6,670 matches
-
Dumnezeu. Dintre care nu lipsesc, de pildă: umilința, ardoarea rugăciunii sau conștiința nimicniciei și a zădărniciei, dar nici îndoiala ori revolta, atitudini mai moderne, dar bine temperate, chiar anulate de credința nestrămutată în "Cel Atotputernic,/ Cel Prea Înalt, Cel ce șade în ceruri,/ Unicul mântuitor și protector al Omenirii". Așezată sub semnul lui vanitas vanitatum..., cartea configurează așadar portretul unui om căruia "nimic din ce e omenesc nu-mi e străin", "ni ange, ni bête", ci construit din proporții variabile din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în fața unora dintre "amicii" parodiați în ultima secțiune a cărții, care nu cred că i-au primit fără să crâcnească reverența auctorială. În orice caz, genul parodic pe care îl cultivă de o vreme autorul Clondirului de mastică (prima?) îi șade foarte bine. Pentru că acest gen poetic (pe care numai ignoranții l-ar mai putea astăzi considera minor) solicită de la parodist nu atât o ușurință a versificării pe tipare date ușurință care nu e decât aparentă, din moment ce, singur, talentul nativ nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
comentează. Fenomenul parizian, în politică sau în cultură, trimite întotdeauna la evenimente care ocupă topul performanțelor. L-S. Mercier constată că superioritatea francezilor își găsește explicația, în maniera proprie lor de a vedea lucrurile într-un mod nou, non nova, șed nove, cum spune proverbul latin 16. Dincolo de perturbările politice și sociale provocate de Revoluție și care au marcat conștiiința reflexiva a modernității, este de remarcat apariția romanelor care au tematizat efectele interacțiunii timpului cu individul uman, "procesele sociale fiind relevante
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Futuri seggi di lodate genți / E di cittadi romorose, ignota / Pace regnava; e gl'inarati colli / Solo e muto ascendea l'aprico raggio / Di febo e l'aurea luna. Oh fortunata, / Di colpe ignara e di lugubri eventi, / Erma terrena șede! (Inno ai patriarchi). 299 Te nella polve della vită e îl suono / tragge îl destin (Nelle nozze della sorella Paolina). 300 Îl momento della morte, e quelli che immediatamente la precedono sono assolutamente momenti di riposo e di ristoro, tanto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prinț, [...] și atunci el a început să se roage de mag să-l ducă înapoi [pe pământ]. Magul îi dete un ghiont și prințului i se păru că începe să cadă în gol. Când își veni în fire, văzu că ședea în palatul său, în același loc, și că îl slujeau aceiași oameni. [...] Magul zise : "Sufletele noastre au fost rătăcitoare, însă trupurile noastre au rămas nemișcate." ("Chjou Mu-wang : anularea timpului" Kernbach : 1978, pp. 372-373). Sărmanul Dionis-[Scrisoarea lui Dionis] Scrisoarea din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
pentru diferența de sonoritate a lui ñ (plâng și vând), renunțând la cele propuse de autorul gramaticii traduse; 5. Eminescu stăpânea principiile formării cuvintelor sanscrite, fapt dovedit în capitolul : Despre rădecini și prefixe. Împrejur; de ex., a merge împrejur; a șede împrejur. Această prepoziție servește ades numai la întărirea înțelesului unei rădecini esprimănd oarecum [împrejurimea] împrejmuirea omnilaterală a proprietății sau acțiunii esprimate prin rădecini. În unire cu adiective însemnează foarte (Franz Bopp Gramatica critică abreviată a limbii sanscrite)89. Continuăm enumerarea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
conform acordului după gen -, ia locul ariciului cosmogonic: "Ale cui sunt ceste case, / Cresc florile mărului, / Așa nalte și frumoase, / De departe luminoase / Și de-aproape stogoroase, / Cu stogor de siminoc / Și streșini de busuioc? Dar sub streșini cine-mi șade? / Șade-un stol de porumbei. În cel stol de porumbei / Este-o albă porumbiță, / Porumbiță, pană scrisă / Și nu este porumbiță, / Ci e Ion Sânt Ion, / Trimes de la Dumnezeu / Ca să măsoare pământul, / Pământul cu umbletul / Și cerul cu cugetul. Măsurară
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
acordului după gen -, ia locul ariciului cosmogonic: "Ale cui sunt ceste case, / Cresc florile mărului, / Așa nalte și frumoase, / De departe luminoase / Și de-aproape stogoroase, / Cu stogor de siminoc / Și streșini de busuioc? Dar sub streșini cine-mi șade? / Șade-un stol de porumbei. În cel stol de porumbei / Este-o albă porumbiță, / Porumbiță, pană scrisă / Și nu este porumbiță, / Ci e Ion Sânt Ion, / Trimes de la Dumnezeu / Ca să măsoare pământul, / Pământul cu umbletul / Și cerul cu cugetul. Măsurară, isprăviră
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
au găsit chiar și în ceata ucenicilor unii care să se îndoiască de dumnezeirea lui Iisus?" (1964, 55). Continuând să fie prudent și sceptic în fața vorbelor starețului, acesta din urmă pune la încercare virtuțile gestului: "Părintele Procopie, ridicându-se de unde ședea se duse la el și-l sărută pe obraji". Replica vine tot în termenii istoriei biblice: "Sărutarea Iudei, rânji Pahomie, ștergându-și obrajii cu batista înmuiată în vin" (1964, 59, s.n.). Invocarea istoriei sacre face parte din jocul și din
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
potrivit atât cu deprinderea persoanei, cât și cu constituția trupului. La intrarea în scăldătoare nu trebuie să umblăm încet, ci răpede, căci tot trupul trebuie să simtă nu numai deodată, dar și deopotrivă, impresia cea dintâi a răcelii. Fiiștecare să șadă în apă până se simte că-i vine fiori sau frig. Niciodată să nu ne scăldăm cu stomahul plin, dar nici cu stomahul deșărt. Cea mai bună vreme de scăldat este de dimineață, un ceas după cafe. Dar și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unde d. cam<inar> Anast<asie> Mihalucă au informat băi, ce se întrebuințează cu bun rezultat. Stampa 14 înfățoșază o sțenă la gura ocnei arestanților, în care se vede operațiile scoaterii sării, căratul ei și, în față, un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
slab din motive de putere. Mintea nu poa' s' fie atentă doar la minte. Știam unde stătea patrel însă acum s-a mutat și el. Aici poezia chiar că nu poate să spună nimic. Cu excepția lui popescu sau chifu care șed în casele moștenite de muze de la părinți chivernisiți toți locuim în blocuri comuniste cu oameni care au făcut comunismul și acum îl regretă la un pahar cu manele. Dumnezeu sau un pitic a vrut asta. Nu regret nimic dar aș
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/8463_a_9788]
-
de șagă; simțeam, de groază, că-mi venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă picioarele-mi erau paralizate; vrând, nevrând, trebuia să șed în pat dinaintea figurii hâde a duducăi Safta, care din ce în ce se strâmba și tremura mai mult, și a cărei ochi stinși se pironea asupra mea". Paralizia corporală este urmată de o sugestivă hipnoză, executată de temuta figură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și aplecate în toate părțile". În sfârșit, neștiutorii călători ajung în fața bisericii, care le părea ultimul refugiu în fața thanaticului necruțător: "când intrară în ea, ochii nu vrură să prindă imaginea de groază ce li se desfășura. Pe bănci, ca și când ar ședea vii și s-ar ruga, pe jos, pe lângă pereți, de la intrare și până la altar, sute de schelete de oameni desenau o încâlcire macabră a morții și a pierzării. Se vedea limpede că moartea îi surprinsese acolo, rugându-se, pe scaune
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
abătuseră în crâncen asalt asupra porții închise". Descrierea acestora pendulează între tonuri luminoase și obscure, creionând un subtil desen în alb-negru: "Erau enormi, și licărul ochilor li se aprindea și se stingea ca licuricii; smalțul cel alb al pământului le ședea de minune, îi prindea ca propriile lor blăni". Câinii sunt obiectivarea terorii protagonistei: "fiorul fricei, care i se prelinse lung și cutremurător de-a lungul șirei, semăna atât de bine cu fiorul frigului, că amândouă se confundară într-un tremur
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în stampa "Moartea" din ciclul "O iubire", op. X., nr. 10. Schița cuprinde mai multe persoane. Peste căpătâiul unui cadavru întins în planul prim se apleacă un înger ridicând mâna adormitoare, în vreme ce de pe partea opusă apar două figuri, o femeie șezând și un geniu înaripat. Viziunea cu toate detaliile împrumutate e originală și dramatică, deși e vorba mai mult de o fixare a unor combinații întrezărite 244". Prezența personajelor auxiliare indică atât un reglaj simbolic al unei existențe postume, ordinea unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un activism sublimat, o angajare socială a poetului în slujba unui umanism de esență utopică. Și Petru Comarnescu stabilește un rol contrapunctic pentru personajele imolate în soclul statuii, într-un fel care-l apropie pe Paciurea de Rodin. "Un bărbat, șezând cu capul în jos, ascuns între brațe, viguros construit, are de o parte și de alta două figuri de femei, una în picioare și aceasta exprimând neliniștea și tristețea. Peste suferința acestor personaje-simbol se ridică energicul chip eminescian. Proiectul, aproape
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa Mytos și logos, vorbește despre cea mai veche relatare a modului cum era folosită o plantă psihotropă de către traci. Pomponius Mela, În secolul I e.n., consemnează faptul că la traci, În timpul ospețelor „se aruncă În focurile În jurul cărora se șade, semințe, al căror miros provoacă comesenilor o veselie amestecată cu beția”. Două secole mai târziu, un alt geograf latin, Solinus, relatează un obicei trac aproape identic. Majoritatea comentatorilor consideră că planta despre care este vorba e cânepa, varietatea Cannabis indică
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
gulerului. Finisarea produsului -Marcarea poziției butonierelor; -Executarea butonierele; -Marcarea poziției nasturilor; -Coaserea nasturilor; -Curățarea bluzei de ațe și scame; -Călcarea finală a bluzei.. INFORMAȚIA PROBLEMA Se dau următoarele date: -Aplică inserția pe dosul gulerului și șteiului; -Coase pelerina gulerului (se șază față la față detaliile, tighelează pe semne Întărind la capete -Rihtuiește și Întoarce pe față pelerina gulerului(rihtuiește Realizați practic prelucrarea detaliului respectând indicațiile tehnologice. 61 rezervele la 3 milimetri, taie colțurile, Întoarce pe față, muchiază laturile -Calcă pelerina; -Coase
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
cu mama sa Ghioala Popescu și domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa Anica Ionescu (Proces verbal); trecerea antroponimelor asupra regnului animal devastează semnificația acestora din care nu rămîne decît ridicolul: Zambilica e o cățelușă foarte frumușică, Bismarck dulăul ofițerului care șade cu chirie la Papadopolina, Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, soră cu Zambilica... Dacă insignifianța purtătorului se răsfrînge asupra numelui producînd, prin desemantizare, confuzii care anulează intenția de diferențiere și, practic, anonimizează personalitatea numită Costică sau Mitică, aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cînd sugestia nu funcționează, se dau detalii privind dinamica și efectele actului vizat: "...d. Lefter a căzut pe o canapea sfărîmat de oboseală; a simțit că i se taie încheieturile [...]; a moțăit de cîteva ori și-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun, că nu mai putea de picioare și de mijloc se-nțelege, de atîta alergătură și de-atîtea ridicături"; de remarcat din recuzita strategiei de comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită... pudoare sunt prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită... pudoare sunt prezentate relațiile din zona obscură a incestului fiind trecute, fabulistic, în contul regnului animalier, ca în povestea lui Bubico și a Zambilicăi: "Papadopolina are o cățelușă, Zambilica, foarte frumușică! șade alături de mine; suntem prietene; și dumnealui (arată pe Bubico), curte teribilă! (Către Bubico:) Craiule!... [...] Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, care era soră cu Zambilica a Papadopolinii, ceea ce, care va să zică, însemnează că Zambilica este mătușa lui Bubico după mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ceea: La plăcinte, Înainte Și la război Înapoi.” sau „ Despre aceasta, bine ai chitit-o, dragul tatei. Se vede lucru, că nici tu nu ești de împărat, nici împărăția pentru tine; și decât să încurci așa lumea, mai bine să șezi deoparte aici cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaște sunt destule.” (Povestea lui Harap Alb, p. 227 - 228). Limbajul, înțelegând prin el atât vorbirea personajelor, cât și pe aceea a naratorului, este principala sursă a umorului la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este un gerunziu atributiv cu un accent predicativ. b) Adjectivul, mai ales cel participial, participiul cu valoare verbală, și gerunziul atributiv - când au funcție de atribut predicativ - pot fi urmate de compliniri; substantivul de determinare atributivă: Dar într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme încărcați? Au intrat turcii veseli de izbândă că au luat Cornița. Aici umbre de noroade le vezi ocârmuite de umbra unor pravile călcate, siluite. Toți ciulinii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele mai mute ori - în graiul viu ca și în literatură - valoare de semicopulativ și de aceea el este urmat de un nume predicativ: De-un veac el șade astfel, de moarte-uitat, bătrân. „Regentul atributului predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]