45,271 matches
-
ideologiilor extremiste 5. Ca urmare, s-ar putea că eșecul anunțat al multiculturalismului să nu mai dea noi impulsuri pentru continuarea proiectului părinților fondatori ai construcției europene - unificarea europeană și construirea visului unei Europe Unite. Multiculturalismul că ideologie a diversității. Abordări ale multiculturalismului Originile multiculturalismului în societatea modernă studiile de istorie a migraților în societatea modernă plasează începuturile acestui fenomen în epoca idustrializării îndeosebi în ultimele decenii ale secolului trecut. Este vorba atât de mișcări de populație în interiorul uneia și aceleiași
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
administrație proprie în zonele de dominație de pe glob. Fenomenul se produce acum în sens invers, marile puteri coloniale fiind invadate de populația din fostele colonii. Potrivit opiniei lui Kymlicka, multiculturalismul este un concept compatibil cu principiile liberal democratice, fiind unică abordare a diversității etno-culturale6. Comunitățile multiculturale, fie la scară locală sau națională, sunt caracterizate prin conviețuirea unor populații care vorbesc limbi diferite, au tradiții culturale, credințe religioase și sisteme de valori diferite, o educatie și un stil de viață diferit, - adesea
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
o realitate a existenței în același orizont spațio-temporal a unor grupuri de indivizi provenite sau raportate la mai multe culturi care își afirmă notele specifice în mod izolat, evitând, de regulă, contaminările. Multiculturalitatea are o predominantă dimensiune statică; într-o abordare multiculturală interacțiunile nu sunt excluse, dar ele nu sunt implicite conceptului 20. De la spațiul public național la spațiul public european și înapoi Revenirea naționalismului în Europa, după 1989, se accentuează. Separările ideologice și-ai pierdut din valoare, statul este în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
anul V. 1999, p. 66. 7 Liviu Antonesei, "Modernitatea, globalizarea și dialogul culturilor privite din perspectiva educației interculturale" în Cozma, Teodor (coord.) O nouă provocare pentru educație: interculturalitatea, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 11-23. 8 Georgiu Grigore, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010, pp. 153-156. 9 Cap.I, alin.4 din Declarația de la Berlin, adoptată la 25 martie 2007, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Romă. Documentul poate fi vizualizat la adresa http
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
poporului român", în Historia, București, 2006. Gavreliuc, Alin, Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iași, 2011; Goian, Ion, "Cu privire la doctrina națională", în Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Grigore, Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Jora, Lucian, Ideea națională în Uniunea Europeană, în Pantelimon, Criști (coord.), Ideea națională și ideea europeană, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2009. Kymlicka, Will, " Teoria și practica multiculturalismului canadian", traducere de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Schnapper, Dominique, Ce este cetățenia?, Editura Polirom, Iași, 2001. Schifirneț, Constantin, "Spațiul public național, spațiul public european", în Sociologie românească, 2007, volumul V, nr. 4. Smith, Anthony, "Naționalism și modernism", Editura Epigraf, Chișinău, 2002, în Grigore Georgiu, Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii, Editura Comunicare.ro, București, 2010. Stoica, Marcela Monica "The identity based euro elections? The euro discurse of scepticism", Revista Cogito, Vol. VI, no. 4/December, 2014, Bucharest, 2014. Stoica, Marcela Monica, RHEA, Cristina, "The Cultural Romanian Identity în the
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
filosofie a istoriei), deschizându-se astfel stradă către o apropiere a lui Marx de Kant, mai ales în sfera etică, pentru că apoi să se îndrepte, după un parcurs sinuos și chinuit, spre explicarea liberalismului după încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are față de marxism. Diferențele de poziții pe care Croce și Gentile și le asumă în raport cu gândirea marxista -, iar aceasta se vede cu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Kant, mai ales în sfera etică, pentru că apoi să se îndrepte, după un parcurs sinuos și chinuit, spre explicarea liberalismului după încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are față de marxism. Diferențele de poziții pe care Croce și Gentile și le asumă în raport cu gândirea marxista -, iar aceasta se vede cu claritate din schimbul de scrisori ce a durat aproape trei decenii - vor deschide o
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
vor deschide o falie subterană între cei doi specialiști, care va ieși la lumină doar în momente speciale, înainte de ruptură definitivă, ce a fost nu numai culturală dar și personală, odată cu apariția fascismului, în condițiile în care aceștia au avut abordări opuse (Gentile va adera și va susține până la moarte la regimul fascist, în timp ce Croce, după un început timid și circumscris între anumite limite, va susține fără umbre de dubiu o rigidă și intrasigentă opoziție la regim). Pentru Gentile, marxismul este
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
care o practică, mai exact imanenta vieții însăși. Această viziune ce apare la Gentile va tinde să se confunde cu politica, cu dimensiunea colectivă și, deci, cu Statul. Următoarea etapă în depășirea deteminismului de secol XIX se va realiza cu abordările lui Antonio Gramsci, care poate fi considerat cel mai clar și decis dintre cei trei în a afirma că filosofia marxista este o adevărată filosofie, care în mod substanțial este o filosofie a praxisului. Gramsci preia din conceptul crocian de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de structurile statului piemontez și ulterior italian fără să fie acceptată o alternativă. Totodată, prin critică adusă metodelor, și-a imaginat un model risorgimental alternativ, prin care metodele evoluționiste propuse și impuse de moderații italieni să fie înlocuite cu o abordare opusă, revoluționară, pe model francez, care să transforme societatea în mod radical, pentru a crea o solidaritate internă și să dea un caracter organic națiunii italiene. Concluzia lui Gramsci a fost ca, prin punerea în practică a acestei viziuni diferite
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fenomen deosebit de nociv pentru un regim democratic a avut ca scop să explice rezultatul politicii moderaților de a păstra cadrele legitimității în rândul unor cercuri restrânse, prin refuzul acordării dreptului de vot direct și liber exprimat mării mase a populației. Abordarea teoretică pe care Gramsci o folosește atunci cand analizează transformismul este complexă, deoarece folosește argumente ce provin din analiza fenomenului risorgimental. Astfel, conceptele de hegemonie, intelectuali sau revoluție pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
În baza ipotezelor prezentate de Gramsci, pot fi identificate elementele de continuitate dintre perioadă de dinaintea apariției fascismului și perioada în care acesta a apărut, dintre societatea liberală antebelica și societatea liberală postbelică care a creat fascismul 22. Așa cum rezultă din abordările prezentate anterior, interpretările asupra fascismului realizate de Gramsci se referă la o perioadă în care, în plan cultural, economic și politic se promova ideea guvernării de către o minoritate, concepție ce apărea ca fiind o realitate istorică de necontestat.. Abordarea teoretică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
din abordările prezentate anterior, interpretările asupra fascismului realizate de Gramsci se referă la o perioadă în care, în plan cultural, economic și politic se promova ideea guvernării de către o minoritate, concepție ce apărea ca fiind o realitate istorică de necontestat.. Abordarea teoretică pe care o prezintă Gramsci este cu atât mai importantă cu cat reușește să surprindă etapele ce au condus la instituirea regimului fascist. Astfel, primele articole ce au privit acest argument le putem regăsi în ziarul Avânți pentru perioada
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
au privit acest argument le putem regăsi în ziarul Avânți pentru perioada de început a fascismului, pentru că în Ordine Nuovo și Unità să fie publicate de Gramsci contribuții ce acoperă perioada cuceririi puterii de către fasciști și prăbușirea regimului liberal, pentru că abordările din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și Unità să fie publicate de Gramsci contribuții ce acoperă perioada cuceririi puterii de către fasciști și prăbușirea regimului liberal, pentru că abordările din Caiete să reflecte perioadă de gândire în care teoreticiaul sard se află în închisoare 23. În primă perioadă, abordările pe care Gramsci le-a avut în analiza fascismului se încadrează la nivelul cheilor de interpretare de tip marxist. Practic, fascismul era considerat a fi una din multele forme ale burgheziei. Fascismul, ca și statul liberal, dictatură și democrația nu
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
feudale, elemente burgheze, alături de construirea unui nou sistem de servicii și de protecție socială 33. Note 1 RISORGIMENTO, (Renaștere) art. Risorgiméntoul, http://dexonline.ro/definiție/risorgimento (accesat 8.08.2014). 2 Vezi Vezi Ioana Cristea Drăgulin, Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI, Mediaș, 2013. 3 Vezi Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci, teza de doctorat, susținută decembrie 2015. 4 Giulio Bollati, L'italiano, Einaudi, Torino, 1983, p. XVI, în Ioana Cristea Drăgulin, "Apariția statului modern italian
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
întârzierii istorice", în Polis, vol. ÎI, nr. 2(8), p. 6. 5 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. 6 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p.89. 7 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V. Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. 8 Idem, Opere Alese, trad. Eugen Costescu, titlul original, "Opere di Antonio Gramsci" (Einaudi), Editura Politică, București
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Editura Politică, București, 1969, p. 212. 9 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., p.131. 10 Antonio Gramsci, Opere Alese, op. cît., p. 212. 11 Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino, 1955. 12 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p. 89. 13 Idem, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 14 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., pp. 2038-2039. 15 Ibidem, p. 2011. 16 Giampiero Carocci, Îl trasformismo dall' Unità ad
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965. COLARIZI Simona, "Gramsci e îl fascismo", în Francesco Giasi (ediție îngrijita de), Gramsci nel suo tempo, vol. I, Carocci editore, Romă, 2008, p. 339. DRĂGULIN Cristea Ioana, Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, Cultura Medieșeana ÎI, Mediaș, 2013. Idem, Risorgimento în viziunea lui Antonio Gramsci, teza de doctorat, susținută decembrie 2015. Idem, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Editura Adenium, Iași, 2016, carte în curs de apariție. GELLNER E.
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
acestea amintim volumul colectiv intitulat sugestiv: "Cercetări asupra Caietelor dispărute, renunțări, renegări, trădări: legende sau adevăruri" la Accademia University press în anul 2014. Demersul autorilor a fost acela de a face lumină în multitudinea de bârfe de tip jurnalistic și abordări pseudoștiințifice ce privesc viața lui Gramsci. Cartea de autor intitulată "Gramsciana" continua demersul inițiat cu temele dezbătute în cadrul volumului colectiv. D'orsi și-a propus să se adreseze nu doar gramscienilor ci și non-gramscienilor și persoanelor care nu sunt obișnuite
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
vizibil, spune autorul, mai ales în disputa simbolică legată de utilizarea limbii maghiare în educație, învățământ, justiție și cultură, aspect ce a marcat relațiile interetnice din regiunile mixt populate de-a lungul tranziției democratice a statului român. Astfel se încearcă abordarea problemei poziției simbolice a limbii în context interetnic, dar și problema atribuirii cetățeniei în statele unde există grupări etnice active cultural, civic și politic. Geografia simbolică joacă, de asemenea, un rol important în această tatonare între etnii, pentru că are capacitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
149. 58 Ionuț Butoi, op. cît, p. 154. Vezi și notă 42. 59 Ibidem, p. 298. 60 Ibidem, pp. 48-49. 61 Vezi Antonio Momoc și Ionuț Butoi, "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. 62 Antonio Momoc, op. cît., 2012, p. 58. Bibliografia AMZĂR, Dumitru, Cristian, "Naționalismul Tineretului", editata de Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1957), Laterza, Roma-Bari, 1987. Resurse electronice: "Dezbateri și Polemici. În jurul numărului Leș études sociales dedicat Școlii Gustiene", http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. Memoria publică a Holocaustului în postcomunism* (The public memory of Holocaust în post communism) Alexandru FLORIAN Abstract. Just after 1989, the public space became, naturally, opened for
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
heterogeneous aggregation of civic values. Sometimes, the situations have aberrant results. Keywords: simboluri legionare, Ion Antonescu, Memoria Holocaustului, crime de război Revoluția din decembrie 1989 a adus în actualitatea publică și academică tema fascism-comunism. Subiectul nu era nou, grila de abordare se schimbă însă fundamental. Predominau reacțiile emoționale de negare a comunismului și de suprapunere a lui cu fascismul. Reacții explicabile având în vedere faptul că ieșisem dintr-un sistem politic totalitar. Concluziile erau cel mai adesea în registrul canonic al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]