46,652 matches
-
nou: cocktail-ul de vin, uneori numit amestec de vin sau "vini-soda" și "wine cooler" în Statele Unite. Moștenitor al vinului "blanc limé" (alb lămâios) al bunicilor noștri (amestec în părți egale de vin alb și de limonadă), cocktail-ul de vin trebuie să conțină produse pe bază de struguri în proporție de cel puțin 50%, zahăr în proporție de 50 -70 de grame pe litru și să nu depășească cele 7o grade de alcool. Pe plan organoleptic, adăugarea de acid, de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
grame pe litru și să nu depășească cele 7o grade de alcool. Pe plan organoleptic, adăugarea de acid, de parfumuri (citrice sau fructe exotice) și de zahăr alcătuiesc o băutură asemănătoare răcoritoarelor, care concurează în mod direct cu amestecul de vin, și chiar cu berea. Ca mulți alți fabricanți de bere, interesați de producerea de noi băuturi, și firma alsaciană Kronenbourg a fabricat în 1986 un produs pe bază de bere și de extracte de fructe numit "Krony". Un sortiment de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
bază de bere și de extracte de fructe numit "Krony". Un sortiment de cocktail din bere, care ar fi denumit peste Atlantic "beer cooler", această băutură nu pare să fi fost pe placul consumatorilor, așa cum, de altfel, nici cocktailul de vinuri nu a fost. După un început comercial răsunător în 1981 în Statele Unite, și în special în California locul de naștere al produsului, dar și în Australia, Africa de Sud, Canada și chiar în Japonia, piața băuturilor wine cooler pare să se fi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dar și în Australia, Africa de Sud, Canada și chiar în Japonia, piața băuturilor wine cooler pare să se fi prăbușit în întregime. După posibilitățile deschise prin decretul din 29 iulie 1987, anumiți producători au lansat produse mai evoluate, cum ar fi vinurile aromatizate, spumoase sau nespumoase. Pentru a cerceta originea istorică a produsului considerat nou, este nevoie să ne întoarcem la procesele speciale de producție, elaborate de greci și de romani, care obișnuiau să aromatizeze (cu isop, oregano, mentă, salvie sau cimbru
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nespumoase. Pentru a cerceta originea istorică a produsului considerat nou, este nevoie să ne întoarcem la procesele speciale de producție, elaborate de greci și de romani, care obișnuiau să aromatizeze (cu isop, oregano, mentă, salvie sau cimbru) și să conserve vinurile. Să nu mai vorbim de faimosul "necktar" din Roussillon, care nu era nimic altceva după cum ne spun scrierile secolului al XII-lea decât un vin din condimente, rezultat prin asocierea de mirodenii, ierburi sau miere. Reglementarea europeană numărul 1601/91
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
romani, care obișnuiau să aromatizeze (cu isop, oregano, mentă, salvie sau cimbru) și să conserve vinurile. Să nu mai vorbim de faimosul "necktar" din Roussillon, care nu era nimic altceva după cum ne spun scrierile secolului al XII-lea decât un vin din condimente, rezultat prin asocierea de mirodenii, ierburi sau miere. Reglementarea europeană numărul 1601/91 a Consiliului din 10 iunie 1991 a stabilit normele generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea vinurilor aromatizate, ale băuturilor aromatizate pe bază de vin și
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ne spun scrierile secolului al XII-lea decât un vin din condimente, rezultat prin asocierea de mirodenii, ierburi sau miere. Reglementarea europeană numărul 1601/91 a Consiliului din 10 iunie 1991 a stabilit normele generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea vinurilor aromatizate, ale băuturilor aromatizate pe bază de vin și cocktail-uri aromatizate din produse vitivinicole.102 Printre vinurile aromatizate se numără, conform textului Comunității Europene, vermutul, vinul amar aromatizat (vin din quinquina, bitter vino, americano) dar și produsele vinicole aromatizate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un vin din condimente, rezultat prin asocierea de mirodenii, ierburi sau miere. Reglementarea europeană numărul 1601/91 a Consiliului din 10 iunie 1991 a stabilit normele generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea vinurilor aromatizate, ale băuturilor aromatizate pe bază de vin și cocktail-uri aromatizate din produse vitivinicole.102 Printre vinurile aromatizate se numără, conform textului Comunității Europene, vermutul, vinul amar aromatizat (vin din quinquina, bitter vino, americano) dar și produsele vinicole aromatizate cum ar fi sangria (care nu se produce
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sau miere. Reglementarea europeană numărul 1601/91 a Consiliului din 10 iunie 1991 a stabilit normele generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea vinurilor aromatizate, ale băuturilor aromatizate pe bază de vin și cocktail-uri aromatizate din produse vitivinicole.102 Printre vinurile aromatizate se numără, conform textului Comunității Europene, vermutul, vinul amar aromatizat (vin din quinquina, bitter vino, americano) dar și produsele vinicole aromatizate cum ar fi sangria (care nu se produce în exclusivitate în Spania și Portugalia de când s-a descoperit
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din 10 iunie 1991 a stabilit normele generale cu privire la definirea, desemnarea și prezentarea vinurilor aromatizate, ale băuturilor aromatizate pe bază de vin și cocktail-uri aromatizate din produse vitivinicole.102 Printre vinurile aromatizate se numără, conform textului Comunității Europene, vermutul, vinul amar aromatizat (vin din quinquina, bitter vino, americano) dar și produsele vinicole aromatizate cum ar fi sangria (care nu se produce în exclusivitate în Spania și Portugalia de când s-a descoperit adevărata sa origine), clarea, zurra, bitter soda, kalta ente
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
exclusivitate în Spania și Portugalia de când s-a descoperit adevărata sa origine), clarea, zurra, bitter soda, kalta ente, gluhwein, mainwein și maltrank. Reglementarea Consiliului vizează, de asemenea, cocktail-urile aromatizate din produse vitivinicole (cum ar fi cele pe bază de vin), sau vinul spumant aromatizat de strugure. Spre deosebire de alte produse vinicole, "vinul fără alcool" se confruntă cu o problemă juridică de definire sau, mai simplu, cu problema denumirii comerciale. Printr-o decizie din 24 iunie 1992, care continuă anchetele întreprinse împotriva
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Spania și Portugalia de când s-a descoperit adevărata sa origine), clarea, zurra, bitter soda, kalta ente, gluhwein, mainwein și maltrank. Reglementarea Consiliului vizează, de asemenea, cocktail-urile aromatizate din produse vitivinicole (cum ar fi cele pe bază de vin), sau vinul spumant aromatizat de strugure. Spre deosebire de alte produse vinicole, "vinul fără alcool" se confruntă cu o problemă juridică de definire sau, mai simplu, cu problema denumirii comerciale. Printr-o decizie din 24 iunie 1992, care continuă anchetele întreprinse împotriva unei cooperative
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
origine), clarea, zurra, bitter soda, kalta ente, gluhwein, mainwein și maltrank. Reglementarea Consiliului vizează, de asemenea, cocktail-urile aromatizate din produse vitivinicole (cum ar fi cele pe bază de vin), sau vinul spumant aromatizat de strugure. Spre deosebire de alte produse vinicole, "vinul fără alcool" se confruntă cu o problemă juridică de definire sau, mai simplu, cu problema denumirii comerciale. Printr-o decizie din 24 iunie 1992, care continuă anchetele întreprinse împotriva unei cooperative vinicole din vestul departamentului Aude de către Departamentul General Francez
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Combaterea Fraudei, Curtea de Apel din Montpellier a confirmat în special faptul că băutura prezentată publicului ca fiind complet dezalcoolizată (sub eticheta "vin de 0o fără alcool") nu putea corespunde definiției pe care Comunitatea Europeană a dat-o termenului de "vin". Curtea Europeană, sesizată printr-o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare (art. 177 al Tratatului de la Roma) înaintată de tribunalul corecțional din Carcasonne, a decis pe 25 iulie 1991 că reglementarea comunitară 103 "stipulează că vinul trebuie să prezinte
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-o termenului de "vin". Curtea Europeană, sesizată printr-o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare (art. 177 al Tratatului de la Roma) înaintată de tribunalul corecțional din Carcasonne, a decis pe 25 iulie 1991 că reglementarea comunitară 103 "stipulează că vinul trebuie să prezinte, atunci când este distribuit, un grad minim de alcool".104 Pentru oenologi, extragerea alcoolului din vin transformă complet produsul și calitățile sale organoleptice. Apărută în 1932, noțiunea de agricultură ecologică a fost reactivată în Franța în anii șaizeci
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
al Tratatului de la Roma) înaintată de tribunalul corecțional din Carcasonne, a decis pe 25 iulie 1991 că reglementarea comunitară 103 "stipulează că vinul trebuie să prezinte, atunci când este distribuit, un grad minim de alcool".104 Pentru oenologi, extragerea alcoolului din vin transformă complet produsul și calitățile sale organoleptice. Apărută în 1932, noțiunea de agricultură ecologică a fost reactivată în Franța în anii șaizeci de diferite mișcări și asociații. Oficializată prin Legea de Orientare Agricolă din 4 iulie 1980, modificată în acest
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
că multe dintre aceste produse numite ecologice sunt neconforme sub raport calitativ și că uneori capătă o nuanță folclorică pentru consumatori, în Franța nu se poate aminti de cultura ecologică a viței de vie fără să se folosească și expresia "vin ecologic", înțelegându-se, desigur, că această reglementare specifică nu trebuie să interfereze cu cea a sectorului vitivinicol, mai ales în ceea ce privește condițiile de producție și de etichetare. Nu se intenționează sub nicio formă înlocuirea "vinului clasic" care se detașează în mod
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fără să se folosească și expresia "vin ecologic", înțelegându-se, desigur, că această reglementare specifică nu trebuie să interfereze cu cea a sectorului vitivinicol, mai ales în ceea ce privește condițiile de producție și de etichetare. Nu se intenționează sub nicio formă înlocuirea "vinului clasic" care se detașează în mod fundamental cu noile produse din struguri. De la începutul veacurilor, "nectarul zeilor" a trebuit să suporte ofensele oamenilor: a fost rând pe rând alcoolizat, aromatizat, șaptalizat, încălzit, cupajat, amestecat cu mirodenii, afumat, gazificat, înghețat, îndoit
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
suporte ofensele oamenilor: a fost rând pe rând alcoolizat, aromatizat, șaptalizat, încălzit, cupajat, amestecat cu mirodenii, afumat, gazificat, înghețat, îndoit cu apă, amestecat cu rășini, sărat, îndulcit..., și a ieșit mereu la fel de pur ca înainte. Oricum, în decursul istoriei sale, vinul a fost adesea privit ca un mit, ca pe ceva mistic, o licoare sfântă, o sărbătoare, o băutură națională sau de consum european, un creator de drept, și chiar un mijloc de "distincție" socială, în orice caz, a fost dintotdeauna
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ceva mistic, o licoare sfântă, o sărbătoare, o băutură națională sau de consum european, un creator de drept, și chiar un mijloc de "distincție" socială, în orice caz, a fost dintotdeauna considerat o băutură civilizatoare. Căci toate drumurile duc la vin și tot de la el pleacă toate. Bibliografie (Nu sunt citate operele care figurează deja în referințele din corpul textului, nici cele care constituie bibliografia cărții Le vin et ses fraudes, colecția "Que sais-je", nr. 3001). Carles (J.), La chimie du
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și tot de la el pleacă toate. Bibliografie (Nu sunt citate operele care figurează deja în referințele din corpul textului, nici cele care constituie bibliografia cărții Le vin et ses fraudes, colecția "Que sais-je", nr. 3001). Carles (J.), La chimie du vin, Paris, Presses Universitaires de France (PUF), col. "Que sais-je ?", nr. 908, 1960. Fouquet (P.) si Borde (M.), Histoire de l'alcool, Paris, PUF, col. "Que sais-je ?", nr. 2259, 1990. Garcia (A.), Le vin de Champagne, Paris, PUF, col. "Que sais-je
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
PUF, col. "Que sais-je ?", nr. 2259, 1986. Gautier (J.-F), Droit viti-vinicole, Bordeaux, Editions LCF, 1985. Gautier (J.-F), Le vin à travers les âges. De la mythologie a l'œnologie, Bordeaux, Editions LCF, 1989 Gautier (J.-F), Définition juridique du vin (Legal definition of wine), Bulletin de l'Office international de la Vigne et du Vin, Paris, iulie-august 1992 Gautier (J.-F), Histoire du vin, Paris, PUF, col. "Que sais-je?", nr. 2676, 1992. (a 2a ediție în 1995). Gautier (J.-F), Les
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
LCF, 1985. Gautier (J.-F), Le vin à travers les âges. De la mythologie a l'œnologie, Bordeaux, Editions LCF, 1989 Gautier (J.-F), Définition juridique du vin (Legal definition of wine), Bulletin de l'Office international de la Vigne et du Vin, Paris, iulie-august 1992 Gautier (J.-F), Histoire du vin, Paris, PUF, col. "Que sais-je?", nr. 2676, 1992. (a 2a ediție în 1995). Gautier (J.-F), Les vins de France, Paris, PUF, col. "Que sais-je ?", nr. 20, 1993. Gautier (J.-F
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
les âges. De la mythologie a l'œnologie, Bordeaux, Editions LCF, 1989 Gautier (J.-F), Définition juridique du vin (Legal definition of wine), Bulletin de l'Office international de la Vigne et du Vin, Paris, iulie-august 1992 Gautier (J.-F), Histoire du vin, Paris, PUF, col. "Que sais-je?", nr. 2676, 1992. (a 2a ediție în 1995). Gautier (J.-F), Les vins de France, Paris, PUF, col. "Que sais-je ?", nr. 20, 1993. Gautier (J.-F), Le vin et ses fraudes, Paris, PUF, col. "Que
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sais-je ?", nr. 969, 1961. Le vin dans la Communauté européenne, Oficiul Publicațiilor oficiale ale Comunității Europene, Luxemburg, 1988. Le vin dans la CEE, Les dossiers de la PAC, nr. 4, Paris, decembrie 1991. L'histoire du vigneron, de la vigne et du vin, Paris, ITV-ANIVIT, 1986. Malignac (G.), L'alcoolisme, Paris, PUF, col. "Que sais-je?", nr. 634, 1954 (a 9a ediție, 1992). Renaud (J.) Biologie du vin, Paris, PUF, col. "Que sais-je?", nr. 442, 1950. Ribereau-Gayon (P.), Le vin, Paris, PUF, col. "Que
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]