45,222 matches
-
sau indirectă a unei maniere speciale de manifestare a unor gânduri despre societate. Folclorul este expresia unei forțe de creație colectivă, filtrată în cele mai multe cazuri prin talentul individual, prin zeci și sute de generații, dar susținută de calitățile selective ale tradiției. Progresele înregistrate în domeniul cercetării folclorului sunt mai mult decât evidente, emulația creată de Festivalul Național „Cântarea României” făcând posibilă, în fiecare județ, apariția unor culegeri și studii. Din păcate, nu de puține ori se simte în paginile acestora o
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de cunoștinețe despre fenomenul folcloric, să posede câteva in instrumentele indispensabile investigației: o fișă sumară monografică, o fișă de repertoriu elaborată pe genuri la o problematică anume ce trebuie urmărită pe teren ș.a. Acestea ar putea fi publicate de specialiști, tradiția metodologică românească fiind una din cele mai valoroase din Europa. Apar tot felul de volume, dar dacă nu sunt însoțite de date auxiliare din care să rezulte că respectivul 70 cercetător s-a interesat de toate temele epice existente în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
creeze copiilor mediu artistic propriu dezvoltării lor fizice și psihice, asta cu atât mai mult cu cât deși folclorul lor păstrează elemente străvechi, din zorii omenirii, este, totuși, o creație vie, în permanentă înnoire și îmbogățire, în limitele stabile ale tradiției. MARIN COSMESCU-DELASABAR: Tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar Domnule profesor, sunteți decanul de vârstă al scriitorilor băcăuani, peste doar câteva zile urmând să rotunjiți nouă decenii de viață... ...da, așa e. Am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de a preda, ca lector universitar, cursuri de literatura română, timp de șase ani, fără a părăsi catedra de la Liceul „Vasile Alecsandri”. Între satisfacții aș mai aminti doar premierea și publicare de către Societatea de Științe Filologice a lucrării Reviste și tradiții literare în orașul Bacău, iar de către Casa Corpului Didactic a culegerii de consultații metodice Probleme privind Lecția de Limba și Literatura română, alături de alți colegi mai tineri, chiar în 1982, anul ieșirii mele la pensie. Au trecut decenii bune de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la Facultatea de Teatrologie. Făcând selecția pentru volumul acesta Privire spre teatrul de pretutindeni, așa se va chema, am făcut o selecție din cărțile sale cu privire la teatrul medieval european, teatrul expresionist german, Agatha Bârsescu, Liviu Ciulei și alte referiri cu privire la tradiția școlii de regie și actorie din țara noastră. De asemenea, în colecția de teatru au apărut volumele mele Teatru, ediție de autor, Dramele decăderii, Dansând cu destinul, Titircă, Inimă-Bună și, în curs de apariție, Viața secretă a dramei și Sfârșitul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în loc pe fosta albie. Pe Bătătură se chema un loc ce fusese în vechime margine a vetrei satului Umbrărești-răzeși, devenit loc arabil în partea de sud-vest a satului, unde se întrezăreau, din loc în loc, urme de la temelii vechi de case. Tradiția locală consemnează că denumirea de Umbrărești provine de la faptul că, fiind aici codri mari, cu arbori seculari, exista umbră deasă, afirmație ce poate fi reținută doar ca simplă supoziție târzie, deoarece numele localității trebuie pus pe seama unui antroponim, așa cum vom
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
considerate mai reprezentative. 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane „Grija pioasă și stăruitoare a națiunii noastre pentru urmele antice, lăsate în pământul țării de strămoșii dacoromani, ar da vieții sufletești a întregului popor un orizont mai larg, reînviind o tradiție nobilă”. V. Pârvan Dintre numeroasele puncte arheologice locale, în care au fost identificate urme materiale ce se pot încadra în cultura și civilizația strămoșilor noștri daci și romani, le vom prezenta pe cele mai semnificative. În rândurile precedente am consemnat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca drept-dreptate, jude-judecie, judecător-județ, domn-domnie, indică o continuitate și influență romană în domeniul dreptului, implicit al vieții social-economice sătești, ca și termenii de rudenie, ce dovedesc același lucru în materie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de Poezii. Alcătuiri, ediția a II-a, Iași, 1887, p. 342-348, autorul a urmărit, probabil, să-și instruiască contemporanii (acum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecată cu Ionașco Jora, în anii 1632 și 1634. Din câte știm, atât toponimicul Umbrărești, cât și antroponimele derivate din latinescul umbră nu au stat până acum în atenția acelora care au elaborat lucrări de toponimie și onomastică românească. Prin tradiție locală, s-au păstrat informații cu caracter de legendă privind întemeierea satului și proveniența numelui Umbrărești, în două variante. Prima legendă leagă numele satului de specificul comunității, care își avea casele în cuiburi (grupări) dispersate pe sub poalele întinsei păduri din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuit Față de cele arătate mai sus, adevărul este cu totul altul și anume că satul își are începuturile, potrivit surselor informative de natură arheologică, lingvistică, juridică, de structură teritorială etc., cu mult timp înainte de perioada ștefaniană, de care se leagă tradiția, și cuprindea ca suprafață de moșie o arie cu mult mai întinsă decât aceea la care au redus-o și pe care au presupus-o creatorii legendei. Doar specificul, constând în dispersarea vetrelor comunității, se confirmă prin faptul că, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au trăit”, evoluând, în continuare, spre forme noi prin dezagregarea treptată a obștii inițiale în grupuri care, nemaiavând condiții optime de extindere în vechea vatră, „au roit” și au creat vetre noi în cuprinsul aceluiași hotar, pentru că interese social-economice și tradiții istorice îi legau și le-au impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare statală medievală, s-au distrus ori s-au pierdut în urma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar vestic rămânând același pârâu al Dimaciului. Iată infirmată documentar aprecierea reținută de tradiție, conform căreia hotarul de apus al Umbrăreștilor ar fi fost fixat din vremea lui Ștefan cel Mare pe apa Siretului și a Bârladului. Dacă această referire avea în vedere vechiul curs al Siretului, Sirețelul amintit, ceea ce e foarte posibil, ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. Gonța, în monografia sa dedicată satului medieval din Moldova, pune întrebarea „Cât teren era destinat unui sat sau unei judecii ?“, și răspunde astfel: „Nu știm și nu vom putea afla din actele publicate până în prezent”. Același cercetător, vorbind de tradiția moldovenească potrivit căreia suprafața unui sat, cu moșia aferentă, ar fi cuprins teren „cât putea înconjura un călăreț din zori și până în seară” (apreciere tradițională întâlnită și de noi cu ocazia unor investigații în satul Torcești, transmisă de bătrâna Rada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ar fi putut străbate și înconjura un spațiu cu mult mai întins față de situația hotarelor noastre vechi. Având în vedere limitele prezentate de noi mai înainte, se pare că hotarele obștii umbrăreștene ar fi în concordanță cu informația păstrată de tradiție, dar care, în mod obligatoriu, trebuie raportată numai la obștile sătești cu multă vechime și care înglobează câteva vetre, cum e cazul în speță. Pentru că, transpunând în unități de măsură moderne traseul Valea Herătăului până la pârâul Dimaciului, dus și întors
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de interes gospodăresc comunitar cum era, de exemplu, curățatul la pădure (nu defrișatul) sau repararea drumurilor, folosindu-se termenul a prinde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmare, se impune concluzia, în această privință, că cel puțin o parte a răzeșilor din Suraia vecină reprezintă o comunitate „roită” din străvechea matcă a Umbrăreștilor, nu invers. Iar dovada cea mai plauzibilă, în privința acestui aspect, este și păstrarea prin tradiție a legendei întemeierii satului Suraia, tradiție ce se găsește consemnată într-o lucrare monografică din 1908, aflată în manuscris, autori învățătorul M. Gavrilescu și notarul Gh. Bobocea, din care redăm: după tradiție istorică, din spusele bătrânilor, satul exista în timpul domnului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
privință, că cel puțin o parte a răzeșilor din Suraia vecină reprezintă o comunitate „roită” din străvechea matcă a Umbrăreștilor, nu invers. Iar dovada cea mai plauzibilă, în privința acestui aspect, este și păstrarea prin tradiție a legendei întemeierii satului Suraia, tradiție ce se găsește consemnată într-o lucrare monografică din 1908, aflată în manuscris, autori învățătorul M. Gavrilescu și notarul Gh. Bobocea, din care redăm: după tradiție istorică, din spusele bătrânilor, satul exista în timpul domnului Ștefan cel Mare și moșia pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plauzibilă, în privința acestui aspect, este și păstrarea prin tradiție a legendei întemeierii satului Suraia, tradiție ce se găsește consemnată într-o lucrare monografică din 1908, aflată în manuscris, autori învățătorul M. Gavrilescu și notarul Gh. Bobocea, din care redăm: după tradiție istorică, din spusele bătrânilor, satul exista în timpul domnului Ștefan cel Mare și moșia pe care e situat e dăruită de acest domn la 34 luptători, pentru serviciile aduse la înfrângerea muntenilor; autorii enumeră în continuare numele bătrânilor, aceiași cu cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și moșia pe care e situat e dăruită de acest domn la 34 luptători, pentru serviciile aduse la înfrângerea muntenilor; autorii enumeră în continuare numele bătrânilor, aceiași cu cei 34, pe care a umblat moșia răzeșească a Umbrăreștilor, păstrați de tradiția orală, dar și documentar. Precizăm că respectivii autori, insuficient informați din sursele documentare și literatura de profil, folosesc termenul jumătate ca nume propriu, deși în speță este vorba de atribuirea, prin hotarnica făcută de Petrache Negrea în 1817, a unor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului Umbrărești, că numărul de bătrâni este exact același, 34, că ambele sate au umblat pe acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe piloni din beton de peste l,20 m înălțime, pentru a proteja construcția de efectele distructive ale inundațiilor râului Bârlad, ce se produceau destul de frecvent. Apoi, trebuie să subliniem înzestrarea bisericii satului cu „o bogată colecție de cărți bisericești”, conform tradiției medievale. Acestui orgolios boier i se mai datorează construcția celei mai mari și mai moderne mori din Moldova, pentru perioada dată, adică începutul ultimei jumătăți a secolului al XIX-lea, o adevărată fabrică de făină de lux. Th. Ciuntu, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Moldova, surprinde o gamă destul de largă de situații. Autorul prezintă instituția răzeșiei prin intermediul unui text documentar datorat - scrie el - unui „locuitor al satului Soloneț-Ciripcău, din ținutul Soroca, de pe valea Răutului”, considerat, pe bună dreptate, „păstrător și la 1773 al tradiției de felul cum s-a produs procesul de devoluție al proprietății gentilico-familiale”. Iată cum sună interesantul text documentar: „Pe răzăș aceasta îl face răzaș, că stăpânește împreună cu mulți alții o moșie, fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestui proces de diferențiere pe număr de părți, intervin și cele derivate din căsătorii, moșteniri, danii, cumpărări. Într-o asemenea situație, ajunsă disproporționată, se recurge la ieșirea din indiviziune a acelora cu părți consistente cantitativ, fenomen semnalat corect de către păstrătorul tradiției când definește calitatea de megieș. Al. I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]