera sa, Omagiu vinului , Mareșalul Pétain nu a ezitat să scrie faptul că vinul "a ajutat considerabil, în felul său, la victorie". Este adevărat că, încă de la începutul conflictului, viticultorii din Sud au oferit trupelor franceze stocurile lor de vin (200 000 hl), realizând
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-lea, ba din contră, din anii cincizeci, a început să scadă. Cu siguranță, odată cu primul Război Mondial, vinul avea să-și recâștige emblema de vechi combatant. În opera sa, Omagiu vinului , Mareșalul Pétain nu a ezitat să scrie faptul că vinul "a ajutat considerabil, în felul său, la victorie". Este adevărat că, încă de la începutul conflictului, viticultorii din Sud au oferit trupelor franceze stocurile lor de vin (200 000 hl), realizând astfel o campanie publicitară impresionantă. În semn de recunoștință, armata
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
În opera sa, Omagiu vinului , Mareșalul Pétain nu a ezitat să scrie faptul că vinul "a ajutat considerabil, în felul său, la victorie". Este adevărat că, încă de la începutul conflictului, viticultorii din Sud au oferit trupelor franceze stocurile lor de vin (200 000 hl), realizând astfel o campanie publicitară impresionantă. În semn de recunoștință, armata cumpără 6 milioane de hectolitri de vin în 1916 și 12 milioane în 1917. Astfel, rația unui soldat crește în 1916 de la un sfert la jumătate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la victorie". Este adevărat că, încă de la începutul conflictului, viticultorii din Sud au oferit trupelor franceze stocurile lor de vin (200 000 hl), realizând astfel o campanie publicitară impresionantă. În semn de recunoștință, armata cumpără 6 milioane de hectolitri de vin în 1916 și 12 milioane în 1917. Astfel, rația unui soldat crește în 1916 de la un sfert la jumătate de litru de vin pe zi (pe când înainte de 1914 rația nu implica și vin). Mai mult chiar, vinul va fi ridicat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
realizând astfel o campanie publicitară impresionantă. În semn de recunoștință, armata cumpără 6 milioane de hectolitri de vin în 1916 și 12 milioane în 1917. Astfel, rația unui soldat crește în 1916 de la un sfert la jumătate de litru de vin pe zi (pe când înainte de 1914 rația nu implica și vin). Mai mult chiar, vinul va fi ridicat la rangul de personaj mitic sub "denumirea de origine ne-controlată de pinard"73 (vin de calitate inferioară), fiindu-i dedicat chiar și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de hectolitri de vin în 1916 și 12 milioane în 1917. Astfel, rația unui soldat crește în 1916 de la un sfert la jumătate de litru de vin pe zi (pe când înainte de 1914 rația nu implica și vin). Mai mult chiar, vinul va fi ridicat la rangul de personaj mitic sub "denumirea de origine ne-controlată de pinard"73 (vin de calitate inferioară), fiindu-i dedicat chiar și un cântec ("Vive le pinard 74") sau chiar un imaginar electrizant pornind de la generalul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de la un sfert la jumătate de litru de vin pe zi (pe când înainte de 1914 rația nu implica și vin). Mai mult chiar, vinul va fi ridicat la rangul de personaj mitic sub "denumirea de origine ne-controlată de pinard"73 (vin de calitate inferioară), fiindu-i dedicat chiar și un cântec ("Vive le pinard 74") sau chiar un imaginar electrizant pornind de la generalul Pinard, cel despre care se presupune că ar fi adus victoria soldaților francezi, ajungând la părintele Pinard, cel
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a crescut cu ocazia întoarcerii la viața civilă, a miilor de oameni din Nord și Vest, care aveau să înceapă să bea în mod regulat vin, în detrimentul producției lor tradiționale fabricată la fermă. În ciuda acestei contribuții însemnate adusă consumului de vin în Franța, acesta va continua să descrească, fiind la originea istorică a dezechilibrului structural al pieței vinicole actuale. Consumul mediu anual pe cap de locuitor s-a prăbușit de la începutul anilor șaizeci: în treizeci de ani (din 1960 până în 1990
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de locuitor s-a prăbușit de la începutul anilor șaizeci: în treizeci de ani (din 1960 până în 1990) a trecut de la 130 la 73,41 (nivel atins în 1883). Sursa: Ancheta INRA / ONIVINS Fig. 1 Frecvența consumului declarat (%) pe ansamblul populației Vinul nu mai este decât o băutură ocazională, consumată ca și băuturile spirtoase între prieteni, într-un cadru festiv, pierzându-și statutul său de băutură națională. Ieri "mâncam" vin, astăzi îl bem cu prietenii. Trecerea de la "vinul ca aliment", băutură zilnică
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
declarat (%) pe ansamblul populației Vinul nu mai este decât o băutură ocazională, consumată ca și băuturile spirtoase între prieteni, într-un cadru festiv, pierzându-și statutul său de băutură națională. Ieri "mâncam" vin, astăzi îl bem cu prietenii. Trecerea de la "vinul ca aliment", băutură zilnică, la "vinul de agrement", băutură de ocazie, este un fenomen de civilizație. În 198075, apoi în 198576 apăreau primele două studii de cercetare privind consumul de vin pe gospodărie, realizate de Oficiul național interprofesional al Vinurilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mai este decât o băutură ocazională, consumată ca și băuturile spirtoase între prieteni, într-un cadru festiv, pierzându-și statutul său de băutură națională. Ieri "mâncam" vin, astăzi îl bem cu prietenii. Trecerea de la "vinul ca aliment", băutură zilnică, la "vinul de agrement", băutură de ocazie, este un fenomen de civilizație. În 198075, apoi în 198576 apăreau primele două studii de cercetare privind consumul de vin pe gospodărie, realizate de Oficiul național interprofesional al Vinurilor (ONIVINS) cu participarea Laboratorului de Economie
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mâncam" vin, astăzi îl bem cu prietenii. Trecerea de la "vinul ca aliment", băutură zilnică, la "vinul de agrement", băutură de ocazie, este un fenomen de civilizație. În 198075, apoi în 198576 apăreau primele două studii de cercetare privind consumul de vin pe gospodărie, realizate de Oficiul național interprofesional al Vinurilor (ONIVINS) cu participarea Laboratorului de Economie și Sociologie rurală din Montpellier, subordonat Institutului național al Cercetării agronomice (INRA). În 199077, Institutul Național al Denumirilor de Origine (INAO) s-a alăturat și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinul ca aliment", băutură zilnică, la "vinul de agrement", băutură de ocazie, este un fenomen de civilizație. În 198075, apoi în 198576 apăreau primele două studii de cercetare privind consumul de vin pe gospodărie, realizate de Oficiul național interprofesional al Vinurilor (ONIVINS) cu participarea Laboratorului de Economie și Sociologie rurală din Montpellier, subordonat Institutului național al Cercetării agronomice (INRA). În 199077, Institutul Național al Denumirilor de Origine (INAO) s-a alăturat și el acestor instituții pentru a analiza, pe bază de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
subordonat Institutului național al Cercetării agronomice (INRA). În 199077, Institutul Național al Denumirilor de Origine (INAO) s-a alăturat și el acestor instituții pentru a analiza, pe bază de eșantioane reprezentative însumând 4000 de persoane, comportamentul francezilor cu privire la consumul de vin și, mai mult decât atât, pentru a preconiza evoluția probabilă a acestuia în următorii ani. Fig. 2 Frecvența consumului declarat (în %) Primul studiu de cercetare al ONIVINS-INRA din 1980 a condus la concluzia că, în ceea ce privește atitudinea față de vin, frecvența consumului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
consumul de vin și, mai mult decât atât, pentru a preconiza evoluția probabilă a acestuia în următorii ani. Fig. 2 Frecvența consumului declarat (în %) Primul studiu de cercetare al ONIVINS-INRA din 1980 a condus la concluzia că, în ceea ce privește atitudinea față de vin, frecvența consumului era principalul factor de diferențiere. În rândul populației chestionate, consumatorii de vin au fost împărțiți în trei grupe, egale ca și importanță numerică: non-consumatorii, consumatorii ocazionali și consumatorii constanți, adică cei care declară că beau vin cel puțin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
acestuia în următorii ani. Fig. 2 Frecvența consumului declarat (în %) Primul studiu de cercetare al ONIVINS-INRA din 1980 a condus la concluzia că, în ceea ce privește atitudinea față de vin, frecvența consumului era principalul factor de diferențiere. În rândul populației chestionate, consumatorii de vin au fost împărțiți în trei grupe, egale ca și importanță numerică: non-consumatorii, consumatorii ocazionali și consumatorii constanți, adică cei care declară că beau vin cel puțin o dată pe zi. În 1990, proporția persoanelor care declarau că nu beau niciodată vin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
polul opus, persoanele care consumau în fiecare zi vin nu depășeau 18,5% în 1990 (față de 32,5 în 1980). Cercetarea din 1990 a ONIVINS-INRA duce la concluzia că, o eventuală frânare a acestei tendințe de scădere a consumului de vin depinde de cel puțin doi factori: de posibilitatea tehnică pentru producători și distribuitori de a adapta oferta în funcție de cerere; trebuie așadar diversificată oferta explorând toate segmentele pieței și mai ales pe cel ce ține de produsele care conțin mai puțin
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
explorând toate segmentele pieței și mai ales pe cel ce ține de produsele care conțin mai puțin, puțin sau nu conțin deloc alcool; de natura măsurilor care vor fi luate în ceea ce privește sănătatea publică. Dacă acestea vor fi foarte restrictive în ceea ce privește vinul, vor accentua tendința de scădere deja existentă în atitudinea față de vin constatată la ancheta din 1990. Legea din 10 ianuarie 1991 privind lupta împotriva fumatului și a alcoolismului, numită legea Evin după numele promotorului său, în acel moment ministru francez
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de produsele care conțin mai puțin, puțin sau nu conțin deloc alcool; de natura măsurilor care vor fi luate în ceea ce privește sănătatea publică. Dacă acestea vor fi foarte restrictive în ceea ce privește vinul, vor accentua tendința de scădere deja existentă în atitudinea față de vin constatată la ancheta din 1990. Legea din 10 ianuarie 1991 privind lupta împotriva fumatului și a alcoolismului, numită legea Evin după numele promotorului său, în acel moment ministru francez al Afacerilor sociale și Solidarității, nu pare a fi un obstacol
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
1990. Legea din 10 ianuarie 1991 privind lupta împotriva fumatului și a alcoolismului, numită legea Evin după numele promotorului său, în acel moment ministru francez al Afacerilor sociale și Solidarității, nu pare a fi un obstacol împotriva creșterii consumului de vin. Cu toate acestea, continuarea tendinței semnalate de anchetatori, va reduce consumul de vin în Franța de la 38 de milioane de hectolitri în 1990 la 28,5 milioane hectolitri în 2000: 15,5 milioane de hectolitri pentru vinurile cu denumire de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
numită legea Evin după numele promotorului său, în acel moment ministru francez al Afacerilor sociale și Solidarității, nu pare a fi un obstacol împotriva creșterii consumului de vin. Cu toate acestea, continuarea tendinței semnalate de anchetatori, va reduce consumul de vin în Franța de la 38 de milioane de hectolitri în 1990 la 28,5 milioane hectolitri în 2000: 15,5 milioane de hectolitri pentru vinurile cu denumire de origine și 13 milioane de hectolitri pentru vinurile de masă (fie o pierdere
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
creșterii consumului de vin. Cu toate acestea, continuarea tendinței semnalate de anchetatori, va reduce consumul de vin în Franța de la 38 de milioane de hectolitri în 1990 la 28,5 milioane hectolitri în 2000: 15,5 milioane de hectolitri pentru vinurile cu denumire de origine și 13 milioane de hectolitri pentru vinurile de masă (fie o pierdere globală estimată la mai mult de 9 milioane de hectolitri în 10 ani cu o scădere mai mare la vinurile de masă). La sfârșitul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
anchetatori, va reduce consumul de vin în Franța de la 38 de milioane de hectolitri în 1990 la 28,5 milioane hectolitri în 2000: 15,5 milioane de hectolitri pentru vinurile cu denumire de origine și 13 milioane de hectolitri pentru vinurile de masă (fie o pierdere globală estimată la mai mult de 9 milioane de hectolitri în 10 ani cu o scădere mai mare la vinurile de masă). La sfârșitul secolului al XX-lea, se estima în anchetă, un francez în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
milioane de hectolitri pentru vinurile cu denumire de origine și 13 milioane de hectolitri pentru vinurile de masă (fie o pierdere globală estimată la mai mult de 9 milioane de hectolitri în 10 ani cu o scădere mai mare la vinurile de masă). La sfârșitul secolului al XX-lea, se estima în anchetă, un francez în vârstă de peste 14 ani din doi nu va bea niciodată vin. Aceștia constituiau 24% în 1980 și 38% în 1993. Scăderea consumului ar putea fi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]