45,240 matches
-
comunismului. Două narative divergente, cu tente antagonice, au definit principalele modalități de raportare la trecut: i) narativa conservatoristă, îmbrățișată de elita politică postcomunistă provenită din rândurile fostului partid unic, în care regimul comunist era depictat în valențe predominant pozitive (ca epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
definit principalele modalități de raportare la trecut: i) narativa conservatoristă, îmbrățișată de elita politică postcomunistă provenită din rândurile fostului partid unic, în care regimul comunist era depictat în valențe predominant pozitive (ca epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
venit ca urmare a torsiunii naționaliste a comunismului, inițiată în anii '60, intensificată pe lungimea anilor '70 și hiperbolizată de-a lungul anilor '80. Fără să aibă caracterul abrupt și radical al rupturii produse de revoluția antinațională declanșată imediat în epoca postbelică, prefacerea național-comunistă a memoriei istorice românești poate fi descrisă mai degrabă prin termenul, aparent contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii naționale în miezul conștiinței istorice românești nu s-a produs printr-o rupere totală sau printr-o desprindere subită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria modernă a României: manual pentru clasa a IX-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1990. Panaitescu, Petre P. Istoria românilor: pentru clasa a VIII-a secundară. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1993. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Almaș, Dumitru. Istoria românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian, Pasailă, Vasile, Teodorescu, Bogdan și Tomi, Raluca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contemporană. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Almaș, Dumitru. Istoria românilor: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Cristescu, Octavian, Pasailă, Vasile, Teodorescu, Bogdan și Tomi, Raluca. Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai și Teodorescu, Bogdan. Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1994. Manea, Mihai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Publications. Pleșa, L. (2006). Mihail Roller și "stalinizarea" istoriografiei românești. Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 10(1), 165-177. Plumb, J.D. (1969). The Death of the Past. New York: Macmillan Press, Ltd. Polanyi, K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R. (1981). Logica cercetării. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popper, K.R. (2005). Societatea deschisă și dușmanii ei. Vol I: Vraja lui Platon, Vol. II: Epoca marilor profeții Hegel și Marx. București: Humanitas. Price, V. (1992). Communication
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ltd. Polanyi, K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R. (1981). Logica cercetării. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popper, K.R. (2005). Societatea deschisă și dușmanii ei. Vol I: Vraja lui Platon, Vol. II: Epoca marilor profeții Hegel și Marx. București: Humanitas. Price, V. (1992). Communication Concepts 4: Public Opinion. Newbury Park, CA: Sage. Prodan, D. (1984). Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ramirez, F.O. și Boli
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și respectă prevederile programei școlare. Prof. Grad I, Rodica Novenschi CAP. I. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare a) Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei: crearea unei „uniuni pan-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
despre unitatea europeană au fost cuprinse în „Pan-Europa, un proiect” (1922) și manifestul „Pan-Europa” (1923). Richard de Coudenhove promova ideea unității europene deoarece doar astfel Europa putea deveni o putere mondială, capabilă să facă față concurenței reprezentată în epocă de S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie. Uniunea pan-europeană se baza pe reconclierea franco germană iar statele membre ale acestei uniuni se bucurau de drepturi egale. Primul congres al uniunii pan-europene a avut loc la Viena (1924); au participat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a făcut în 2003, când s a înființat Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. d) Membri ai exilului românesc Nicolae Rădescu Grigore Gafencu Ion Rațiu Vlad Georgescu Paul Goma Monica Lovinescu Emil Cioran Eugen Ionescu 7. Știința și tehnica în epoca contemporană a) Caracteristici ale dezvoltării științei și tehnicii accelerarea descoperirilor științifice (ritmul descoperirilor este uluitor); apariția unor științe noi (genetica, informatica, cibernetica); mobilitatea oamenilor de știință; științele au devenit interdisciplinare; scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică și aplicarea practică a acesteia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul monarhiei funcția
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
omului. Conferința a marcat apogeul destinderii. Blocurile militare componentă a Războiului Rece: NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord; 1949); Tratatul de la Varșovia (1955); b) Conflictele din Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu este considerat butoriul cu pulbere în epoca contemporană, fiind zona cu cele mai multe stări conflictuale. Zona cea mai fierbinte este malul Mării Mediterane, unde, la sfârșitul primului război mondial, s-a format Palestina, sub protectorat britanic. În 1947, ONU a decis împărțirea Palestinei în două state: evreu și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în două direcții: de recunoaștere a rezultatelor predării-învățării prin abordarea de tip: promovat/nepromovat; admis/respins; reușit/nereușit etc. de perfecționare a proceselor de predare-învățare, care vizează: măsuri de ameliorare/optimizare; schimbarea strategiei didactice, diferențiere sau individualizare, de compensație. În epoca contemporană, evaluarea angajează înțelesuri și dimensiuni noi; trecerea de la evaluarea ,,produsului” la evaluarea ,,procesului de producție” determină dezvoltarea unor noi metodologii de analiză a procesului de învățământ, noi grile de analiză a strategiilor de predare, inducerea unor reglatori și autoreglatori
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Săritura de triplusalt este o să c țional. În aria curriculară deprinderea este cuprinsă în conținuturile programei cu asterisc la ciclul liceal și poate fi predată/învățată în curriculum opțional. Triplusaltul este o săritură derivată din săritura în lungime și aparține epocii moderne a dezvoltării atletism u decenii ale secolului al XXlea. Scopul acestei sărituri este identic cu cel al săriturii în lungime, respectiv acela de a realiza o distanță orizontală cât mai mare între prima bătaie și ultima aterizare. Tehnica acestei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
societatea noastră. Cred că și în rândul tinerilor sunt asemenea fenomene. Ceea ce mi se pare mie interesant în aceste discuții este acest pluralism al perspectivelor, al căilor de acces în cunoaștere, al căilor de acces spre adevăr. Suntem într-o epocă în care pluralismul este modul de a aprecia, pluralismul pe toate planurile, începând de la planul econom până la planul valoric, unde nu se justifică, chiar dacă există ca fenomen, nu se justifică nici un fel de exclusivism. Nu pot aci să susțin sau
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în tabla de valori a unei culturi. Au fost perioade în istoria omenirii când ierarhia s a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între valorile scientismului și tehnicii și valorile vieții spirituale. Nu poți să spui că e o dominantă sau că azi cultura română este structurată ierarhic în funcție de valorile sacrului, dar nici nu poți să neglijezi această structurare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aproape jumătate de veac, care contrazic această tăgăduire a existenței unei școli filosofice românești. De ce să nu vorbim de școală? Cum vorbim de școală de matematică, de biologie, de literatură, de teorie literară, ș.a.m.d., putem vorbi, cred, după epoca Maiorescu și Eminescu, și de o școală de filozofie. Eu îi pun la un loc ca preocupări, deși Eminescu nu a făcut neapărat filozofie, dar prin ceea ce a făcut el, prin reflecțiile lui, prin modul în care în universul poetic
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Ba chiar am lărgit și aprofundat cercetarea, mai ales în ceea ce privește istoria și cultura locului, pentru a aduce la lumină și a reevalua momentele și personalitățile care au contribuit din plin la progresul socialpolitic și cultural al acestui ținut moldav: de la epoca lui Vasile Alecsandri, reprezentată de Iancu Gheorghiu Budu și feciorii săi, la momentul Orizonturi noi și Ateneul Cultural, reprezentat de George Bacovia, Grigore Tabacaru, Ion Luca, Alexandru Gheorghiu Doinaru, I.I. Stoican și Alexandru Șendrea, până la gruparea scriitorilor băcăuani din jurul noului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar eu simt că le datorez foarte mult. În fapt, toată viața am îmbinat, zic eu benefic și judicios, munca la catedră cu cercetarea științifică. În această complexă activitate v-ați axat cu preponderență, încă din anii studenției, pe studierea epocii de formare a poporului român, investigând sistematic șantierele 125 arheologice de la IzvoareBahna și Davideni, din județul Neamț, ori pe cele băcăuane, de la Curtea Domnească din Bacău, de la Dămienești, Ștefan cel Mare și Oncești. Care dintre ele v-a fost mai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai vechi portret al lui HRISTOS din nordul Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni s-a materializat în lucrarea „Comunități sătești la est de Carpați în epoca migrațiilor. Așezarea de la Davideni din secolele V-VIII”, despre care reputatul istoric Ștefan Olteanu afirma că „marchează o piatră de hotar, fundamentată arheologic, în istoria comunităților rurale din zona dintre Siret și Carpați a Moldovei centrale”. Cu ce ochi au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
țară și de peste hotare? Rezultatele cercetărilor de la Davideni au fost bine primite de către specialiști. Lucrarea monografică publicată s-a bucurat până acum de 15 prezentări și recenzii, în țară și străinătate. Descoperirile de la Davideni sunt menționate în lucrările specialiștilor privind epoca secolelor V-VII, în numeroase studii, monografii, în Tratatul Academiei de Istoria 126 Românilor, precum și într-o valoroasă monografie apărută în S.U.A., în 2001, la Cambridge University Press, The Making of the Slavs. History and Archaeology of the Lawer Danube
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]