47,342 matches
-
cele mai sacre se desfășoară în zona sanctuarului încăperea sa fiind destinată membrilor clerului. În acest spațiu se află masa altarului și se săvârșesc sfintele taine. Pictura absidei altarului bisericii din Desești respectă canoanele picturii bizantine, conform cărora bolta și pereții sanctuarului sunt dedicați Fecioarei și liturghiei divine . La Desești, în mijlocul bolții este pictată într-un medalion Sfânta Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este înconjurat de reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
dedicați Fecioarei și liturghiei divine . La Desești, în mijlocul bolții este pictată într-un medalion Sfânta Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este înconjurat de reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și Gavril. Pe peretele răsăritean se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au fost pictate scenele: Mironosițele la mormânt și Îngerul la mormîntul lui Iisus. Reprezentarea Mironosițelor la mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au fost pictate scenele: Mironosițele la mormânt și Îngerul la mormîntul lui Iisus. Reprezentarea Mironosițelor la mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Iisus. Reprezentarea Mironosițelor la mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Desești, unde al doilea registru, pictat pe poalele bolții este constituit din cinci scene care fac parte din ciclul Genezei: Facerea lui Adam, Facerea Evei, Ispita șarpelui, Alungarea din rai și Cain îl ucide pe Abel. Arborele patriarhilor cuprinde întreg peretele vestic, fiind pictat într-o desfășurare amplă. Ansamblul parietal al bisericii din Desești prezintă de asemenea o altă caracteristică dintre cele mai importante ale programului iconografic din bisericile maramureșene: pe pereții naosului are loc prezentarea comparativă într-o manieră accentuat
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Cain îl ucide pe Abel. Arborele patriarhilor cuprinde întreg peretele vestic, fiind pictat într-o desfășurare amplă. Ansamblul parietal al bisericii din Desești prezintă de asemenea o altă caracteristică dintre cele mai importante ale programului iconografic din bisericile maramureșene: pe pereții naosului are loc prezentarea comparativă într-o manieră accentuat moralizatoare a scenelor din Vechiul Testament (scene din Geneză) și Noul Testament (minuni, pilde și Patimi). Ciclul Patimilor este cel mai detaliat redat, cuprinzând șaisprezece scene. Radu Munteanu va păstra această dispoziție iconografică
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
scene din Geneză) și Noul Testament (minuni, pilde și Patimi). Ciclul Patimilor este cel mai detaliat redat, cuprinzând șaisprezece scene. Radu Munteanu va păstra această dispoziție iconografică și la bisericile din Ungureni și Rogoz, din zona Lăpuș. În partea inferioară a pereților naosului se află portrete de mucenici, reprezentând sfinți militari, pustnici, mărturisitori. Registrul inferior al peretelui de nord, cuprinde trei episoade din viața Sf. Dimitrie: Lupta lui Nestor cu Lie, Lie aruncat în țepi și Sf. Dimitrie îl binecuvintează pe Nestor
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
redat, cuprinzând șaisprezece scene. Radu Munteanu va păstra această dispoziție iconografică și la bisericile din Ungureni și Rogoz, din zona Lăpuș. În partea inferioară a pereților naosului se află portrete de mucenici, reprezentând sfinți militari, pustnici, mărturisitori. Registrul inferior al peretelui de nord, cuprinde trei episoade din viața Sf. Dimitrie: Lupta lui Nestor cu Lie, Lie aruncat în țepi și Sf. Dimitrie îl binecuvintează pe Nestor. Primul episod este redat frecvent în bisericile maramureșene, personajul negative Lie fiind adesea reprezentat în
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
pronaosul este denumit de către localnici „biserica femeilor”, deoarece din acest spațiu ele asistă la slujbă. Compoziția Judecata de Apoi ocupă cel mai important loc în cadrul picturii pronaosului bisericii din Desești: ea are o amplă desfășurare, întinzându-se pe cei patru pereți ai încăperii. Judecata de Apoi este o reprezentare care nu a lipsit aproape din nici o biserică de lemn românească din zona Maramureșului istoric, fiind pictată întotdeauna în spațiul pronaosului. Datorită spațiului redus pe care îl aveau la dispoziție pictorii maramureșeni
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
i s-a acordat o dezvoltare foarte amplă. „Amplasarea Judecății de Apoi în spațiul cel mai apropiat de intrarea sau ieșirea credincioșilor din biserică are o îndelungată tradiție în iconografia creștină, scena fiind redată frecvent în naos sau nartex pe peretele vestic sau uneori în exonartex. Tema Judecata de Apoi a fost reprezentată în mod obișnuit, atât în bisericile bizantine cât și în cele din vestul Europei, pe peretele de vest, pe partea unde soarele apune”. În cazul bisericii din Desești
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
în iconografia creștină, scena fiind redată frecvent în naos sau nartex pe peretele vestic sau uneori în exonartex. Tema Judecata de Apoi a fost reprezentată în mod obișnuit, atât în bisericile bizantine cât și în cele din vestul Europei, pe peretele de vest, pe partea unde soarele apune”. În cazul bisericii din Desești, centrul compoziției se află pe peretele de est și-l înfățișează pe Iisus Judecător. Acesta este asistat de apostoli și îngerii care trâmbițează. În partea inferioară Iisus este
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Tema Judecata de Apoi a fost reprezentată în mod obișnuit, atât în bisericile bizantine cât și în cele din vestul Europei, pe peretele de vest, pe partea unde soarele apune”. În cazul bisericii din Desești, centrul compoziției se află pe peretele de est și-l înfățișează pe Iisus Judecător. Acesta este asistat de apostoli și îngerii care trâmbițează. În partea inferioară Iisus este flancat de Adam și Eva îngenunchind, iar la picioarele Sale se află reprezentarea Etimasiei. Pe peretele estic se
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
află pe peretele de est și-l înfățișează pe Iisus Judecător. Acesta este asistat de apostoli și îngerii care trâmbițează. În partea inferioară Iisus este flancat de Adam și Eva îngenunchind, iar la picioarele Sale se află reprezentarea Etimasiei. Pe peretele estic se află imaginea Raiului, redat prin cei trei patriarhi, ținând în brațe sufletele aleșilor. Pe partea nordică a pronaosului în registrul superior sunt pictați mucenițele, preacuvioșii, mucenicii, împărații, patriarhii. În registrul inferior este dezvoltată amplu tema proorocilor. La Desești
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
ținând în brațe sufletele aleșilor. Pe partea nordică a pronaosului în registrul superior sunt pictați mucenițele, preacuvioșii, mucenicii, împărații, patriarhii. În registrul inferior este dezvoltată amplu tema proorocilor. La Desești scena Iadului cunoaște o amplă dezvoltare, întinzându-se pe trei pereți. Râul de foc iese de sub picioarele lui Iisus și se varsă în gura monstrului Leviathan. Pictorul a inclus printre păcătoși „vărsătorii de sânge”, „preacurvari”, „călugărițele curve”, „spanul” (comitele), „judele”, care sunt așezați în roabe împinse de diavoli. În râul de
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
zugravul Radu Munteanu a inclus aceste personaje: în anul 1785 în cadrul compoziției Judecății de Apoi din Rogoz, zona Lăpușului. Totodată primele trei personificări amintite se întâlnesc și în bisericile din zona Codrului, la Corund și Orțâța. În partea inferioară a peretelui apusean pictorul a redat alți păcătoși chinuiți de diavoli: „mincinosului” i se scoate limba, iar cel care și-a ucis părinții este lovit de diavol cu o secure. Alt registru conține următoarele scene: „Gheena cea împuțită”, „Tartaru” „Scrâșnirea dinților” și
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
chinuiți de diavoli: „mincinosului” i se scoate limba, iar cel care și-a ucis părinții este lovit de diavol cu o secure. Alt registru conține următoarele scene: „Gheena cea împuțită”, „Tartaru” „Scrâșnirea dinților” și „Viermi neadormiți”. În registrul superior al peretelui sudic, se află imaginea lui Moise care conduce cetele de neamuri spre tronul de judecată al lui Iisus. Popoarele sunt identificabile prin inscripții: „jidovi”, „turci”, „nemți”, „tătari”, „frânci”. În pronaosul bisericii din Desești, pe peretele de vest, deasupra intrării - vizaviz
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
neadormiți”. În registrul superior al peretelui sudic, se află imaginea lui Moise care conduce cetele de neamuri spre tronul de judecată al lui Iisus. Popoarele sunt identificabile prin inscripții: „jidovi”, „turci”, „nemți”, „tătari”, „frânci”. În pronaosul bisericii din Desești, pe peretele de vest, deasupra intrării - vizaviz de reprezentarea lui Iisus Judecător - este pictată Maica Domnului în chip de orantă. În partea stângă a aceluiași perete, deasupra imaginii Iadului, se află scena Pilda celor zece fecioare, a cărei semnificație escatologică stă în legătură cu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Popoarele sunt identificabile prin inscripții: „jidovi”, „turci”, „nemți”, „tătari”, „frânci”. În pronaosul bisericii din Desești, pe peretele de vest, deasupra intrării - vizaviz de reprezentarea lui Iisus Judecător - este pictată Maica Domnului în chip de orantă. În partea stângă a aceluiași perete, deasupra imaginii Iadului, se află scena Pilda celor zece fecioare, a cărei semnificație escatologică stă în legătură cu Judecata de Apoi. Decorația spațiului pronaosului este întregită cu reprezentările de pe tavan: Mucenițele Varvara, Iuliana și Marina, Sfânta Sofia și Sfânta Marina. Tavanul este
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
decroșată cu cinci laturi și boltă semicilindrică peste naos. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, vechea intrare de pe latura de sud, acoperită după strămutare, fusese împodobită cu un ancadrament sculptat. Naosul era despărțit de pronaos printr-un perete cu fante susținute de pilaștri sculptați. Îmbinările grinzilor erau în coadă de rândunică iar consolele erau proeminente, cu retrageri în trepte. Acoperișul din șiță a fost schimbat în 1950 cu unul din țiglă iar turnul clopotniței, svelt, avea foișorul frumos
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
anul 1723. . Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (inițial "Coborârea Sfântului Spirit"). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare find numai cele de decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea compartimentelor este realizată printr-o boltă semicilindrică peste naos, cu arc transversal pe console, mai îngustă decât lărgimea navei, iar a absidei de aceeași formă, fiind intersectată de un timpan
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
grilaj din baluștri sculptați. Acoperirea compartimentelor este realizată printr-o boltă semicilindrică peste naos, cu arc transversal pe console, mai îngustă decât lărgimea navei, iar a absidei de aceeași formă, fiind intersectată de un timpan ce se racordează cu conturul pereților printr-o suprafață trapezoidală. Ancadramentul intrării de pe latura de vest (inițial a fost spre sud), este sculptat cu chenare în frânghie, dinte de lup, dreptunghiuri cu crestături, cărora li se alătură un liant floral, ușor incizat. Pisania picturii, în naos
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
brad și acoperită cu șindrilă. În anii 1967-1968, credincioșii neștiind că este monument istoric, au acoperit șindrila veche, care începuse să putrezească, cu tablă zincată. Biserica are formă de navă, fiind lucrată în forma bisericilor de lemn din cuprinsul Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pe fațada de vest a fost adăugat, probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
polată de sub versantul streșinii (ca și la case). Deasupra pronaosului se află o clopotniță scundă cu foișor în console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele teme iconografice: Sfânta Troiță, cete îngerești, prooroci în medalioane (la registrul de naștere al bolții), jertfa lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
de Sus, are planul dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi, fără prispă, cu turn-clopotniță peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele și căpriorii streașinii constituie astăzi singurele elementele cioplite, dar nu este exclus ca sub pervazul de lemn
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]