45,222 matches
-
că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului. Este metafora palimpsestului. O considerăm mai relevantă decât celelalte din mai multe motive. În primul rând, fiind o metaforă livrescă, se potrivește de minune cu orientarea analitică a acestei cărți, limitată la examinarea, în durată istorică lungă, a dimensiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
precisă. Virtutea ei sugestivă derivă din capacitatea de a hibrida alte două reprezentări metaforice tributare imaginației livrești în care a fost depictată memoria colectivă. Este vorba despre metafora memoriei ca tabula rasa metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate și de cea a memoriei ca litere gravate pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tabula rasa metaforă centrală în paradigma prezenteistă reprezentată de teoria "tradițiilor inventate", în lumina căreia memoria istorică acumulată de un regim politic poate fi ștearsă cu buretele și înlocuită în conștiința colectivă cu o altă memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate și de cea a memoriei ca litere gravate pe blocul de granit al trecutului aceasta fiind ideea care se degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în teoria memoriei colective ca tradiție a amintirii (Shils, 1981) în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memorie mai convenabilă compusă din tradiții inventate și de cea a memoriei ca litere gravate pe blocul de granit al trecutului aceasta fiind ideea care se degajă cu forță din paradigma conservatoristă ipostaziată, de exemplu, în teoria memoriei colective ca tradiție a amintirii (Shils, 1981) în care trecutul păstrat în conștiința publică prezintă o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei naționale românești s-a configurat ca urmare a jocului tensional dintre o tradiție istorică a amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune poate fi încapsulată expresiv în formula parcimonioasă "rezistențele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei naționale românești s-a configurat ca urmare a jocului tensional dintre o tradiție istorică a amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune poate fi încapsulată expresiv în formula parcimonioasă "rezistențele structurale și prefaceri substanțiale" în gestionarea politică a trecutului românesc. Palimpsestul, ca manuscris de pe care s-au șters inscripțiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX, 1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care caracterizăm școala și armata) sunt derivative ale mult mai consacratului termen de "agenție de socializare". De asemenea, pe același fir (ana)logic, noțiunile de "naționalizare primară" (prin școală) și "naționalizarea secundară" (prin armată) sunt inspirate din conceptele centrale ale tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de învățământ (de zi, seral sau fără frecvență). 24 Legea din 1948 stipula printre țelurile centrale ale învățământului public "Înlăturarea neștiinței de carte" (art. II, lit. a). 25 Celălalt deziderat al învățământului românesc îl reprezintă "realizarea idealului educațional întemeiat pe tradițiile umaniste, pe valorile demcrației și pe aspirațiile societății românești" (art. 3, al. 1). 26 Notă metodologică: procentele au fost calculate prin realizarea mediei aritmetice între rezultatele obținute de Barometrele de opinie publică în mai multe luni ale anului. De pildă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului român; este responsabil în fața Parlamentului; Autoritatea judecătorească Administrația publică Avocatul poporului: este numit de Senat, pe o perioadă de 4 ani; veghează asupra respectării drepturilor și a libertăților cetățenilor; Revenirea la tradiția democratică a fost marcată și de fenomene negative precum: fenomenul „Piața Universității”; fenomenul „Mineriadelor”; Integrarea euroatlantică a fost marcată de următoarele evenimente: 1993 România devine membru în Consiliul Europei; 2004 România devine membru N.A.T.O; 2007 România devine membru UE
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1927, prin unificarea partidelor socialiste, se formează Partidul Social Democrat; lideri P.S.D.: Ion Flueraș, Constantin Titel-Petrescu, Iosif Jumanca; influența partidelor de stânga asupra vieții politice românești a fost limitată; Partiul Comunist din România disensiunile dintre socialiștii moderați care optau pentru tradiția socialistă occidentală și socialiștii extremiști care doreau să îmbrățișeze modelul bolșevic s-a accentuat la Congresul general al Partidului Socialist de la București (8-12 mai 1921); P.C.R. nu a găsit aderență în România din mai multe motive: puternicul sentiment de proprietate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
are drept scop obținerea independenței Țării Bascilor, în nordul Spaniei; I.R.A. (Armata Republicană Irlandeză) care are drept scop unificarea Irlandei; Se consideră că, în viitor, nu vom mai asista la conflicte între state, ci la ciocnirea unor civilizații ca religie, tradiție, limbă, origini. S.U.A. au venit cu o doctrină nouă în politica lor externă, pe care au impus-o în relațiile internaționale: aceea a războiului preventiv, cauzat nu de ceea ce au comis alte state, ci de ceea ce au de gând să
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
adoptate de Mustafa Kemal, primul președinte al Turciei; a fost poreclit Ataturk, adică „Părintele Turcilor”). 2. Arhitectura religioasă a) Arhitectura religioasă între tradiționalism și modernitate Arhitectura secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă, considerându-se că abandonează tradiția pentru a răspunde marilor provocări precum revoluția industrială, urbanizarea, existența unor noi metode și materiale de contrucție (fier, beton, oțel, sticlă). Înnoirile care domină arta laică a secolului XX nu pot fi ignorate în arhitectura religioasă. Însă, în acest sens
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
conținuturi este mărită la toate clasele prin structurarea programei pe conținuturi obligatorii, extinse și alternative, ceea ce deschide calea manifestării opționalității atât la cadrele didactice cât și la studenți și adaptării eficiente la condițiile materiale, de mediu geografic, în relație cu tradițiile și specificul local. Obiectivele cadru se referă la formarea unor capacități și aptitudini specifice disciplinei; sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu și au grad ridicat de generalizare și complexitate. Ele se realizează prin rezolvarea obiectivelor de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fundamentarea conținutului programei, la diferite nivele s-au avut în vedere: * finalitățile exprimate în standarde de performanță ale ciclului de învățământ anterior; * necesitatea obiectivă de reluare în sens concentric a principalelor elemente de conținut predate în ciclul anterior; * experiența și tradițiile educației fizice în țara noastră; * condițiile medii de dotare materială a școlilor; * creșterea autonomiei unităților școlare și a posibilităților de opțiune; * premisele determinării unor parcursuri individuale de învățare. Cele expuse mai sus sunt cuprinse într-o concepție despre predare care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
știu eu, cu ceea ce este superficialitate în comportamentul omului contemporan. Cred că cea mai importantă realizare se leagă de faptul că simpozionul constituie o punte, ca și Centrul, în genere, care organizează asemenea manifestări culturale, că realizează o unitate cu tradiția noastră culturală, când asemenea modalități, probabil și în Bacău, după câte știu eu din istorie, dar în toată țara, în toate centrele mari ale țării s-au practicat asemenea discuții. Conferințe au ținut vechii profesori, despre care s-a amintit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în toate centrele mari ale țării s-au practicat asemenea discuții. Conferințe au ținut vechii profesori, despre care s-a amintit aici: Petrovici, Zeletin și alții, dar mai ales Petrovici, la Iași, în celebra Aulă, unde el ținea conferințe în tradiția lui Maiorescu. În ce mă privește, ce să vă spun? Simpozionul a constituit un prilej de a împărtăși câte ceva din experiența pe care o am în învățământul filozofic de un număr considerabil de ani, peste 40, desigur o experiență care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și istoric, la toate disciplinele. Ceea ce citeam noi era mai mult așa, prin bunăvoința unor biblioteci sau prin interesul fiecăruia pentru cărți cumpărate de prin anticariate. După perioada asta mă așteptam să fie o explozie de recunoaștere a ceea ce înseamnă tradiția noastră, nu numai în literatură, ci și în filozofie, în logică, în științe. E drept, în științe și în literatură s-au mai clarificat lucrurile, depășind perioada în care istoria literaturii române se preda după niște broșurele ale lui Vitner
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este generația care-i legată de nume precum Nae Ionescu, mai târziu Noica, Vulcănescu și alții, și care este păcat că o anumită perioadă au fost priviți sub semnul negativului, pentru că ei propuneau și au venit cu cercetări în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
marile înnoiri ce se petrec în logica modernă și în studiul modern al limbajelor științifice. În sfârșit, în linia culturologilor și în măsura în care au scris lucrări în acest domeniu se adună cam toți: și Rădulescu-Motru, care e din direcția criticistă, de tradiție kantiană, și Negulescu, care vine pe linia pozitivistă, și Blaga, care cultivă cu totul alt tip de raționalitate, chiar planul afectiv. El face parte din categoria acelor gânditori pe care nu-i poți integra într-un curent, cum a fost
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și lumile posibile care vin din direcția dinspre interpretare. Sigur că asemenea încercări se pot face și aci am căutat să întregesc viziunea care vine asupra cercetării laturii acesteia teoretice la Eminescu, teoria spațiului poetic mai ales, cu rădăcini în tradițiile cercetării călinesciene și a generației care a urmat. Astfel de preocupări le au tinerii mei colegi și foștii mei doctoranzi, între care cel mai apropiat exemplu este Ștefan Munteanu, a cărui lucrare Eminescu și India mi s-a părut excelentă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
modei și creației vestimentare, urmată de grafica publicitară, operatorii de imagine, machetatorii de cărți și reviste, pentru că aici există un amatorism cras. Se pot face secții în care să se studieze asemenea lucruri, precum și textilele, tapiseria, ceramica, unde avem o tradiție uriașă, începând cu ceramica de Cucuteni și până azi. Pregătind niște oameni în această direcție, am putea atrage turiști, tot așa cum pregătind critici de artă, chiar specialiști în comerțul cu artă, s-ar putea lărgi gama serviciior de calitate în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
decât anumite lucruri să corectez. Dar și publicul, să știți, a primit-o cu foarte mare plăcere. De fapt, japonezii sunt și ei de multe ori, cum să spunem, paradoxali, cu toate că nu au o cultură muzicală deosebită, n-au o tradiție deosebită în domeniul acesta, de puțini ani au penetrat, dar iubesc muzica, dorința lor de a asculta muzică, de a avea orchestre simfonice a făcut ca acum să fie țara unde se ascultă cel mai mult muzica simfonică, în restaurante
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
aud în surdină, cvartete, muzică... Dar foarte curios e că Mozart are o penetrație fantastică la publicul japonez, Mozart care pentru alții pare că nu e o muzică, mai degrabă te-ai fi așteptat la oameni care nu au o tradiție deosebită, mai degrabă te-ai aștepta să iubească muzica lui Ceaikovski, adică muzica foarte romantică... Pe asta nu prea o înțeleg, dar muzica lui Mozart pesemne că pătrunde mai mult sau... ...e mai pe fibra lor... E mai echilibrată sau
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
părut mai lesne de-nțeles legându-le de curiozitățile de la Tisa. Între altele, libertatea ca mister, linia subțire, de atâtea ori neidentificabilă, dintre realitate și ficțiune, jocul distanțelor, măreția anonimatului. La Verșești și Valea Rea (astăzi Livezi), școlile de bună tradiție mi au trezit interesul pentru lectură și muzică. În clasa a treia, scrisesem prima poezie, din nevoia de a-mi spune ceva. Într-a șaptea, profesorul de matematică și muzică, dacă nu scosese mare lucru de la mine cu prima disciplină
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]