7,391 matches
-
pare de neînțeles felul în care de 7 000 de ani omenirea cultă se lamentează în marginea morții. Cum de n-am reușit în 7 000 de ani să vedem moartea în lumina ei bună? Limba, care este întotdeauna mai înțeleaptă decât noi, știe să spună: "s-a săvârșit din viață", care est un fel de "s-a desăvârșit viețuind", "s-a împlinit". Orice moarte bună este forma unei desăvârșiri, a unei isprăvi cu cap și coadă. A întreba ce crezi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care se bucură puterea, cât și aerul de firesc pe care acesteia i-l conferă tradiția. De îndată ce există o tradiție a geniului, așa cum exista în Germania lui Goethe sau în câte o cetate elină ("alte popoare au avut sfinți sau înțelepți, grecii au avut genii", spunea Nietzsche), geniul devine și el "ne-obișnuitul firesc", de care contemporanii au nevoie ca mijlocind între ei și o ordine superioară. A avea "cultura geniului" înseamnă să poți recunoaște cu bucurie ceea ce îți este intangibil
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ani, a avea 60 sau 80 de ani reprezintă o abstracție comparabilă cu moartea însăși. Când începi să-i atingi, anii aceștia, descoperi dintr-o dată bunătatea sub forma compasiunii de tine care se răsfrânge asupra celorlalți. Devii umil, bun și înțelept. Până la 40 de ani eram mai mult o fiară și fiecare clipă o trăiam, propulsat de propria mea aroganță vitală, pe orizontala eternității. A trebuit să sufăr, să mă doară, să mă despart, să mă îmbolnăvesc, să-mi fie frică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mărci. Cu toate că la ora aceea, cum spuneam, cartierul e aproape pustiu, autoritara doamnă doctor are cu Akila un dialog permanent care se poartă în două viteze (Lea iese din discuție pentru că e fetiță, mi s-a explicat, și ca atare "înțeleaptă și precaută"): când Akila se apropie de o răscruce sau de traversarea unei străzi, din spatele lui se aude scurt vocea stăpînei: "Akila warte!" Akila rămâne nemișcat pe marginea trotuarului. În secunda următoare cade comanda: "Akila lauf." Și Akila o ia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a ridicat. "E 19 decembrie și, de pe 8 noiembrie, cred că este a cincea oară că sânt sărbătorit pentru aniversarea mea. Mi se pare cam mult. Drept care vă doresc tuturor "Sărbători fericite"." Îmi spun că numai un Rege și un înțelept au dreptul să nu spună nimic, numai ei, de la înălțimea pe care au atins-o, se pot lepăda de cuvinte. Noi, toți ceilalți, prizonieri ai verbului, sîntem condamnați la limbuție și ne petrecem viața explicând, argumentând, ținând discursuri, descriind, plictisindu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Vizirul arată cum creditul statului e nimicit, finanțele ruinate, administrația un lanț de abuzuri ce duce țara la peire. De aceea, adresîndu-se la patriotismul celor de față, crede că a sosit timpul de a preveni relele prin introducerea unor instituții înțelepte și conștiințioase cari, aducând siguranța averei și a persoanei, să inspire încredere popoarelor. După marele vizir a luat cuvântul Midhat Pașa, prezidentul Consiliului de Stat. El arată necesitatea sistemului reprezentativ și crede că e singurul mijloc ce ar putea mântui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
an. Greci nu adusese mulți, numai câți erau de trebuință curții sale, și numai de aciia cari voiau să slujească cu leafa lor; iar cărui nu-i plăcea astfel se ducea la țara lui. Într-adevăr au fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tonuri a fost observată cu măiestrie. Dar dacă d. Galino a fost eroul serei, jocul celorlalți colegi ai [săi] nu e mai puțin vrednic de laudă. D-na Evolschi a reprezentat până-n capăt, cu toată frumoasa cuviință, caracterul resignat și înțelept al țarinei, întrerupt numai prin puternicul amor pentru contele Sapieha. D-na Conta a jucat cu simțământ și naturalitate pe Olga, iar d. Manolescu a fost de astă dată mult mai bine înrolul de amorez, decât în alte piese și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
primăvară și peste vară adese vedem lighioane întregi de omide despoind pomii până și de muguri, și mlădițe și firește în zadar se trudește unul sau altul a le stârpi pe cât timp vecinii nu fac și ei asemenea. Economul mai înțelept, care prevede și voiește să întîmpine primejdia ce-l amenință, este sclavul vecinilor leneși și ignoranți! O altă scădere este că țăranii noștri, necum să gunoiască pomii, săpând și scormonind pământul din apropierea rădăcinilor măcar la cinci ani odată, mulți din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
posomorât dar adevărat în care se oglindește starea pomăritului la români. Se naște deci întrebarea: unde și cum să se facă cel dintâi pas spre îndreptare și, îndeosebi, unde să se deprindă noua generație, copiii țăranilor, la o esploatare mai înțeleaptă și mai rentabilă a bogățiilor naturale cari zac astăzi disprețuite și ascunse în sânul pămîntului? Pentru acei cari petrec cu luare aminte mersul progresului modern răspunsul nu poate fi decît: grădina școlară. Grădina școlară este fără îndoială locul cel mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care pentru mintea fragedă a copiilor și așa ar rămânea neînțeleasă. Grădina școlară are să fie mai mult un loc de recreare sufletească și trupească, un loc plăcut de petrecere, unde copiii să se deprindă, oarecum jucîndu-se, la o cultură mai înțeleaptă a pământului și plîntelor mai îndatinate. Manualul de față este un rezumat al prelegerilor din pomărit ținute de subscrisul la Institutul pedagogic și teologic din Sibiiu, un rezumat care s-a fost tipărit mai bine de jumătate în "Foișoara Telegrafului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
perdeua... Lumea vrea să se înșele - înșele-se dar. Deschiderea comediei începe din lacrămi și din suspinuri. În lucrarea cea dentîi se arată pricinele cele nebunești a oamenilor. Cei făr-de simțire bat în palme ca să arate a lor bucurie, cei înțelepți fluieră jocurile. Cel ce intră plătește la ușă un ban ce se numește osteneală și ia în locul lui un petec pecetluit ce însemnează neodihna cât își va ținea locul. Schimbarea pricinilor îi zăbovește puțin pe privitori. Împletiturile {EminescuOpIX 506} cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
economice de către locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste caracteristici se constituie în premise din care se poate trage concluzia că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia înțeleaptă și inspirată a marelui savant Nicolae Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i corespundă rezultate măsurabile pentru a asigura folosirea corectă a fondurilor publice. Această logică privine totuși, în linie dreaptă, din filosofia iluministă. O referință filosofică a acestui curent de gândire este, în criminologie, Hume (Sparks, 2005), care consideră că "omul înțelept" își reglează comportamentul după încercările cu care este confruntat (de unde principiul umanist al acțiunii publice bazate pe evidența evaluativă) și care, sprijinindu-se pe Kant, afirmă dreptul științei de a pretinde să concure la moralizarea statului (Karstedt, 2005) și la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unit cu cea din măruntaie și s-au sărutat de musai, a fost cu siguranță opera aromatică cea mai atrăgătoare a unei familii de răufăcători. MARIEDL: Sângele e mai dibaci decât cea mai adâncă foamete. Sângele e tot așa de înțelept ca și foamea, care a fost odată deja măcelărită. Câteodată mă gândesc, de câte ori nu a trebuit să mă adăpostesc ca o mortăciune de ultimul strigăt al durerii. Și aplecarea spre sânge e ca un semn descătușat al acestuia. Câteodată sunt
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sovietice exploatînd dezbinările din interiorul socialismului, precum și naționalismul antisovietic. În a doua etapă, Statele Unite trebuiau să încerce să creeze o balanță a puterii stabilă și multipolară. Era nevoie de aliați în perspectiva unei confruntări de lungă durată: Nu este deloc înțelept din partea noastră să perseverăm în încercarea de a face față singuri, sau aproape singuri, expansiunii sovietice. Este imperios necesar pentru noi să restabilim cît de cît balanța puterii în Europa și Asia, întărind forțele de independență locale și determinîndu-le să
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de la începutul procesului designului cercetării, aceasta nu este întotdeauna posibil. Nu numai natura cercetării probabil va fi clarificată în timpul pregătirii designului cercetării dar, de asemenea, cel mai bun titlu poate apărea numai după ce cercetarea este completă. Prin urmare, nu este înțelept să irosim timpul pentru a obține de la început o formulare perfectă a temei. Așa cum vom vedea, este mai bine să ne concentrăm pe pregătirea întrebărilor cercetării și al altor elemente ale designului și apoi să ne reîntoarcem la elaborarea cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sarcină și divorțurilor”. Ion Gheorghe Maurer are o opinie diferită: Adevărul este că această lege șDecretul nr. 463/1957, prin care era „liberalizat” avortulț a fost o mare nenorocire și trebuie să-i punem capăt, însă într-un chip rațional, înțelept. Până la urmă problema familiei este din ce în ce mai mult o problemă pe care o rezolvă familia însăși, asta este evoluția societății. Trebuie să ne gândim că nu putem impune familiei mai mulți copii decât familia vrea să aibă. În sfârșit, Nicolae Ceaușescu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
n.) 19 Boccaccio, în introducerea la cartea sa De genealogia deorum gentilium, face un elogiu poeților: „Unii au considerat că poeții cultivați doar inventează povești superficiale, așa că ar fi nefolositori, ba chiar ar face rău. [...] Poeții sunt cu adevărat oameni înțelepți [...] care ridică mintea cititorului spre sentimente înalte.” Giovanni Boccaccio, De genealogia deorum, traducere în engleză de C. G. Osgood, în Boccaccio on Poetry, New York, Liberal Arts Press, 1956, p. 105 apud Robert O. Payne, op. cit., p. 25. (trad. n.) 19
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doamne distincte ale Florenței, dar în același timp și virtuți abstracte, deoarece au calități emblematice. Dioneo, cel mai bine portretizat, caută plăcerea și este inteligent și comic, Filostrato este serios și grav, Emilia ni se înfățișează meditativă și timidă, Pampinea - înțeleaptă și senină. Nu știm cine erau în realitate, dar prin amănuntele pe care autorul le oferă în legătură cu relațiile de rudenie și de posesie a unor locații în care grupul va poposi, resimțim o realitate istorică în spatele lor. Spre deosebire de pelerinii lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se distinge din primele momente la întrunirea din Biserica Santa Maria Novella, este Pampinea, o adevărată lideră a grupului, instruită și inteligentă, cu un spirit întreprinzător remarcabil și cu o voință pe măsură. Este cea mai vârstnică și cea mai înțeleaptă, plină de vioiciune și de dinamism, așa după cum sugerează și numele conferit de către autor. Ia inițiativa în legătură cu întregul proiect de evadare, devine un protos al ceremonialului spunerii poveștilor, dar credem că rămâne, prin democratica ei atitudine, o prima inter pares
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
valoarea inteligenței umane, care nu este în mod obligatoriu legată de condiția nobilă sau de un statut social privilegiat. În prima zi rostește o istorioară prin care o femeie mândră și zeflemitoare primește o replică de la un bărbat matur și înțelept, care o iubea cinstit și pe care tânăra văduvă va învăța să-l prețuiască nu după aparențe, ci după noblețea inimii. Povestirea a doua a Pampineei se deschide cu formula „prealuminate doamne” 171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cea cu părul bălai, întruchiparea eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar scenariul întocmit de femeie spre evitarea avansurilor regelui o înfățișează mai mult în postura de donna sapiensa, care știe să-și apere virtutea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o tematică optimistă, Fiammetta nu-și dezminte natura veselă și plină de vitalitate, dorința de a oferi o alternativă idilică unei vieți amenințate de pericolul iminent și aproape inevitabil al morții și de a aduce o laudă femeilor virtuoase și înțelepte, cum ar fi donna Giovanna, cea care este impresionată vădit de dragostea plină de mărinimie pe care i-o poartă Federigo Alberighi, capabil a se ruina pentru ea și a-i oferi tot ce are, și îl acceptă ca soț
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]