5,710 matches
-
performativ: Îți ordon să arunci podul acesta în aer. În funcție de implicarea afectivă a subiectului vorbitor, enunțurile imperative sunt: • obiective (neutre): „Nu spera când vezi mișeii / La izbândă făcând punte.” (M. Eminescu) „Nu voi mormânt bogat, / Cântare și flamuri Ci-mi împletiți un pat / Din tinere ramuri.” (M. Eminescu) • subiective (exclamative): „...Da ce vrei, mări, Cătălin? Ia dut’ de-ți vezi de treabă!” (M. Eminescu) Sub aspect structural, enunțurile imperative aparțin categoriei enunțurilor autonome (sintetice, realizate mai ales prin interjecții și vocative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să convie unei inime oneste." (Eminescu) sau poate reprezenta o a doua limită, când regentul este un verb cu tranzitivitate directă: „El m-a mântuit de păcat.” (I.L. Caragiale, IV, 129), „Nu voi sicriu bogat, / Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat / Din veștede ramuri.” (Eminescu, I, 223) sau chiar cu tranzitivitate indirectă: „Vă vorbeam de școala primară din Mântuleasa.” (M. Eliade, 214) Acțiunea unor verbe tranzitive, precum a auzi, a istorisi, a povesti, a spune etc. poate primi trei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o vadră de apă dulce și cu una de miere...” (I. Creangă, 210), tranzitive sau intranzitive, dacă medierea o face subiectul enunțului: „Vechiul cântec se împletea cu sunetul stins al acordeonului și cu tristele măsuri ale țambalului.” (E.Barbu, 76) • sau interjecții: „Dar lasă asta... hai în oraș cu mine.” (M. Eminescu, P.L., 74) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, în legătură cu poziția sintactică a termenului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se afirma celălalt: „Eminescu nu cântă incidențele unei iubiri, ci iubirea, nu cântă farmecele unei femei, ci femeia.” (G. Ibrăileanu, Scriitori, 12) Termenii implicați în coordonarea opozitivă pot fi: • propoziții: „Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri.” (M. Eminescu, I, 216) • contituenți sintactici, purtători (singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice, cu diferite dezvoltări: „Timpul implicat ca reprezentare, în folosirea unui verb oarecare, nu este o linie, ci o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înainte însă de a primi asigurarea că voi păstra două clase terminale și la Școala Medie Nr. 1, de unde plecasem. A prins metoda și la seraliști? La vremea aceea nu aveam chiar o metodă bine conturată, dar mă străduiam să împletesc predarea lecțiilor la clasă cu cercetarea și creația literară, așa cum învățasem eu însumi, la Facultatea de Filozofie și Litere, de la marii profesori Nicolae Cartojan, Dimitrie Caracostea, Tudor Vianu, Dan Simonescu și George Călinescu, cei cărora le și datorez orientarea mea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
legate de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai cerdacului, terminați la capătul superior cu capiteluri, la fel frontonul, acoperit de ceea ce se numește popular „florărie”, având în centru motive solare. Dacă acest domeniu, în care se împletește meșteșugul cu arta, se include în orizontul etnografic al întregului județ Vaslui, semnalăm, totuși, zone în care se manifestă mai accentuat și care pot să fie considerate drept etalon. Una din acestea este zona Huși, în principal satul Epureni, din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în funcție de calitățile lemnului duritate, rezistență, elasticitate, structura fibrelor, culoare și aplicarea anumitor tehnici de prelucrare și decorare explică, într-o largă măsură, trăsăturile stilistice și calitățile artistice ale obiectelor. O regulă generală pentru toate esențele lemnoase (cu excepția nuielelor care se împletesc) este aceea de a tăia arborii în lunile de iarnă, când aceștia au sevă mai puțină, iar rezistența fibrelor este mai mare, urmând, apoi, uscarea în timp cât mai îndelungat a materialelor. Alegerea, tăierea la timp și uscatul natural al
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
caiselor uscate, de cear a de albine sau de stafide. Această aromă se datorează, în parte, substanțelor produse de putregaiul nobil. Gus tul vinu rilor este complex și pare a fi compus din cel al miezul ui de nu că împletit cu dulceața stafidelor, la care participă și o nuanță fină de migdale dulci. Vinurile dulci de Cotnari au de câștigat prin maturare la vas, care trebuie să dureze între 12 până la maximum 24 luni, perioadă determinată de compoziția și calitatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
întreagă tehnologie urmărește maturarea și învechirea vinurilor, căci vinul autentic de Cotnari nu se utili zează în anul în care a fost produs, ci după doi, patru sau chiar z ece ani, când înregistrează adevărata sa personalitate. Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor m ai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de ră cire, de eliminare a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu dumneaei Feteasca de Cotnari. Grasa de Cotnari (demidulce). Cu o culoare verzuie când este tânăr, până la galben auriu după învechire, asemanatoare culorii de toamnă a frunzelor de viță de vie, cu un gust apropiat celui de miez de nucă, împletit cu nuanțe de stafide și de sâmburi de migdale, vinul Grasa de Cotnari rămâne unicat între vinurile dulci românești și străine. Optim în combinații cu desertur i rafinate. Cu pârdalnica ei fire Grasa-i ca un cal arab Duce n
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de la Cotnari unea aspectul lucrativ cu cel ludic, de joc și voie bună surprinse și literar ca unii scriitori precum N.D. Cocea. Notațiil e lui despre producerea vinului aici, la Cotnari, sunt rep roduse în capitolul următor. Tradiția milenară se împletește cu promovarea celor mai avansate sisteme. În ultimii ani, compania a promovat investiții substanțiale împreună cu firme de renume din Italia, Germania, Suedia. Aceste investiții au crescut capacitatea stației de îmbuteliere, au modernizat instalațiile de ră cire, de eliminare a sărurilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
drag tovarăș. Cu toată legătura aproape frățească, după bucuria și căldura revederii, Irimia s-a tulburat grozav, întunecându-se mai ceva ca vremea de afară, când a auzit de scopul vizitei tovarășului său. Multă trudă și dibăcie de cuvinte a împletit Rareș, chemând în ajuto r și o u șoară formă de șantaj sentimental, până când Neculai Irimia, rebel și proscris încă din septembrie, a început să-și ogoaie teama, revolta și pornirea răzbunătoare ce o avea. Noroc că solul a aflat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un urcior smălțuit verde cu care împingea dintr o lature înaintea sa pe părint ele Nicoară. Clericii se salutară cu frățească dragoste, fiind la o omenească îndeletnicire; și domnul Paul de Marenne observă cu oarecare mirare, însă discret, coada lungă împletită la spate a popei și vârâtă sub antereu, precum și barba revărsată în neor ânduială, ca un măturoi cărunt, pe pieptul și pântecele său. Griga coborî ulciorul cu grijă între ochii ațântiți, și De Marenne așteptă întâi să vadă ce cuprinde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
citesc.. Bucurați-vă și voi de plăcerea de a citi ! *** Moto: Limba și scrierile marilor prozatori reprezintă tezaurul poporului român. Semnatarul acestor rânduri ne invită să medităm asupra ideilor pe care vrem să le redăm, pentru ca în ele să se împletească cele mai folositoare atribute : adevărul, frumosul și utilul. Cugetarea : Oare nu este izvorul care aruncă din aceeași vână și apa dulce și pe cea amară ? redă bucuria actului sacru prin care sunt date spre „degustare” cititorilor lucrurile frumoase și adevărate
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Cuvântul e într-o viață de om. Pentru noi, oamenii, va rămâne doar CUVÂNTUL . LA ÎNCEPUT, A FOST CUVÂNTUL Tot ce-mi vine în minte exprimă o stare de bucurie. Dar din ce este formată ea ? Aaa !..din sentimente dulci, împletite cu amintiri dureroase. Dar toate sunt formate doar din cuvinte. Până și propria conștiință este gata să-mi șoptească cuvinte. Acum observ că orice aș vrea să fac, să exprim, nu se face decât prin cuvinte. Nu pot face chiar
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
îmbine dese‑ nul figurilor cu un stil naturalist, detaliat, folosind culori strălucitoare în reda‑ rea concentrată a sentimentului religios. Este elocventă imaginea alăturată, unde sunt de remarcat gesturile gingașe ale femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu di‑ mensiunea umană. Această lucrare este poate cea mai reprezentativă: perso‑ najele fiind aproape de mărime naturală. Pictorul a creat un retablu pictat și sculptat fără nici un peisaj păstrând fundalul auriu. Cristos și Maria înveș‑ mântată în albastru domină tabloul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a artistului care reprezintă pe patru dintre ucenici: Petru, Ioan, Paul și Marcu. Cele patru portrete demonstrează influența lui Bellini cu care artistul studiase la Veneția. Cei patru ucenici sunt reprezentanții a patru vârste și temperamente diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Figurația la interval de septimă mică ce intervine odată cu măsura 32 iluminează considerabil atmosfera deprimantă a introducerii, pentru ca ulterior să se topească în ostinato-ul fondului sonor al unei noi reveniri a materialului tematic principal. Ostinato-ul registrului acut se împletește cu firul unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de altfel, întreg pasajul măsurilor 16 - 19 apare supus acestei reiterări secvențate), variația fiind produsă de vocile inferioare ale discursului (măsurile 38 - 39), ce amplifică țesătura originară. Astfel, discursul celor cinci linii evolutive (excluzând planul static al registrului grav) va împleti cu măiestrie traseele „rezumative” ce dublează linia melodică principală cu cele două planuri ale ostinato-ului ritmico melodic. Avansarea spre cea de-a treia secțiune (C) se realizează cu aceeași implicare a momentului de tranziție, de această dată într-o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îmbine dese‑ nul figurilor cu un stil naturalist, detaliat, folosind culori strălucitoare în reda‑ rea concentrată a sentimentului religios. Este elocventă imaginea alăturată, unde sunt de remarcat gesturile gingașe ale femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu di‑ mensiunea umană. Această lucrare este poate cea mai reprezentativă: perso‑ najele fiind aproape de mărime naturală. Pictorul a creat un retablu pictat și sculptat fără nici un peisaj păstrând fundalul auriu. Cristos și Maria înveș‑ mântată în albastru domină tabloul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a artistului care reprezintă pe patru dintre ucenici: Petru, Ioan, Paul și Marcu. Cele patru portrete demonstrează influența lui Bellini cu care artistul studiase la Veneția. Cei patru ucenici sunt reprezentanții a patru vârste și temperamente diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ca sideful... nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era ovreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului.” O imagine perfectș, pe care ființele realului nu o pot avea. Dar Gavrilescu nu știe acest fapt; el consideră că în fața lui se află simple fete tinere, surprinse într-o secvență de timp favorabilă. De aceea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vis” și în realitate, spre deosebire de dublul romantic al numelor masculine: Dan - Dionis, Ruben - Riven. Motivul romantic fundamental al nuvelei este dragostea ce reprezintă un izvor de fericire și de creativitate astfel încât „dulcea povara” a iubitei îl face pe Dan să împletească faustian iubirea cu setea de frumos („Și ce frumos facuse ei în luna”) sau ca toata adorația sa să se concentreaze ,într-o contopire deplină, iar drumul pănă la lună pe care îl parcurg, îl măsoară nu în elemente temporale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nuvele În procesul epic se adaugă pe lângă acțiunea din prim-plan introducerea personajului. Conform lui W. Kayser, „povestitorul are o viziune deplină nu numai asupra trecutului, ci și asupra spațiului; orice întâmplare pe care el trebuie s-o relateze este împletită în permanență cu o lume mai mare și este înconjurată de ea. Există, aici, firește, deosebiri, iar diferitele gradații ajută la constituirea diferitelor specii din cadrul genului epic. Astfel, de pildă, nuvela își reduce mult câmpul vizual și se dovedește
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
său."65 3.4. Curiozitatea Pornind de la observația că la vîrstă fragedă copilul este mai puțin apt pentru raționament decît pentru lucrurile concrete, Fénelon preconiza să se axeze instrucția pe spiritul de curiozitate însușire caracteristică vîrstei copilăriei și să se împletească învățătura cu jocul. Trebuie să găsim mijloacele cele mai potrivite pentru a atrage copiii spre învățătură. Cunoștințele care se vor dobîndi vor satisface și vor stimula totodată curiozitatea. De aici cerința lui Fénelon, exprimată într-o manieră pe care o
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]