45,271 matches
-
o legătură lipsită de echivoc între Est și Vest, ca și prin lansarea unei serii de proiecte în scopul promovării securității și stabilității în Asia Centrală și Orientul Mijlociu extins. În al doilea rând, prin oferirea de noi instrumente și idei în abordarea noilor provocări din domeniul securității (terrorism, crimă organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă) într-o nouă paradigmă de securitate, bazată pe prevenire, coordonare și sinergie. În al treilea rând, prin transformarea sa într-un punct nodal al noii cooperări
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
economice din regiune. Cu toate acestea, se simte nevoia unui cadru de dialog și interacțiune mai inclusiv, deschis și transparent, al tuturor actorilor implicați în regiune, în scopul atingerii unei sinergii a eforturilor. Regiunea Mării Negre ar putea beneficia de pe urma unei abordări mai puțin instituționalizate, orientate către obținerea de rezultate și mai flexibilă, prin crearea unei orientări comune. Există un anumit nivel de percepție comună a problemelor de securitate subregională, precum și o conștientizare din ce în ce mai mare a beneficiilor cooperării, care ar trebui capitalizate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
spre dialog și al dorinței reciproce declarate de a identifica o soluție echitabilă problematicii delimitării. Pentru România, relația cu Ucraina este o relație importantă, dacă ne gândim numai la faptul că cele două state sunt vecine. În același timp, în abordarea relațiilor bilaterale, România a ținut cont de faptul că frontiera româno-ucraineană reprezintă granița exterioară a NATO și, practic, a Uniunii Europene, iar în acest sens țara noastră a propus Ucrainei un „Parteneriat pentru Europa”, care să reprezinte o bază modernă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nu trebuie privită ca un gest inamical la adresa Ucrainei, ci, dimpotrivă, reprezintă un demers capabil să asigure o soluție echitabilă chestiunii delimitării, adoptată de o instituție ale cărei expertiză, profesionalism și imparțialitate sunt recunoscute la nivel internațional. De altfel, această abordare este împărtășită și de autoritățile de la Kiev. Se caută un parteneriat pragmatic, de nivel european Victor Roncea: Dar care a fost rezultatul întrevederilor avute până acum cu partea ucraineană? Mihai-Răzvan Ungureanu: Cu prilejul vizitei mele oficiale la Kiev, pe 22
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
influențeze procedurile în fața Curții Internaționale de Justiție, care vor continua în paralel cu tratativele bilaterale. Reluarea procesului de negociere a conferit încredere în înregistrarea de progrese reale, motivând continuarea acestuia. În centrul discuțiilor s-au aflat, deocamdată, aspecte legate de abordările conceptuale și metodologia generală privind delimitarea platformei continentale și a zonelor economice exclusive ale României și Ucrainei în Marea Neagră. Îmi exprim optimismul că, prin conlucrarea strânsă a serviciilor diplomatice român și ucrainean, este posibilă identificarea unei soluții care să faciliteze
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
eforturi care, vă asigur, au ritm și finalitate, chiar dacă nu sunt întotdeauna vizibile. Întâlnirile mele cu ambasadorul SUA la OSCE, Stephan Minikes, cu viceministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, doamna Eugenia Chistrugă, și cu alți înalți oficiali sunt parte a unei abordări integrate și au urmărit stabilirea unei cadențe adecvate demersurilor diplomatice pe toate dimensiunile la care România are acces. Victor Roncea: Credeți că sunt reale perspectivele europene ale Republicii Moldova? Poate România să aibă o contribuție directă în această privință? Mihai-Răzvan Ungureanu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
unele teorii care susțin ideea diabetulului zaharat condiționat de disfuncția endotelială, găsind un precursor comun pentru diabet și boala cardiovasculară, care vor oferi noi ipoteze de înțelegere a etiologiei celor două boli, cu implicații asupra prevenției și tratamentului lor. În abordarea pacientului diabetic, strategia la ora actuală are trei mari direcții: 1. identificarea și evaluarea fiecărui factor de risc asociat; 2. evaluarea riscului global cardiovascular; 3. intervenția asupra fiecărui factor de risc. La diabetici tranziția spre risc cardiovascular înalt se face
Revista Spitalului Elias by LAURA ARAMĂ () [Corola-journal/Science/92058_a_92553]
-
rezecții tumorale complete pentru GIST. INTRODUCERE Tumorile gastrointestinale stromale (GIST) sunt tumori mezenchimale rare non- epiteliale care apar la nivelul tractului gastrointestinal. Tumorile stromale care afectează tractul gastrointestinal au cunoscut în ultimii 30 de ani o evoluție remarcabilă în sensul abordării, clasificării, diagnosticării și a managementului. GIST reprezintă aproximativ între 1 și 3% din totalul de tumori maligne ale tractului gastrointestinal, remarcându-se o creștere a incidenței de aproape zece ori în ultima decadă. Nu este clar dacă este vorba de
Revista Spitalului Elias by RADU PÂRVULEŢU, VALENTIN CALU, ADRIAN MIRON () [Corola-journal/Science/92052_a_92547]
-
ce studiază naționalismul în legătură cu sursele puterii; versiunile ideologice ale lui Elie Kedourie, Bruce Kapferer și Mark Jurgensmeyer, ce văd naționalismul că pe un produs ideologic ivit din schimbările apărute în sfera ideilor și credințelor. Smith 8 observa faptul că aceste abordări posedă anumite caracteristici acceptate de către majoritatea cercetătorilor: "sentimentul puterii și imprevizibilității naționalismului" - pentru că aceasta ideologie a constituit una dintre forțele dominante ale modernității, nu era posibil de prevăzut unde și când va reizbucni; "sentimentul naturii problematice a conceptului de națiune
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
euforie față de viitor, ideea de națiune oferea orientare, apartenența și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism: primordialismul și perenialismul. Un reprezentant al primordialismului în varianta să biologistă, sociobiologul Pierre van den Berghe 31, consideră că națiunile trebuie tratate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și "noi" și comparația universală cu "străinul": "Termeni că goyim, barbaroi și nemtsi implică deopotrivă percepția incompletitudinii umane a persoanelor ce nu pot comunica cu cei din grup, care constituie singurii "oameni adevărați"". În concepția să, Armstrong a pornit de la abordarea antropologica a lui Frederik Barth 38, cercetător pentru care etnicitatea este o categorie social definită, atribuită de alții și de către grupul însuși. Pentru ambii autori, simbolurile sunt esențiale pentru supraviețuirea identificării etnice, ele păzind granițele dintre grupuri. Aceste simboluri sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
multe ziduri în Europa chiar dacă nu din ciment și pietre, ci sub formă de legi. De exemplu, legile referitoare la minoritățile din Europa. R. G.: Desigur, dacă privim situația refugiaților, este foarte dificil în întreaga Europa să se găsească o abordare adecvată problemelor respective. A. R.: Se poate vorbi de un Război rece în cadrul Europei după căderea Zidului? Vedeți o reaprindere a acestui conflict? R. G.: Sunt foarte vigilent cu acest concept. Există o amenințare atomată. În Ucraina avem acorduri la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Centrului pentru Studierea Totalitarismului, Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Republică Moldova, cu Politica memoriei în UE și integrarea europeană a Republicii Moldova; conf.univ.dr. Sergiu Mișcoiu, Universitatea "Babeș- Bolyai" Cluj-Napoca, cu Construcția identitara a Moldovei post-sovietice. O abordare din perspectiva teoriei discursului; Vitalie Ciobanu, scriitor, redactor-șef al revistei Contrafort, președinte PEN Club Moldova, cu Ce pot face intelectualii pentru europenizarea Moldovei?; Octavian Ticu, istoric la Institutul de Istorie al Academiei de Stiinte a Moldovei, fost Ministru al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
impune nu numai prioritățile agendei opiniei publice, ci și termenii în care trebuie gândite și formulate aceste priorități, sunt importante pentru articularea identității colective. "Apărută la finele anilor '80, teoria discursurilor este o teorie de a treia generație, post-sociologizantă. Esență abordării acestei teorii este ca, în afara faptului că realitatea socio-politică este obiectivă, există în sine, identitățile colective și mai ales modul în care identitățile colective se consitutuie se configurează dar și interacționează prin intermediul discursurilor. De fapt, în afară punerii în discurs
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului. Câți dintre noi pot rezista la asaltul realității fără doză zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura, cu o abordare clasică din lumea franceză - Que-sais-je? -, în care un cititor mediu poate ajunge, cu un efort rezonabil, la o cunoaștere decentă a unui întreg domeniu intelectual, pe următoarea schemă narativa: definirea sistematică a temei, tratarea substanței ei în maniera diacronica, apoi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
observat că existau țări ce se aflau într-un stadiu accelerat de modernizare, în timp ce alte state, printre care se regăsea și spațiul italian, păreau blocate într-un model civilizațional de tip patriarhal-agricol. Pe fondul acestor experiențe civilizaționale diferite, au apărut abordări de tip mental care au influențat spațiul de gandire european. Mental, deoarece odată cu marile descoperiri geografice a avut loc mutarea centrului economic dinspre spațiul italian și mediteranean către Mediterana și Pacific. Alături de aceste realități ce țin de evoluția societății europene
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
the Fascism. Keywords: : Fascism, First World War, crisis, proletariat, middle class. Introducere Apariția mișcării fasciste în Italia în anii imediat următori încheierii Primului Război mondial a suscitat la nivelul gândirii politice discuții aprinse cu caracter teoretic. Foarte interesant este că abordările teoretice au avut un puternic caracter ideologic, fie că veneau de la dreapta sau de la stânga politică. Pe parcursul acestui articol intenționeză să prezint prin intermediul metodei descriptive unele dintre cele mai importante teorii care au prezentat și analizat fascismul. Primele reacții au
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
proletariatului. Interesant este că, criticile adresate acestui model ideologic porneau de la analiza regimului social pro-movat de burghezie. Astfel, în complexul de analize expuse de-a lungul timpului, autorii au pus accentul pe dezvăluirea lipsurilor, greșelilor, defectelor etc., a "regimului burghez". Abordări teoretice Maurice Herbert Dobb a fost unul dintre cei mai importanți economiști marxiști britanici din prima jumătate a secolului XX. Din punctul său de vedere, apariția fascismului reprezintă rezultatul dezintegrării așa numitei clasei mijlocii, determinată de criză economică, cauzată de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
celui de - Al Doilea Război Mondial. Destinul personal și politic pe care evenimentele tumultuoase din perioada interbelică le-au rezervat tânărului teoretician marxist au permis că ideile sale să fie cunoscute, cu precăderea, după încheierea celei dea două conflagrații mondiale. Abordarea pe care o are Gramsci în raport cu mișcarea și ideologia fascista se desfășoară pe două linii principale: prima dintre acestea se înscrie în gândirea marxista europeană, în timp ce, a doua abordare principala pornește și ia în considerare realitățile interne ale statului și
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fie cunoscute, cu precăderea, după încheierea celei dea două conflagrații mondiale. Abordarea pe care o are Gramsci în raport cu mișcarea și ideologia fascista se desfășoară pe două linii principale: prima dintre acestea se înscrie în gândirea marxista europeană, în timp ce, a doua abordare principala pornește și ia în considerare realitățile interne ale statului și societății italiene. Încadrându-se în viziune marxista dominantă a timpului, Gramsci consideră că "apariția fascismului se datoreaza revoltei micii burghezii ce a avut loc odată cu încheierea Primului Război Mondial, pentru cucerirea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
o conducere centrală și unică ce avea ca scop conducerea partidului, Statului și al guvernului; raporturile conflictuale din interiorul societăților liberale, pe fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste"16. Al doilea tip de abordare se referă la realitățile interne ale Italiei din perioada risorgimentală și postrisorgimentală. Prentru Gramsci, colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
războiului. Pornind de la teoriile prezentate de Vincenzo Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului dintre societatea civilă și autoritățile statului. Conceptul de revoluție pasivă este nodal în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul acestui concept teoreticianul sard reușește să realizeze o teorie prin care a demonstrat că particularitățile istorice și geopolitice care au condus la apariția statului modern italian, menținerea raportului de inegalitate dintre Nord și Sud, introducerea "transformismului" de către
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
România cu cel din state cu sisteme parlamentare similare și raporturi instituționale strânse, pe baza tradițiilor istorice comune, în special Franța și Republică Cehă, si punctual Italia și Polonia. În perspectiva revizuirii constituționale din România, articolul urmărește să evidențieze importantă abordării de către specialiști și opinia publică a unor aspecte referitoare la avantajele sau dezavantajele funcționarii camerelor superioare, într-o Uniune Europeană care, la rândul ei, este supusă unor tensiuni instituționale profunde. Prezentul articol va încerca să identifice punctele tari care decurg
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
într-un timp scurt, Senatul trebuie să aibă un rol de aprofundare, mult mai vizibil decât până în prezent, pentru că trebuie să reprezinte, la rândul său, o Cameră de dezbatere europeană. Senatul are capacitatea de a legifera în perspectiva europeană prin abordarea unor teme cu scadenta legislativă pe termen mediu și lung - energie, mediu, politica de vecinătate. Un studiu al parlamentului englez relevă că 50% din legislație va privi în anul 2050 noile tehnologii. Importantă rolului camerelor superioare este ilustrata de menționarea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
electorală are un anumit specific, dincolo de clasică diferențiere dată de scopul alegerilor. Diversitatea este dată de contextele politice diferite, dar mai ales de caracteristicile locale. Cu alte cuvinte, chiar și în cadrul aceleiași campanii coordonate la nivel central, există diferențe de abordare mai mari sau mai mici la nivel local, unde acționează filialele partidelor. Considerații teoretice Primul studiu academic despre o campanie electorală a fost publicat în anul 1944, în New York, de către Paul Lazarsfeld și colaboratorii săi1. Aceștia au gândit o cercetare
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]