45,271 matches
-
2007. VLASE, Ionela, "Morphologie des rapports sociaux des migrantes. Un ménage roumain à Genzano (province de Rome)", Revue Européenne des Migrations Internationales, vol. 23, nr. 1, 2007. ZAMAN, Gheorghe; Vasile, Valentina, Migrația forței de muncă și dezvoltarea durabilă a României: abordări teoretico-metodologice, sistem de indicatori și modele de analiză, Editura Expert, București, 2005. Libertate și necesitate la Kant, Hegel și Marx (Liberty and necessity at Kant, Hegel and Marx) Emanuel COPILAȘ Abstract. The problem of liberty is one of the most
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
occidentale). Hegel o vede însă că pe o încununare a civilizației. Oricât de tentați am fi să punem evidență întrebare: cine a avut dreptate? - trebuie să ne abținem, pentru că riscăm să ratăm însăși întâlnirea cu problema discutată. În unele cazuri, abordarea precauta a lui Kant este de preferat radicalismului marxist, așa cum uneori o punere mai tranșantă a problemei ajunge la rezultate mai bune decât bunul simț emasculat. Ca termen mediu, ca sinteză între Kant și Marx în chestiunea libertății și a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pace. Încă din Preambulul acestui document cu dimensiune globală întâlnim referiri exprese la obiectivul combaterii sărăciei extreme, combaterea acesteia fiind calificată drept "cea mai mare provocare globală și o cerință indispensabilă pentru dezvoltare durabilă", care necesită un plan comun de abordare din partea statelor membre ONU. Preambulul Agendei 2030 realizează și conexiunea juridică dintre combaterea sărăciei extreme și libertățile fundamentale înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului/1945: în speță, este reamintita libertatea speciei umane de a trăi eliberată de teroare și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
speță, este reamintita libertatea speciei umane de a trăi eliberată de teroare și sărăcie. De asemenea, tot în Preambulul acestui document-cheie pentru întreaga structura a societății umane în următorii cincisprezece ani, în privința provocărilor globale și a modalităților (tot globale) de abordare a acestora, remarcam și directă referire, în primă dimensiune ("Oameni"), la angajamentul statelor ONU de a pune capăt sărăciei și foametei, în toate formele și dimensiunile lor. Acest obiectiv global și ambițios este pus în legătură cu un alt angajament juridic al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
grăitoare opțiunea Adunării Constituante și a experților constituționaliști din 1990-1991 care nu au reținut în denumirea statului român formă de guvernare chiar dacă, sub aspectul definiției minimale, a rămas neschimbată). Fie că place, fie că nu, extinderea la cazul românesc a abordării lui Secher este de natură să reîncălzească vechea discuție privind legitimitatea republicii, întemeiata în 1948 pe o nedreptate (forțarea regelui, sub presiunea șantajului, de a semna actul de abdicare), iar în 1991 pe o dezbatere formală 4 (pe care unii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
imposibilă justiție"; "Imposibilă memorie obiectivă a faptelor"; "Mizele justei memorii: de la furtul morții la sfarsitul memoricidelor"), autorul discuta problema uciderii memoriei (memoricid) ca formă de continuare a genocidului, în plan simbolic. Atât în cazul genocidului, cât și al memoricidului, dincolo de abordările specifice (factuală, respectiv normativa; istorică, respectiv morală și juridică), un lucru esențial îl reprezintă stabilirea corectă a terminologiei. Ceea ce se denumește, în mod generic, "război din Vandeea" cuprinde două momente decisive: războiul civil (în timpul căruia albaștrii se confruntă cu albii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
VII, nr. 1(8)/2015, Curtea Veche, București, 2015, pp. 382-388) faptul că interpretarea hegeliana a genocidului prezintă riscul de a se transformă într-o justificare a ceea ce este inacceptabil. Asta nu înseamnă, desigur, evacuarea tensiunii hermeneutice a oricărei istoriografii (abordarea voluntarista vs. determinista a faptelor istorice). 2 A se vedea și Stéphane Courtois, Comunism și totalitarism (trad. Ana Ciucan Țuțuianu), Editura Polirom, Iași, 2011, 280 p. 3 A se vedea Alain Finkielkraut, Memoria zadarnica (trad. Gina Vieru), Editura Hasefer, București
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ai campaniilor electorale a candidaților Klaus Iohannis (Dan Mihalache), Victor Ponta (Dan Sultănescu) și Elenă Udrea (Eugen Tomac), două articole de la secțiunea Varia și de trei recenzii. În cadrul studiilor și articolelor prezente în cadrul tematicii numărului se observă două tipuri de abordări: primele opt analizează elementele din perioada de precampanie și de campanie, următoarele trei au un specific teoretic și în fine ultima, studiază problemă apariției și dispariției unui partid politic (PPDD). Prima contribuție a corpului central aparține lui Florin Grecu și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
să". Ultima contribuție intitulată: "Ultimul senator din PP-DD. O viziune comunicaționala și imagologica privind creșterea și descreșterea unui partid atipic din România", Marcela Stoica prezintă: "o succinta analiză a unui fenomen oarecum singulat în viața politică românească, realizată într-o abordare comunicaționala, imagologica și simbolică: ascensiunea și decăderea partidului creat de un jurnalist al cărui nume a devenit și brand politic: Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PP-DD)". Concluzia autoarei este că rolul lui Dan Diaconescu în cadrul democrației românești a fost nociv datorită începerii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
diferențele între grupul liberalilor români în Parlamentul European și al socialiștilor români în PE sunt vizibile, pentru că noi suntem, să zicem, măi la dreapta chiar față de grupul nostru politic și, atunci, sunt foarte multe teme în care nu avem aceeași abordare"40. Deși Adina Vălean a susținut că locul PNL nu e în ALDE, "unde orientarea partidelor este majoritar centru-stânga", ci în PPE, totuși Sorin Frunzăverde a fost arhitectul politic care a negociat intrarea PNL în PPE, acesta declarând că "eu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
nepolitici din campania electorală prezidențială 2015", Sfera Politicii, nr. 1, ian-martie, 2015, http://www.sfera politicii.ro/sfera/183/art05-Grecu.php (accesat la 01.07.2015). 3 Sabin Drăgulin, Silvia Rotaru, "Alegerile prezidențiale 2014 - Președintele României și eșecul previzionării. O abordare analitică", în Sfera Politicii, nr. 1/2015, http://www.sfera politicii.ro/sfera/183/art02-Dragulin Rotaru.php (accesat la 01.07.2015). 4 Dan Mihalache, Iulia Huiu, "Alegerile prezidențiale 2014 - rezultat surpriză sau strategie", în Sfera Politicii, nr. 1/2015
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Marea Unire, Editura ProUniver sitaria, București, 2015. Articole academice Grecu, Florin, "Actorii politici și nepolitici din campania electorală prezidențială 2015", Sfera Politicii, nr. 1/2015. Drăgulin, Sabin, Rotaru, Silvia, "Ale gerile prezidențiale 2014 - Președin tele României și eșecul previzionării. O abordare analitică", în Sfera Politicii, nr. 1/2015. Mihalache, Dan, Huiu, Iulia, "Alegerile prezidențiale 2014 - rezultat surpriză sau strategie", în Sfera Politicii, nr. 1/2015. Articole și comunicate în presa online Andrei, Cristian, "Frunzăverde confirmă negocierile PNL-PPE: Am PNL negocieze intrarea
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
1996, 2004 și 2014 când au fost aleși Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Față de alegerile locale și parlamentare în care sunt mulți candidați în cursa electorală, cele prezidențiale au fost mereu extrem de personalizate în România. Ele au favorizat abordarea unor probleme de anvergură națională în domenii precum identitatea națională și, subordonat, rolul religiei și Bisericii în societate. Acesta este unul din motivele pentru care am optat pentru aceste trei momente electorale. Cel de al doilea este reprezentat de faptul
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
40, un subiect sensibil pentru BOR și care mai apoi avea să revină cu putere în dezbaterea publică în anul 2015. Concluzii Parcurgerea campaniilor electorale prezidențiale din România din 1996, 2004 și 2014 impune câteva concluzii. Evident, modul lor de abordare dar și așteptările publicului de la oamenii politici sunt mult schimbate. Astăzi este greu să ne imaginăm că ar mai fi posibilă o întrebare de tipul "Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?" așa cum s-a întâmplat acum aproape două decenii. Acest fapt
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
intervalul ce îi este dedicat, avându-se în vedere o schimbare rapidă a temelor. Luhmann este de părere că mai întâi este prezentată o temă care, prin intermediul anumitor formule, devine obiectul negocierii publice, abia ulterior fixându-se pozițiile pentru diferitele abordări legate de tema aflată în dezbatere. Altfel spus, mai întâi este hotărâtă tema stringenta, apoi se conturează opiniile pro și contra. De cele mai multe ori, se constată însă că tema este pur si simplu aruncată în terenul social de către una dintre
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
comunicatele de presă ale DNA amintindu-se de sprijinul logistic oferit de principalul serviciu de informații autohton. Disputele legate de aceste acțiuni țintesc impactul electoral al acestor acțiuni, în sensul blamării presupuselor ingerințe ale serviciilor secrete în stabilirea ordinii de abordare a dosarelor, astfel încât să fie avantajați candidați sau partide în dezavantajul compețitorilor lor. Evoluțiile luptei anticorupție au suprins pe toată lumea în perioada postelectorala, imediat după alegeri fiind reținută de pe strada șefa DIICOT Alină Bica, acuzată de DNA de abuz în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
stat. Însă, problema era de credibilitate. Monica Macovei, care și-a centrat întreaga campanie pe lupta împotriva corupție, supranumita și "mama DNA", a promovat intens această temă, având-o că principala tema de campanie. Era personajul cel mai credibil, în abordarea acestui tip de discurs. Victor Ponta nu a pierdut puncte pentru că ar fi fost perceput ca fiind corupt, el s-a vulnerabilizat din cauza intrării în vizorul DNA a unor persoane din cercul de apropiați și a unora cu mare influență
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
doi actori politici rivali în timpul dezabaterii ? Candidatul Victor Ponta a venit bine pregătit la prima întâlnire televizată, a dominat verbal aproape întreaga întâlnire și a întrerupt foarte des discursul contra-candidatului sau. Răspunsul oferit primei întrebări a cercetării noastre arată că abordarea difereritelor subiecte prin intermediul cadrajului conflictului (vezi figură nr. 1) nu e o surpriză în contextul electoral. Și în alt studiu 31 am arătat că actorii politici aflați în campanie electorală încerca să ocupe un loc cât mai înalt pe scală
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ca unirea ar fi posibilă, motiv pentru care, în anul 2012, la referendumul ce viza demitirea lui Ț. Băsescu, 60% din votanții din Republică Moldova au spus "Nu". Candidatul PSD Mircea Geoana pentru funcția de Preșdinte a avut o altă abordare declarând în vara anului 2006 că; "românii din Basarabia și Bucovina de Nord trebuie să dobândească cetățenia română după principiul Loteriei Americane". Această declarație a fost taxata de electorat prin susținerea masivă a lui Băsescu, voturile românilor din diaspora fiind
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
voturi. Un alt motiv al reticentei l-a constituit atitudinea oarecum ezitanta a lui Iohannis față de unirea cu Republică Moldova. La acest subiect, candidatul a declarat următoarele: "Nu cred că trebuie să fie obiectiv național. Nu putem să pornim de la abordarea că dacă sunt unii mai mici că noi, să ne impunem punctul de vedere. Istoriile României și ale Moldovei au evoluat diferit. Trebuie să fim conștienți de asta, de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
octombrie 2014. 26 http://www.timpul.md/articol/oficial-ale geri-prezideniale-in-romania--rezultate-finale-in-republica-moldova-66303.html 27 Vezi site-ul editurii Curtea Veche Publishing http://www.curteaveche.ro/blog/tag/tiraj-carte-klaus-iohannis/ 28 Sabin Dragulin, Silvia Rotaru, Alegerile prezidențiale 2014 - Președintele României și eșecul previzionării. O abordare analitică, în Sfera politicii, nr.183, http://www.sferapoliticii.ro/sfera/183/art02-Dragulin Rotaru.php 29 Andrei Cristian, http://www.gandul.info/politică/ iohannis-mi-a-scris-angela-merkel-ca-ma-sustine-am-o-scrisoare-n-am-aratat-o-nu-i-stilul-meu-sa-epatez-textul-scrisorii-in-gandul-13547019, (accesat 13.11.2014). 30 http://www.hotnews.ro/stiri-politic-183 57950-klaus-iohannis-despre-victor-ponta-este-manevrat-gastilor-partid.htm 31 http://www.digi24.ro
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
noiembrie 2014). Bibliografie Ciobanu, Vitalie, "Alegerile românești: oportunism și speranța în Basarabia", în Revistă 22, pe http://www.revista22.ro/alegerile-roma nesti-oportunism-si-speranta-in-basa rabia-1394.html, (accesat decembrie 2004). Drăgulin, Sabin, Rotaru, Silvia, "Alegerile prezidențiale 2014 - Președintele României și eșecul previzionării. O abordare analitică", în Sfera politicii, nr. 183, http://www.sferapoliticii.ro/ sfera/183/art02-Dragulin Rotaru.php. Alegerile prezidențiale din 2014, pe http://www.agerpres.ro/flux-documen tare/2014/10/03/alegerile-prezidentiale-din-2004-11-39-29. Andrei Cristian, http://www.gandul.info/ politică/iohannis-mi-a-scris-angela-merkel-ca-ma-sustine-am-o-scrisoare-n-am-aratat-o-nu-i-stilul-meu-sa-epa tez-textul-scrisorii-in-gandul-13547 019, ( accesat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
s-a reușit realizarea acestui consens politic și în legătură cu revizuirea Constituției ? Ipoteza pe care o enunțam este aceea că identificarea inexacta a cauzelor eșecului revizuirii Constituției din perioada 2013-2014 în programul electoral al lui Klaus Iohannis a dus la o abordare inadecvată a problemei după câștigarea alegerilor prezidențiale. Ceea ce s-a reușit cu o comisie comună a celor două Camere nu s-a reușit și în privința unei alte comisii comune, cea de revizuire. Cea dintâi a putut fi reactivata, deoarece ceea ce
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
putea fi decât reluată de la început, în condițiile opiniilor atât de tranșant negative din partea Curții Constituționale și a Comisiei de la Veneția. În acest punct poate interveni rolul Președintelui de mediere, între pozițiile divergențe ale partidelor politice referitor la manieră de abordare a revizuirii. În lipsa unei medieri care să aibă acest obiect (și nu amendamente specifice la textul constituțional), revizuirea Constituției va rămâne în continuare un obiectiv neândeplinit al programului lui Klaus Iohannis. Programul electoral al unui candidat la funcția de Președinte
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a "constituției economice" a României, dorind în mod meritoriu să umple pur si simpu un gol în reflecția românească relevanță în această materie. "Până acum", declară în mod categoric prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, actuala coordonatoare a Departamentului prezidențial, "aceste abordări au ignorat constituția economică, adică acele reguli instituite de stat pentru a consacră o anumita doctrina economică și pentru a încadra comportamentele umane din sfera relațiilor economice prin norme juridice coerențe cu opțiunea fundamentală astfel realizată" (s.m)2. Acest
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]