47,342 matches
-
se află scris: ”Anul 1808. Popa Irimie...paroh în Surduc”. Mai încolo, se continuă inscripția astfel: ”...chitorii bisericii Vese Luca, Vese... Vese Toader, Iovan Petru”. Pe același perete, în alt loc, scrie: ”Biserica s-a reparat în 1887”. Pe suprafața peretelui nordic al altarului, lângă imaginea lui „Isus in potir”, se mai văd doar frânturi din pomelnicul ce se putea citi aici odinioară. La muzeul Țării Crișurilor din Oradea se păstrează o piesă de etnologie juridică, deosebită prin forma și destinația
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
mici biserici de lemn din zonă. În anii 1927 și 1934 s-au operat la biserică unele modificări mai importante: înlocuirea în primul an a învelitorii vechi de șindrilă cu alta din tablă și retencuirea în al doilea an a pereților, atât în interior, cât și în exterior, cu un strat gros de ceamur. Temelia este scundă, pietrele s-au afundat aproape de tot în pământ din cauza umezelii cauzate de apa căzută foarte aproape de temelie, atât datorită lipsei din plan a prispei
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
de ceamur. Temelia este scundă, pietrele s-au afundat aproape de tot în pământ din cauza umezelii cauzate de apa căzută foarte aproape de temelie, atât datorită lipsei din plan a prispei, cât și a streașinei foarte retrase. La absidă, bârnele din cununile pereților sunt prinse între ele prin cheotorile în formă de ,T", cheotori care au fost executate numai din topor, în vremea în care fierăstrăul era o unealtă foarte rară și, evident, foarte scumpă. Trei bârne sunt prelungite în console discrete, în
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
în vremea în care fierăstrăul era o unealtă foarte rară și, evident, foarte scumpă. Trei bârne sunt prelungite în console discrete, în două variante: cu aripile duble - la colțurile navei - și cu o singură aripă la fiecare din cei cinci pereți ai absidei. Acoperișul este fragmentat în două părți distincte, la navă și la absidă. Turnul se ridică deasupra tindei, de o formă nu prea zveltă, poate modificat și el, cu ocazia uneia din renovările trecute. Oricum, balconul închis, căptușit de
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
fiecare latură cu câte două ferestruici cu rol fonic, nu avea la început această înfățișare. Învelișul de tablă a schimbat și linia coifului, a săgeții. Unele particularități constructive le vom găsi în rezolvările închiderii spațiului în interior, la absidă. De la peretele iconostasului și până în dreptul mesei din altar, se află o învelitoare arcuită sub forma unui trunchi de con. Semicercul mic se reazemă pe arcul direct proporțional care, la rândul său, este susținut de bârna orizontală ce mai are și funcția
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
din altar, se află o învelitoare arcuită sub forma unui trunchi de con. Semicercul mic se reazemă pe arcul direct proporțional care, la rândul său, este susținut de bârna orizontală ce mai are și funcția de a lega cei doi pereți extremi ai încăperii între ei. Porțiunea cuprinsă între bârna respectivă și peretele de răsărit al încăperii este tăvănită. Un arc dublou interior și alte șapte exterioare susțin bolta semicilindrică a naosului. Decorul acestei biserici de lemn este destul de sărac și
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
con. Semicercul mic se reazemă pe arcul direct proporțional care, la rândul său, este susținut de bârna orizontală ce mai are și funcția de a lega cei doi pereți extremi ai încăperii între ei. Porțiunea cuprinsă între bârna respectivă și peretele de răsărit al încăperii este tăvănită. Un arc dublou interior și alte șapte exterioare susțin bolta semicilindrică a naosului. Decorul acestei biserici de lemn este destul de sărac și este firesc să fie așa, ținând cont de vechimea monumentului, de posibilitățile
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
pământuri neproductive. O scândură cu motive traforate, amintind canoanele artei baroce, este fixată de iconostas. Pictură se află doar la ușile diaconești („Sf. Mihail" și ,Sf. Nicolae") și cele împărătești ("Bunavestire"), zugrăvite în secolul al XVIII-lea. „Stucaturile" cruciforme de pe peretele de vest, în exterior, ne amintesc larga răspîndire, acum și înainte, a acestui sistem de ornamentare a caselor vechi din Bihor, stucaturi ce nu de puține ori erau alt fel văruite decât peretele, de regulă în albastru de cicoare. Trei
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
secolul al XVIII-lea. „Stucaturile" cruciforme de pe peretele de vest, în exterior, ne amintesc larga răspîndire, acum și înainte, a acestui sistem de ornamentare a caselor vechi din Bihor, stucaturi ce nu de puține ori erau alt fel văruite decât peretele, de regulă în albastru de cicoare. Trei icoane pe lemn (din care una cu inscripția: , Această icoană s-au făcut de Crevila Todora"), databile în secolul al XVIII-lea, și altele pe sticlă, provenite de la Nicula, împreună cu ștergarele vechi ce
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
în albastru de cicoare. Trei icoane pe lemn (din care una cu inscripția: , Această icoană s-au făcut de Crevila Todora"), databile în secolul al XVIII-lea, și altele pe sticlă, provenite de la Nicula, împreună cu ștergarele vechi ce atârnă pe pereți, constituie tot decorul interior al acestei arhaice construcții bisericești. Cărțile vechi păstrate la biserica din Bucuroaia sunt: Chiriacodromion, București, 1732 (cu însemnarea: „Au perit vacile de călbază în anul 1897 că au fost ploi multe primăvara și grâu au fost
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
care este în "stare bună" și veche. Aceste atribute, precizate în conscripția din 1789, precizate de comunitate, oferă posibilitatea emiterii următoarei ipoteze: biserica de lemn, care era în picioare în anul 1786, a suferit modificări importante, cel mai probabil, pe lângă pereții de lemn fiind ridicată zidirea din piatră. Doar astfel, biserica, într-o perioadă de timp atât de scurtă, putea să fie transformată într-o biserică de zid păstrându-și în același tip vechimea. Aspectele constructive ale edificiului vin să întărească
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
de Superiori Lugasini ad honores Deo Divinitatis Anno Domini 1770, renovati in 1865"". Dacă în ceea ce privește inscripția diversele surse bibliografice sunt de acord, trebuie precizat faptul că în funcție de autor, această inscripție este plasată în două locuri diferite. Primul loc stipulat este peretele vestic al naosului iar cel de-al doilea fiind în interior, pe un perete al altarului. Din păcate, în prezent, biserica are interiorul căptușit cu un înveliș proaspăt de scândură, astfel încât nu se mai pot vedea fragmente din pictura ce
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
în ceea ce privește inscripția diversele surse bibliografice sunt de acord, trebuie precizat faptul că în funcție de autor, această inscripție este plasată în două locuri diferite. Primul loc stipulat este peretele vestic al naosului iar cel de-al doilea fiind în interior, pe un perete al altarului. Din păcate, în prezent, biserica are interiorul căptușit cu un înveliș proaspăt de scândură, astfel încât nu se mai pot vedea fragmente din pictura ce altădată împodobea pereții bisericii. Această pictură a fost finalizată după o perioadă de câțiva
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
naosului iar cel de-al doilea fiind în interior, pe un perete al altarului. Din păcate, în prezent, biserica are interiorul căptușit cu un înveliș proaspăt de scândură, astfel încât nu se mai pot vedea fragmente din pictura ce altădată împodobea pereții bisericii. Această pictură a fost finalizată după o perioadă de câțiva ani. O altă inscripție menționează acest lucru: Finit Alexander Matei Pr.H.P.M.C. 1869...Pontifex Zaharias...sacerdos Gregorius...Jurcuț curator..."". Biserica a beneficiat în mai multe rânduri de lucrări de reparații
Biserica de lemn din Subpiatră () [Corola-website/Science/319217_a_320546]
-
două plăci de puternic chitinizate. Păianjenii construiesc un tub cu înălțimrea de 20 cm, dintre care 8 sunt în subteran. Păianjenul își așteaptă prada în partea inferioară a tubul. Atingerea tubulzui de către vreo insectă provoca oscilații. Păianjeniul, simțând vibrațiile, străpunge pereții tubului și mușc victima cu chelicerele. Prada este adusă în interior unde este mâncată. Țăranii din sudul Munților Carpați folosesc mătasea tuburilor construite de păianjenii Atypus pentru a acoperi rănile. Datorită proprietâților antiseptice, mătasea facilitează vindecarea și chiar regnerarea pielei
Atypus () [Corola-website/Science/319224_a_320553]
-
Ponta femela o poartă cu sine. După eclozare juvenilii sunt păziți o perioadă de către mama lor. Acesta este larg răspândit în toată Europa și America de Nord. El adesea habitează în așezările umane. În zilele însorite, Păianjenul zebră poate fi observat pe pereți, plante și garduri.
Salticus scenicus () [Corola-website/Science/319243_a_320572]
-
de lemn a stat secole de-a rândul încuiată în tipare rigide, limitate față de nevoile comunităților mai mari din secolele 18 și 19. Arhitectul Constantin Istrătoiu a reușit să obțină un spațiu încăpător, îmbinând tradiția dulgărească, manifestată în calitatea execuției pereților, cu soluțiile tehnice cerute de planul în cruce: tiranții ce traversează spațiul central pentru a lega și stabiliza extremitățile construcției și bolta ușoară de nuiele prinsă în nervuri de lemn. Dacă aceste soluții constructive ar fi fost introduse mai devreme
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
buzunarele interioare ale bărbatului, Agatha găsește un card de acces într-o instituție de boli mentale, de unde află că omul era dr. Sirius Leary. Ea merge la azilul abandonat și găsește vechiul birou al lui Leary. Într-o cameră cu pereții acoperiți cu calcule în care apare numărul 23, ea găsește o cutie veche cu numele lui Walter pe ea. Între timp, Robin și Walter descoperă că fiecare al 23-lea cuvânt de pe fiecare a 23-a pagină a cărții ascunde
Numărul 23 () [Corola-website/Science/319248_a_320577]
-
23", cu numele lui Walter pe el și o brățară de gleznă care i-a aparținut Laurei Tollins. El se întoarce în camera 23 de la hotel, unde dă jos tapetul și găsește capitolul 23 din carte scris peste tot pe perete. Capitolul explică faptul că povestea a fost mărturisirea lui Walter și el își amintește de ce a făcut totul: tatăl său s-a sinucis, după moartea mamei lui Walter. Biletul lui de sinucidere era o pagină de lucruri care duceau la
Numărul 23 () [Corola-website/Science/319248_a_320577]
-
a pus mâna pe cuțit, acoperind arma cu amprentele sale și mânkindu-și mâinile cu sânge. În urma acestor dovezi, el a fost condamnat pentru crimă. Walter a mers în camera de hotel, a scris "The Number 23", scriind capitolul 23 pe pereți, podea și pe orice altă parte a camerei, iar apoi a sărit de pe balcon. El a supraviețuit, dar a suferit leziuni grave. Walter a ajuns în institutul în care lucra dr. Leary. Dr. Leary a citit manuscrisul și, după publicarea
Numărul 23 () [Corola-website/Science/319248_a_320577]
-
octombrie 1940 a fost Decan al Facultății de Arhitectură. În 1937 s-a implicat în restaurarea și extinderea locașului de cult din satul Uiești, azi situat pe raza comunei Bucșani,județul Giurgiu, așa cum rezulta din inscripția care se află pe peretele de la intrarea în biserică: ACEST SFÂNT LOCAȘ DIN SATUL UIEȘTI - VLAȘCA CĂRUIA NU I SE CUNOAȘTE NICI ANUL ZIDIRII, NICI NUMELE CTITORULUI, A FOST REPARATĂ ÎN ANUL 1937, ADĂUGÂNDU-I-SE PRIDVORUL DE LA INTRARE ȘI SFINȚINDU-SE DIN NOU LA
Paul Smărăndescu () [Corola-website/Science/319272_a_320601]
-
sa. Cel care conduce șirul are uneori un rol important în organizarea petrecerii (mireasa în cazul unei nunți, sărbătoritul pentru o aniversare, cântărețul din formația închiriată pentru eveniment etc.). Șirul de dansatori urmează un traseu circular, eventual de-a lungul pereților sălii de dans. Pașii sunt de două feluri - laterali (cu mișcarea unui singur picior, care poate rămâne în aer sau călca) și săriți (cu ambele picioare). Schema lor este următoarea: lateral [cu piciorul] drept, revenire, lateral drept, revenire, lateral stâng
Dansul pinguinului () [Corola-website/Science/319289_a_320618]
-
principalelor etape ale vieții omului, simbolizate prin chipuri umane în locul spițelor. Se mai pot vedea Pomul Vieții între Avraam si Isac, Pedepsele Iadului cu draci, ce poartă coarne, Ciclul Fecioarelor Înțelepte, al celor Nebune ș.a. În naos se păstrează pe peretele nordic un registru cu Sfinți stând în picioare, ținând în brațe câte o cruce mare, iar pe cel sudic scene din Noul Testament ca: De la Anna la Caiafa, La Pilat, Drumul Crucii, Coborârea de pe Cruce, Punerea în Mormânt și altele, într-
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
coloane și medalioane circulare, legate între ele prin inele ce creează impresia unui lanț. Deasupra ușilor împărătești se desfășoară un brâu în relief, pictat cu motivul torsadei și volutei, al dinților de ferăstrău, romburi și acolade ce continuă și pe pereții laterali, la același nivel sub forma torsadei. Altarul păstrează, de asemenea, câteva scene și chipuri de Sfinți, în aceeași cromatică plăcută ochiului, cât și o Sfântă Masă din piatră cioplită și unele obiecte de cult, cum ar fi o cruce
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
spini. Marginile carapacei sunt căptușite cu un rând de perișori lungi și albi. este genul ce cuprinde cele mai sinantropice specii din familia Nephilidae (găsiță și în jurul locuințelor umane). Ei construiesc pânze ce acoperă suprafața unor trunchiuri de copaci sau pereți. Pânza poate avea până la 1metru în diametru. Lângă pânză ei țes din mătase o ascunzătoare tubulară, în care se retrag dacă sunt iritați. Ascunzătoare este perpendiculară în raport cu planul pânzei. Zonele detiorate ale pânzei sunt mereu refăcute. Spre deosebire de genul "Nephila", aceștia
Nephilengys () [Corola-website/Science/319303_a_320632]