KorAP: Find »[drukola/base=vin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1806 1807 1808 ...1867 >

46,652 matches

Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481

viticolă a Franței a scăzut considerabil: de la 1 200 000 ha în anul 1968 a ajuns în anul 1988 la 960 000 ha (adică o scădere anuală de 17 000 ha ). Această diminuare a afectat mai ales podgoriile ce produceau vinurile de masă și a fost în mod deosebit accentuată odată cu campania din anii 1976-1977. Mai întâi, sub influența a ceea ce se numește directiva Languedoc-Roussillon, apoi conform regulamentului comunitar nr. 458/80 al Consiliului din 18 februarie 1980 care a extins

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Cât despre consecințele politicii de tăiere a podgoriilor asupra producției vinicole franceze, se estimează, de exemplu, că eradicarea a 150 000 ha de viță de vie, soiuri de masă, timp de zece ani, echivalează cu 10 milioane de hectolitri de vin retrași de pe piață (pe baza aproximării cu 70 de hectolitri la hectar). De exemplu, pentru campania din anii 1989-1990, experții sunt de părere că o scădere de aproximativ 2 milioane de hectolitri a producției vinurilor de masă franțuzești ar fi

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
10 milioane de hectolitri de vin retrași de pe piață (pe baza aproximării cu 70 de hectolitri la hectar). De exemplu, pentru campania din anii 1989-1990, experții sunt de părere că o scădere de aproximativ 2 milioane de hectolitri a producției vinurilor de masă franțuzești ar fi imputabilă celor 28 000 ha desființate între anii 1988-1989. În cadrul deciziilor luate de către cele douăsprezece state membre cu ocazia punerii de acord asupra prețurilor din anii 1990 -1991, s-a hotărât că primele acordate pentru

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
1. state posedă 500 000 de ha de podgorii, adică 5 000 de km², ceea ce înseamnă o podgorie imaginară a cărei suprafață ar reprezenta aproape dublul teritoriului Marelui Ducat de Luxemburg. Comunitatea Europeană este cel mai mare producător mondial de vin (175 milioane de hectolitri la o recoltă globală de 300 de milioane de hectolitiri) dar, în același timp, este și cel mai mare consumator (un european bea în medie 30 de litri pe an, în timp ce, în același interval, un rus

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
timp, este și cel mai mare consumator (un european bea în medie 30 de litri pe an, în timp ce, în același interval, un rus sau un american consumă aproximativ 7 litri, pe când un japonez bea mai puțin de un litru de vin). Aderarea Greciei la Comunitatea Europeană în anul 1981, apoi a Portugaliei și mai ales a Spaniei în 1986, modifică profund economia viticolă comunitară. Întinzându-se din Attica până la Oceanul Atlantic, spațiul viticol european reprezintă în prezent aproape jumătate din suprafața mondială

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
apoi a Portugaliei și mai ales a Spaniei în 1986, modifică profund economia viticolă comunitară. Întinzându-se din Attica până la Oceanul Atlantic, spațiul viticol european reprezintă în prezent aproape jumătate din suprafața mondială de viță de vie, 58 % din producția de vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor 15 state membre numără șapte țări viticole, dintre care patru sunt mediteraneene. Odată cu expansiunea Europei viticole, se produce și dezvoltarea economică a unei Europe mediteraneene, civilizația vinului

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
vin de pe glob, o piață potențială de 350 de milioane de consumatori. Europa celor 15 state membre numără șapte țări viticole, dintre care patru sunt mediteraneene. Odată cu expansiunea Europei viticole, se produce și dezvoltarea economică a unei Europe mediteraneene, civilizația vinului, opusă Europei de nord, cea a berii. Totuși, trebuie să adăugăm și concurența existentă chiar pe teritoriul Europei latine. Căci, în ceea ce privește schimburile de produse viticole, țările în cauză nu posedă piețe de desfacere decât în afara granițelor. Este adevărat că nu

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
trebuie să adăugăm și concurența existentă chiar pe teritoriul Europei latine. Căci, în ceea ce privește schimburile de produse viticole, țările în cauză nu posedă piețe de desfacere decât în afara granițelor. Este adevărat că nu există complementaritatea nevoilor pentru o Piață comună a vinului și că, în acest sector, ca și în altele, este nevoie să se creeze un organism european însărcinat cu exportul produselor agricole. IV. Piața unică europeană a vinurilor Actul Unic, semnat la Luxembourg la 17 februarie 1986 și la Haga

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
Este adevărat că nu există complementaritatea nevoilor pentru o Piață comună a vinului și că, în acest sector, ca și în altele, este nevoie să se creeze un organism european însărcinat cu exportul produselor agricole. IV. Piața unică europeană a vinurilor Actul Unic, semnat la Luxembourg la 17 februarie 1986 și la Haga la 28 februarie 1986, a fost modificat și completat prin tratatul privind "uniunea europeană" semnat la Mastricht (Țările de Jos) la 7 februarie 1992 și intrat în vigoare

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
seama de avantajele pe care o piață mare cu adevărat integrată și cu aproape 350 de milioane de consumatori, ar putea să le reprezinte pentru întreprinderi și cetățeni. Înainte de punerea la punct în anul 1970 a Organizării Comune a Pieței vinului, barierele tarifare au fost deja reduse 95. Cu toate acestea mai există și alte obstacole în calea liberei circulații a vinurilor în Europa comunitară. În principiu, Piața comună presupune libera circulație a produselor. Această regulă nu a fost respectată în

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
să le reprezinte pentru întreprinderi și cetățeni. Înainte de punerea la punct în anul 1970 a Organizării Comune a Pieței vinului, barierele tarifare au fost deja reduse 95. Cu toate acestea mai există și alte obstacole în calea liberei circulații a vinurilor în Europa comunitară. În principiu, Piața comună presupune libera circulație a produselor. Această regulă nu a fost respectată în totalitate de Franța care a taxat sau a reținut vinuri italiene în porturile sale pe motiv că documentele care le însoțeau

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
acestea mai există și alte obstacole în calea liberei circulații a vinurilor în Europa comunitară. În principiu, Piața comună presupune libera circulație a produselor. Această regulă nu a fost respectată în totalitate de Franța care a taxat sau a reținut vinuri italiene în porturile sale pe motiv că documentele care le însoțeau pe ruta transalpină nu erau cu totul în regulă. Bineînțeles, Franța a fost condamnată de către Curtea de Justiție a Comunităților Europene 96. În afara granițelor exterioare ale Comunității Europene, nu

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
nu vor mai exista nici sume monetare compensatorii (SMC)...decât dacă s-ar produce o dereglare monetară în cadrul Comunității. Buna funcționare a Pieței unice implică o politică fiscală comună, adică o armonizare a impozitelor directe și indirecte. Impozitele indirecte pentru vin sunt reprezentate de taxa pe valoarea adăugată (TVA) și de accize. Inventată de francezul Maurice Lauré și adoptată în peste 90 de țări din întreaga lume, taxa pe valoarea adăugată este achitată de către consumator și reprezintă aproximativ jumătate din resursele

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
ale Franței. În această țară, termenul de "acciză"98 înglobează impozitele care corespund "contribuțiilor indirecte". Toate băuturile alcoolice sunt supuse accizării, însă în mod diferit, existând, astfel, două regimuri de aplicare a accizelor: cel francez și cel comunitar. În Franța, vinurile, cidrul și cidrul de pere sunt supuse unei taxe de transport care se calculează în funcție de volumul real (berea este supusă unei taxe specifice instituită prin articolul 520 A din Codul general al impozitelor (CGI)). Toate celelalte băuturi alcoolice, în special

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
sau alt submultiplu al litrului. Pentru băuturile alcoolice produse și consumate în departamentele de peste mări ale Franței, cotizația este de 0,25 franci. Aceasta este percepută de către Direcția Generală Vamală a Franței și intră în categoria taxelor pe consum. În ceea ce privește vinurile, taxa provine din aplicarea capsulei, a ștampilei sau a vignetei specifice taxelor indirecte. Acciza este achitată de îmbuteliatorii finali. În aplicarea acestor taxe, denumirea de "Franța" reprezintă atât Franța metropolitană, cât și teritoriile sale de peste mări. Politica comunitară de "armonizare

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
cele mai permisive dintre statele membre. Directiva nr. 92-83 a Consiliului din 19 octombrie 1992 (Jurnalul Oficial nr. L 316 din 31 octombrie 1992) se raportează la armonizarea structurilor accizelor: ea definește produsele ce corespund celor cinci categorii fiscale create (vin, alte băuturi fermentate, produse intermediare, bere, alcool etilic) și precizează baza de impozitare a acestora. Această directivă utilizează definiția produselor provenită din nomenclatura combinată și nu din regulamentul vitivinicol de bază (nr. 822 /87 al Consiliului din 16 martie 1987

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
87 al Consiliului din 16 martie 1987 susținând organizarea comună a pieței vitivinicole). Directiva nr. 92-84 a Consiliului din 19 octombrie 1992 (Jurnalul Oficial nr. L 316 din 31 octombrie 1992) precizează pentru fiecare categorie cota minimă a accizelor, pentru vin și alte băuturi fermentate, fiind fixată la 0 Ecu /hl, în ciuda opoziției Franței care dorea o taxă statistică obligatorie. Pentru celelalte categorii, taxa este: alcool: 550 Ecu /hl alcool pur (sau cota în vigoare dacă este cuprinsă între 550 și

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
metoda preferată de fiecare stat membru). Desemnarea unui reprezentant fiscal al expeditorului, care garantează și plătește impozitul în statul membru de destinație, constituie o garanție pentru statul membru în cauză, dar și o metodă mai simplă pentru vânzător. Regimul actual Vinuri: 0; Vinuri spumoase: 0; Bere: 1, 87 Ecu/ % vol.; Produse intermediare: 45 Ecu/hl Alcool: 550 Ecu/hl alcool pur. Ecu = 6, 58037 franci francezi (Jurnalul Oficial nr. C 319 din 16 noiembrie 1994). Curtea Europeană de Justiție s-a

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
de fiecare stat membru). Desemnarea unui reprezentant fiscal al expeditorului, care garantează și plătește impozitul în statul membru de destinație, constituie o garanție pentru statul membru în cauză, dar și o metodă mai simplă pentru vânzător. Regimul actual Vinuri: 0; Vinuri spumoase: 0; Bere: 1, 87 Ecu/ % vol.; Produse intermediare: 45 Ecu/hl Alcool: 550 Ecu/hl alcool pur. Ecu = 6, 58037 franci francezi (Jurnalul Oficial nr. C 319 din 16 noiembrie 1994). Curtea Europeană de Justiție s-a angajat să

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
decizii au fost aprobate în mod oficial în iunie 1985 prin Cartea Albă a Comisiei Europene privind fixarea unui ansamblu de regulamente comunitare, care să conducă la Piața unică din 1993. În afara acestora, procedura utilizată pentru armonizarea reglementărilor fiscale privind vinul nu poate fi decât complexă, deoarece este necesară concilierea a două principii: pe de o parte, cel al liberei circulații a persoanelor și a produselor; pe de altă parte, direcționarea resurselor. Această conciliere este dificil de realizat atâta timp cât vor fi

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
percep taxe. Implementarea acestei fiscalități în statele membre ale Comunității Europene care în prezent nu au accize (țările cu tradiție în vinificație) implică riscul de a produce schimbări majore privind consumul. În cele din urmă, la mijloc se află civilizația vinului și arta de a trăi care îi este specifică. Așa cum proclamă și remarcabilul Claude Imbert 101: Sunt european prin vinul spaniol de Jerez din Puerto de Santa Maria, renumitul vin alb german de Rhin, mai modestul vin italian de Orvieto

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
în vinificație) implică riscul de a produce schimbări majore privind consumul. În cele din urmă, la mijloc se află civilizația vinului și arta de a trăi care îi este specifică. Așa cum proclamă și remarcabilul Claude Imbert 101: Sunt european prin vinul spaniol de Jerez din Puerto de Santa Maria, renumitul vin alb german de Rhin, mai modestul vin italian de Orvieto și Fendant-ul elvețian, prin roșul aprins al vinului spaniol Rioja, prin înșelătorul Barolo, și popularul Lambrusco, și prin acele vinuri

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
consumul. În cele din urmă, la mijloc se află civilizația vinului și arta de a trăi care îi este specifică. Așa cum proclamă și remarcabilul Claude Imbert 101: Sunt european prin vinul spaniol de Jerez din Puerto de Santa Maria, renumitul vin alb german de Rhin, mai modestul vin italian de Orvieto și Fendant-ul elvețian, prin roșul aprins al vinului spaniol Rioja, prin înșelătorul Barolo, și popularul Lambrusco, și prin acele vinuri nepretențioase din cârciumioarele de pe malul Dunării și din Alsacia, cafenelele

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
se află civilizația vinului și arta de a trăi care îi este specifică. Așa cum proclamă și remarcabilul Claude Imbert 101: Sunt european prin vinul spaniol de Jerez din Puerto de Santa Maria, renumitul vin alb german de Rhin, mai modestul vin italian de Orvieto și Fendant-ul elvețian, prin roșul aprins al vinului spaniol Rioja, prin înșelătorul Barolo, și popularul Lambrusco, și prin acele vinuri nepretențioase din cârciumioarele de pe malul Dunării și din Alsacia, cafenelele din Valais sau barăcile de pe plaja Estoril

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
este specifică. Așa cum proclamă și remarcabilul Claude Imbert 101: Sunt european prin vinul spaniol de Jerez din Puerto de Santa Maria, renumitul vin alb german de Rhin, mai modestul vin italian de Orvieto și Fendant-ul elvețian, prin roșul aprins al vinului spaniol Rioja, prin înșelătorul Barolo, și popularul Lambrusco, și prin acele vinuri nepretențioase din cârciumioarele de pe malul Dunării și din Alsacia, cafenelele din Valais sau barăcile de pe plaja Estoril. Fără să-i mai pun la socoteală, deși șovinismul mă obligă

by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]