45,675 matches
-
regală și potirul. Pe pantele spre țărm sunt dispuși cei 10000 de „Nemuritori” (garda regală a lui Xerxes) cu barbă, părul împletit și tunici cu ornamente florale și geometrice, iar uriașa armată persană este aliniată de-a lungul țărmului, pregătită parcă să urmărească un eveniment sportiv. Triremele grecești sunt și ele urmărite de grecii din Salamina. Pentru ei însă, acesta nu este un eveniment sportiv, ci opțiunea între victorie sau sclavie perpetuă în mâinile unui cuceritor străin. Fiecare soldat grec și
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
3 km de oraș. a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-a-A-05504. Ansamblul este format din 2 obiective: Mănăstirea Hagigadar a fost ridicată pe Dealul lui Bulai, "„pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”" (după cum a scris Nicolae Iorga), care se află în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană "îndeplinirea dorințelor
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
primă versiune a Sărutului care, simplificată, devenea în 1910 monument funerar în cimitirul Montparnasse. În 1916, sculptorul termina o "Coloană a sărutului", alcătuită prin asamblarea a 4 blocuri pe care figurile și trupurile, aproape contopite, abia se mai deosebesc, fiind parcă prefăcute în două stane vecine, încremenite pe cele patru laturi ale acestui fragment arhitectural. Catalogul expoziției personale deschise de Brâncuși în 1933—34 la Brummer Gallery din New York menționează, de asemenea, prezența unei „"Coloane a sărutului"” ca parte a proiectatului
Poarta sărutului () [Corola-website/Science/302258_a_303587]
-
cu ochii subiectivi ai copilului. Totul pare privit cu ochii copilului, dar există conștiința de demiurg a adultului, cea din urma nesfiindu-se a se arăta textual, revenind în planul prezentului, acela al actului scrierii propriu-zise: Mai am în minte parcă umbre neliniștite însă din încâlceala lor nu pot scoate nimic pentru catalogul meu. După cum observa și Ion Bogdan Lefter, planurile se intersectează: există planul trecutului, al imaginilor, al spațiilor create, și planul prezent, al actului de a scrie, apărut ca
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
fragmentării, prin nonsensul unor situații (care amintesc de Urmuz), prin personaje care se dezumanizează. În punctul de origine al Sinuciderii nu se află nici o experiență tare care să vrea să urce mai sus de ceea ce se vede, ci din contră, parcă direcția este inversă, de coborâre, oricum de negare a umanului (caci ce altceva este o sinucidere dacă nu o negare de sine, o negare a umanului în ultimă instanță). Jurnalul ar fi cea de-a treia proză și, poate, cel
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
dar am avut grijă să mă laud la toată lumea de valoroasa mea achiziție și să risipesc astfel suspiciunile informatorilor că nu ne vom întoarce. Ce mare mi se părea odinioară acest apartament! Mi s-a permis să văd fiecare cameră - parcă erau altfel aceste camere în memoria mea, ruginită de trecerea anilor. Parcă erau mai mari, mai spațioase, mai luminoase. Mă mândream cu acest apartament cu patru camere în București - mare realizare pentru vremurile acelea! Din nefericire, poliția nu a fost
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
achiziție și să risipesc astfel suspiciunile informatorilor că nu ne vom întoarce. Ce mare mi se părea odinioară acest apartament! Mi s-a permis să văd fiecare cameră - parcă erau altfel aceste camere în memoria mea, ruginită de trecerea anilor. Parcă erau mai mari, mai spațioase, mai luminoase. Mă mândream cu acest apartament cu patru camere în București - mare realizare pentru vremurile acelea! Din nefericire, poliția nu a fost anunțată să fie prezentă și s-a stabilit o nouă data de
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
o nouă data de evacuare. Am cerut să se facă evacuarea pe 26 iulie, înainte de a pleca eu la Londra. 19 iulie, 2012 Prietenul meu devotat, finul Ion Gheralia, mi-a împrumu tat o mașină mică a norei lui (Mondeo parcă, oricum, mai mare și mai puternică decât Trabantul meu de pe vremuri) să merg la Amărăști. Mi-a prins bine și le mulțumesc. Am plecat pe la ora 5 dimineața, să evit traficul, așa cum plecam odinioară cu Trabantul. Maria Rosetti, Universitate, Militari
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
pe banda mea, apropiindu-se periculos de micuța mea mașină. Mari bădărani mai există în România de azi și se pare că nu mai știu de frică, de nimic. În această privință, este mult mai rău decât pe vremea comunismului. Parcă timpul s-a oprit în loc, numai eu am mai îmbătrânit puțin. Și totuși, există schimbări. Nu mai arde flacăra la Combinatul de la Pitești, iar Fabrica de aluminiu de la Slatina pare în paragină. Seceta a făcut ca mai totul să pară
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
a intenționat să ia numele «Albert Einstein», dar o organizație evreiască s-a opus. Poate că nu este adevărat. Wolsfghang m-a dus pe malul stâng al Dunării, acolo unde aveau loc evenimentele legate de sărbătoarea Ulmului. În apa rece (parcă nu-mi vine să cred că avea numai 16 grade Celsius) zeci de mii de înotători și ambarcațiuni de tot felul, care de care mai interesante, mai ingenioase, unele cu famfare pe ele, au defilat prin fața a zeci de mii
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
mă ducă la Stuttgart. După o escală de trei ore la München, m-am îmbarcat în avionul de București și am ajuns pe «Otopeni» la ora 15.00. Ce diferență de temperatură (cum de este așa de cald în România?, parcă nu era așa de rău când trăiam în București?) și de puritate a aerului! Văzute din avion, terenurile în Germania sunt frumos aliniate, culori vii, pe când în România totul pare dezordonat și în paragină. Și ce mirosuri groaznice, începând chiar
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
o zonă selectă unde locuim), am văzut cu ochii mei o ditamai vulpea pe stradă, ziua,în amiaza mare și nimeni nu o huiduia. Prin parcuri, sunt interesante de văzut cârduri, cârduri de ciori, care ”pasc” împreună cu cârduri de porumbei, parcă mai mari decât ciorile. Se pare că în Anglia, ciorile și porumbeii trăiesc în bună înțelegere. Nu știu câte ciori există în restul Angliei, dar fără teamă că greșesc, pot numi Londra - orașul ciorilor. Am aflat cu mirare că au existat mai
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Familia mea a venit din China pentru acest eveniment, deci voiajul meu la Londra a avut dublu scop. Oricum, experiența olimpică într-un nou oraș (chiar dacă am fost la Londra de multe ori) este inedită. Spiritul olimpic și euforia olimpică parcă îți dă noi energii, te simți mai tânăr, mai optimist. Dar merită efortul? Totuși, oricine ar trebui să meargă la o Olimpiadă, măcar odată în viață, dar nu pe... Tamisa. Londra a devenit singurul oraș din lume în care au
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
și îl alege până la urmă pe Nelu Curcă deși ea își dorea altceva și din acest motiv nu prea îl mai voia pe Nelu Curcă care imediat ce a aflat că Bela Curcă îl iertase Nelu Curcă dar cu această ocazie parcă și rivalitatea dintre Fane Oxford și Nelu Curcă ar fi încetat însă nu definitiv această rivalitate amintea oarecum tot pentru o cucerire a lui Bela Curcă atunci se lupta Americanu Mugurel cu Nelu Curcă, însă acesta spre deosebire de Fane Oxford a
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
Bârlad; Martie 13, 1983, Teatrul "Mihai Eminescu", Botoșani; Mai 5, 1991, Teatrul "Luceafărul", Chișinău " Piesa este un scurt intermezzo liric în creația satirică a lui Tudor Popescu, o piesă de respirație scurtă, un mic poem al cărui text se cere, parcă, acompaniat la chitară." (Ilie Rusu, Teatrul, 2/1981) "Cu ambiția de a ne reaminti că nu este doar un bun comediograf, Tudor Popescu reia - în Casa nebunului - o formulă dramatică dificilă și, aparent, improprie vocației sale, parabola cu implicații filozofice
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
1982, Teatrul "Maria Filotti", Brăila; Septembrie 20, 1984, Teatrul "Valah", Giurgiu; Ianuarie 25, 1990, Teatrul de stat, Sibiu În dramaturgia acestui prolific autor, care, în felul său original, face o oarecare concurență stării civile, satira și comedia atârnă pe talger parcă mai greu decât drama. Observator ironic al unor moravuri care se cer incriminate, cu o netă vocație de cenzor al imposturii și al fartiseismului, Tudor Popescu se afirmă și în ipostază de cronicar al unor încleștări dureroase, de anvergură istorică
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
mai 1986) SORANA (Departe dragostea se-ascunde), Martie 14, 1987, Teatrul de stat, Reșița; Octombrie 12, 1988, Teatrul din Sfântu Gheorghe, secția română Nu este pentru prima dată când Tudor Popescu - aflat în plină glorie comediografică - se reculege în dramă, parcă oferindu-și compensații reflexive în urma temerarelor sale bătălii satirice cu actualitatea. O dramă mai veche, Scaunul, ne-a rămas în memorie ca una dintre cele mai adânci meditații asupra timpului care dizolvă pasiunile politice și umanizează istoria. De altfel, chiar
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă și înghițit de năvala ritmului. Acum șirul, tot încovăindu-se și strigându-se, ca un șapte fantastic, începe să se încolăcească, să se strângă, să se grămădească până ce se transformă parcă într-un morman de carne fierbinte care se zvârcolește de pe loc un timp ca apoi, pe neașteptate, să se destindă iarăși, ostenit ori prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă fețele roșite și vesele ale jucătorilor.” Acest joc este
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
conjugale. În această primă scenă autorul ni-l prezintă pe Puiu Faranga în ipostaza de criminal, ucigându-și soția: O prăvălise pe sofa și, cu genunchiul drept, îi zdrobea sânii. Degetele și le înfipse în gâtul ei plin și alb parc-ar fi vrut să înăbușe un răspuns de care se temea.” Acesta făcea parte dintr-o familie înstărită și renumită. O dată înfăptuită crima, acesta fuge sub aripa protectoare a tatălui său. El manifestă asupra fiului său o autoritate severă și
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
ocultism, organizând ședințe de spiritism in timpul cărora vorbea cu fiica ei Maria prin intermediul Elenei care s-a dovedit a fi un foarte bun medium. Ferdinand care trăia la palat avea pe atunci 23 de ani si era un tânăr parcă prea cuminte. Scânteia s-a aprins și cei doi tineri s-au îndrăgostit, încurajați și de atitudinea permisiva a Elisabetei. Însă principele moștenitor nu se putea căsători cu Elena Văcărescu (deși aceasta a dovedit ca si prin venele ei curge
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
în sufletele acestor pompieri; o mulțumire de necrezut, sălbatică, oglindită crud in privirile lacome și satisfăcute, ca de canibali prea înfometați. În lipsa acestor neobișnuite activități, ei devin instructori pentru viitorii lor înlocuitori - elevi și studenți. Orele de studiu susținute sunt parcă de râs sau parcă de plâns - se fac demonstrații despre cum se caută sau se ascunde o carte, un fișier, o sursă scrisă de informare. Cărțile sunt condamnate pentru că „îi fac pe oameni nefericiți”, îngândurați și antisociali; sunt „prostii care
Fahrenheit 451 (film) () [Corola-website/Science/302755_a_304084]
-
o mulțumire de necrezut, sălbatică, oglindită crud in privirile lacome și satisfăcute, ca de canibali prea înfometați. În lipsa acestor neobișnuite activități, ei devin instructori pentru viitorii lor înlocuitori - elevi și studenți. Orele de studiu susținute sunt parcă de râs sau parcă de plâns - se fac demonstrații despre cum se caută sau se ascunde o carte, un fișier, o sursă scrisă de informare. Cărțile sunt condamnate pentru că „îi fac pe oameni nefericiți”, îngândurați și antisociali; sunt „prostii care pot înnebuni omul” și
Fahrenheit 451 (film) () [Corola-website/Science/302755_a_304084]
-
asta el în România, știind bine ce a fost acolo. De unde îi vin toate acestea? Poate, poate originea lui din Banat ar explica într-o măsură asta. Acolo este o interferență echilibrată de mai multe culturi și civilizații. Lucrările lui parcă sunt făcute de mine. Aș fi vrut să le fi făcut eu. Mă regăsesc în ele. Cum văd un lucru făcut de el, acesta se mută în mine, în trupul și sufletul meu. În el mă regăsesc cel mai bine
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
o sem- nificație exactă a picturii sale acum, ca și atunci, va trebui să o facă rămînînd, neîndoios, în perimetrul acestor trăsături generoase". C.R. Constantinescu, 1980 „În anul 1968, pictorul Val Gheorghiu trăiește, cu ecoul plin de patimă al faptului parcă dintotdeauna așteptat, o anume particularitate a frescelor din nordul Moldovei. Cele mai emoționante descoperiri se petrec acolo, unde a inventariat totul, cu gravitate si competență. Dovadă că gravitatea și competența sînt una și alta simțirea, alta trezirea, înfiorarea bruscă a
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
chiar cea mai frumoasă. Statura nobilă a Antigonei impune, alcătuind o replică vie a satuilor lui Fidias și ale elevilor săi. Pare o statuie vie a datoriei. Prin gândirea sa morală, ca și prin apriga ei stăruință în virtute, domină, parcă, nu numai umanitatea dimprejur, ci toată umanitatea. Dintr-un subiect simplu, poetul a știut să scoată peripeții dramatice, fiecare din acestea unind un conținut psihologic cu unul filozofic. Succesiunea scenelor trezește în sufletul spectatorului o gamă de sentimente bogată și
Antigona () [Corola-website/Science/303300_a_304629]