48,227 matches
-
funcțiune a motorului 6.2.1. Se pornește motorul folosind dispozitivele prevăzute în acest scop, conform instrucțiunilor constructorului așa cum figurează în modul de folosire al vehiculelor de serie. 6.2.2. Motorul este menținut la ralanti timp de 40s. Primul ciclu de testare începe la sfârșitul acestei perioade de ralanti de 40s. 6.3. Ralanti 6.3.1. Cutia de viteza manuală sau semiautomată 6.3.1.1. În timpul perioadelor de ralanti, ambreiajul este ambreiat și cutia de viteze, la punctul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
6.3. Ralanti 6.3.1. Cutia de viteza manuală sau semiautomată 6.3.1.1. În timpul perioadelor de ralanti, ambreiajul este ambreiat și cutia de viteze, la punctul mort. 6.3.1.2. Pentru a permite efectuarea accelerărilor după ciclul normal, se cuplează treapta întâi, cu ambreiajul debreiat, cu cinci secunde înainte de accelerarea care urmează după fiecare perioadă de ralanti din ciclul urban elementar (partea UNU). 6.3.1.3. Prima perioadă de ralanti la începutul ciclului urban elementar (partea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
ambreiat și cutia de viteze, la punctul mort. 6.3.1.2. Pentru a permite efectuarea accelerărilor după ciclul normal, se cuplează treapta întâi, cu ambreiajul debreiat, cu cinci secunde înainte de accelerarea care urmează după fiecare perioadă de ralanti din ciclul urban elementar (partea UNU). 6.3.1.3. Prima perioadă de ralanti la începutul ciclului urban elementar (partea UNU) durează 6s de ralanti, cu cutia la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat și din 5s, cu cutia în prima viteză și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
efectuarea accelerărilor după ciclul normal, se cuplează treapta întâi, cu ambreiajul debreiat, cu cinci secunde înainte de accelerarea care urmează după fiecare perioadă de ralanti din ciclul urban elementar (partea UNU). 6.3.1.3. Prima perioadă de ralanti la începutul ciclului urban elementar (partea UNU) durează 6s de ralanti, cu cutia la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat și din 5s, cu cutia în prima viteză și ambreiajul debreiat. Cele două perioade de ralanti menționate mai sus sunt consecutive. Perioada de ralanti
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
partea UNU) durează 6s de ralanti, cu cutia la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat și din 5s, cu cutia în prima viteză și ambreiajul debreiat. Cele două perioade de ralanti menționate mai sus sunt consecutive. Perioada de ralanti de la începutul ciclului extraurban (partea DOI) durează 20s de ralanti, cu cutia în prima treaptă și ambreiajul debreiat. 6.3.1.4. Pentru perioadele de ralanti intermediare din fiecare ciclu urban elementar (partea UNU), timpii corespunzători sunt de 16s, la punctul mort și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
perioade de ralanti menționate mai sus sunt consecutive. Perioada de ralanti de la începutul ciclului extraurban (partea DOI) durează 20s de ralanti, cu cutia în prima treaptă și ambreiajul debreiat. 6.3.1.4. Pentru perioadele de ralanti intermediare din fiecare ciclu urban elementar (partea UNU), timpii corespunzători sunt de 16s, la punctul mort și respectiv de 5s în prima treaptă, cu ambreiajul debreiat. 6.3.1.5. Între două cicluri urbane elementare (partea UNU) succesive, perioada de ralanti este de 13s
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
6.3.1.4. Pentru perioadele de ralanti intermediare din fiecare ciclu urban elementar (partea UNU), timpii corespunzători sunt de 16s, la punctul mort și respectiv de 5s în prima treaptă, cu ambreiajul debreiat. 6.3.1.5. Între două cicluri urbane elementare (partea UNU) succesive, perioada de ralanti este de 13s timp în care cutia de viteze este la punctul mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.1.6. La sfârșitul perioadei de deccelerare (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul extraurban
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
două cicluri urbane elementare (partea UNU) succesive, perioada de ralanti este de 13s timp în care cutia de viteze este la punctul mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.1.6. La sfârșitul perioadei de deccelerare (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul extraurban (partea DOI), perioada de ralanti este de 20s timp în care cutia de viteze este la punctul mort și ambreiajul ambreiat. 6.3.2. Cutia de viteză automată O dată fixat în poziția inițială, maneta selectorului de viteze nu trebuie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
4.3. Cutii de viteze automate Dacă o accelerare nu poate fi efectuată în timpul acordat, maneta selectorului de viteze trebuie să fie manevrată după prescrierile formulate pentru cutiile de viteze manuale. 6.5. Decelerări 6.5.1. Toate decelerările din ciclul urban elementar (parte UNU) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 10 km/h. Toate decelerările din ciclul urban elementar (partea DOI) sunt
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
5.1. Toate decelerările din ciclul urban elementar (parte UNU) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 10 km/h. Toate decelerările din ciclul urban elementar (partea DOI) sunt efectuate cu acceleratorul complet destins, ambreiajul ambreiat. Ambreiajul este debreiat, cutia de viteze rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 50 km/h pentru ultima decelerare. 6.5.2. Dacă decelerația durează
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
rămânând cuplată, în cazul în care viteza a scăzut la 50 km/h pentru ultima decelerare. 6.5.2. Dacă decelerația durează mai mult timp decât a fost prevăzut pentru această fază, sunt folosite frânele vehiculului, pentru a putea respecta ciclul. 6.5.3. Dacă decelerarea durează mai puțin timp decât a fost prevăzut pentru această fază se recuperează ciclul teoretic printr-o perioadă la viteză stabilizată sau la ralanti completându-se cu operația următoare. 6.5.4. La sfârșitul perioadei
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Dacă decelerația durează mai mult timp decât a fost prevăzut pentru această fază, sunt folosite frânele vehiculului, pentru a putea respecta ciclul. 6.5.3. Dacă decelerarea durează mai puțin timp decât a fost prevăzut pentru această fază se recuperează ciclul teoretic printr-o perioadă la viteză stabilizată sau la ralanti completându-se cu operația următoare. 6.5.4. La sfârșitul perioadei de decelerație (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul urban elementar (partea UNU), cutia de viteze este fixată la punctul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
puțin timp decât a fost prevăzut pentru această fază se recuperează ciclul teoretic printr-o perioadă la viteză stabilizată sau la ralanti completându-se cu operația următoare. 6.5.4. La sfârșitul perioadei de decelerație (oprirea vehiculului pe rulouri) din ciclul urban elementar (partea UNU), cutia de viteze este fixată la punctul mort, cu ambreiajul ambreiat. 6.6. Viteze stabilizate 6.6.1. Trebuie să se evite "pomparea" sau închiderea gazelor în timpul trecerii de la accelerație la faza de viteză stabilizată care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
de la accelerație la faza de viteză stabilizată care urmează. 6.6.2. În timpul perioadelor cu viteză constantă, se menține acceleratorul intr-o poziție fixă. 7. PRELEVAREA ȘI ANALIZA GAZELOR ȘI PARTICULELOR 7.1. Prelevarea eșantionului Prelevarea începe la debutul primului ciclu urban elementar (parte UNU), așa cum este definită la pct. 6.2.2., și se termină la sfârșitul ultimei perioade de ralanti din ciclu extraurban (parte DOI) sau al perioadei finale de ralanti din ultimul ciclu urban elementar (partea UNU) în funcție de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
fixă. 7. PRELEVAREA ȘI ANALIZA GAZELOR ȘI PARTICULELOR 7.1. Prelevarea eșantionului Prelevarea începe la debutul primului ciclu urban elementar (parte UNU), așa cum este definită la pct. 6.2.2., și se termină la sfârșitul ultimei perioade de ralanti din ciclu extraurban (parte DOI) sau al perioadei finale de ralanti din ultimul ciclu urban elementar (partea UNU) în funcție de tipul de testare care este realizată. 7.2. Analiza 7.2.1. Analiza gazelor de eșapament conținute in sac este efectuată îndată ce este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Prelevarea începe la debutul primului ciclu urban elementar (parte UNU), așa cum este definită la pct. 6.2.2., și se termină la sfârșitul ultimei perioade de ralanti din ciclu extraurban (parte DOI) sau al perioadei finale de ralanti din ultimul ciclu urban elementar (partea UNU) în funcție de tipul de testare care este realizată. 7.2. Analiza 7.2.1. Analiza gazelor de eșapament conținute in sac este efectuată îndată ce este posibil și, în orice caz într-un răstimp maxim de 20 min
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
partea UNU) în funcție de tipul de testare care este realizată. 7.2. Analiza 7.2.1. Analiza gazelor de eșapament conținute in sac este efectuată îndată ce este posibil și, în orice caz într-un răstimp maxim de 20 min, după sfârșitul ciclului de testare. Filtrele încărcate trebuie să fie duse în incintă la cel mult o ora după sfârșitul probei pentru a fi condiționate pe o durată de 2 până la 36 ore. Se începe apoi cântărirea lor. 7.2.2. Înainte de fiecare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
m1+m2)>m1, m=m1+m2. - dacă m2>m1,testarea este respinsă. În apendicele 8 sunt date calculele referitoare la diferitele metode pentru determinarea cantității emise, de gaze poluante și particule poluante, urmate de exemple. Apendice 1 DESCOMPUNEREA SECVENȚIALĂ A CICLULUI DE MERS PENTRU TESTAREA DE TIPUL I 1. CICLUL DE TESTARE 1.1. Ciclul de testare, constituit dintr-o parte UNU (ciclu urban) și o parte DOI (ciclu extraurban), este ilustrat în figura III.1.1.. 2. CICLUL ELEMENTAR URBAN
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
testarea este respinsă. În apendicele 8 sunt date calculele referitoare la diferitele metode pentru determinarea cantității emise, de gaze poluante și particule poluante, urmate de exemple. Apendice 1 DESCOMPUNEREA SECVENȚIALĂ A CICLULUI DE MERS PENTRU TESTAREA DE TIPUL I 1. CICLUL DE TESTARE 1.1. Ciclul de testare, constituit dintr-o parte UNU (ciclu urban) și o parte DOI (ciclu extraurban), este ilustrat în figura III.1.1.. 2. CICLUL ELEMENTAR URBAN (PARTEA UNU) Vezi figura III.1.2. și tabelul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
8 sunt date calculele referitoare la diferitele metode pentru determinarea cantității emise, de gaze poluante și particule poluante, urmate de exemple. Apendice 1 DESCOMPUNEREA SECVENȚIALĂ A CICLULUI DE MERS PENTRU TESTAREA DE TIPUL I 1. CICLUL DE TESTARE 1.1. Ciclul de testare, constituit dintr-o parte UNU (ciclu urban) și o parte DOI (ciclu extraurban), este ilustrat în figura III.1.1.. 2. CICLUL ELEMENTAR URBAN (PARTEA UNU) Vezi figura III.1.2. și tabelul III. 1.2. 2.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
pentru determinarea cantității emise, de gaze poluante și particule poluante, urmate de exemple. Apendice 1 DESCOMPUNEREA SECVENȚIALĂ A CICLULUI DE MERS PENTRU TESTAREA DE TIPUL I 1. CICLUL DE TESTARE 1.1. Ciclul de testare, constituit dintr-o parte UNU (ciclu urban) și o parte DOI (ciclu extraurban), este ilustrat în figura III.1.1.. 2. CICLUL ELEMENTAR URBAN (PARTEA UNU) Vezi figura III.1.2. și tabelul III. 1.2. 2.1. Descompunerea în funcție de procedee În timp În procente Ralanti
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
poluante și particule poluante, urmate de exemple. Apendice 1 DESCOMPUNEREA SECVENȚIALĂ A CICLULUI DE MERS PENTRU TESTAREA DE TIPUL I 1. CICLUL DE TESTARE 1.1. Ciclul de testare, constituit dintr-o parte UNU (ciclu urban) și o parte DOI (ciclu extraurban), este ilustrat în figura III.1.1.. 2. CICLUL ELEMENTAR URBAN (PARTEA UNU) Vezi figura III.1.2. și tabelul III. 1.2. 2.1. Descompunerea în funcție de procedee În timp În procente Ralanti 60 s 30,8 35,4
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
SECVENȚIALĂ A CICLULUI DE MERS PENTRU TESTAREA DE TIPUL I 1. CICLUL DE TESTARE 1.1. Ciclul de testare, constituit dintr-o parte UNU (ciclu urban) și o parte DOI (ciclu extraurban), este ilustrat în figura III.1.1.. 2. CICLUL ELEMENTAR URBAN (PARTEA UNU) Vezi figura III.1.2. și tabelul III. 1.2. 2.1. Descompunerea în funcție de procedee În timp În procente Ralanti 60 s 30,8 35,4 Ralanti, vehicul în mers, ambreiaj ambreiat într-o treaptă de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
treaptă de viteză 53 s 27,2 A treia treaptă de viteză 41 s 21 195 s 100% 2.3. Informații generale Viteză medie în timpul probei: 19,0 km/h. Timpul efectiv de mers: 195 s. Distanța teoretică parcursă pe ciclu: 1,013 km. Distanța teoretică pentru 4 cicluri: 4,052 km Tabelul III.1.2. Ciclul de testare elementară urbană la bancul cu rulouri (Partea I) Nr. Operația Procedeu nr. Accelerare (m/s2) Viteza (Km/h) Durata fiecărei Timp cumulat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
treia treaptă de viteză 41 s 21 195 s 100% 2.3. Informații generale Viteză medie în timpul probei: 19,0 km/h. Timpul efectiv de mers: 195 s. Distanța teoretică parcursă pe ciclu: 1,013 km. Distanța teoretică pentru 4 cicluri: 4,052 km Tabelul III.1.2. Ciclul de testare elementară urbană la bancul cu rulouri (Partea I) Nr. Operația Procedeu nr. Accelerare (m/s2) Viteza (Km/h) Durata fiecărei Timp cumulat (s) Treapta utilizată în cazul unei cutii mecanice
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]