6,446 matches
-
de acțiune autonomă a nobilimii, și, prin urmare, contribuie în mod negativ la succesul democrației. Așadar, echilibrul devine esențial. b) Al doilea factor constă în trecerea la forme adecvate a agriculturii comerciale atât pentru aristocrația moșierească, cât și pentru cea țărănească, Transformarea economică, realizată în primul rând în sens "mercantil", și, apoi, în direcția industrializării, este esențială pentru schimbările politice. Cu toate acestea, Moore nu face din industrializare o cerință esențială pentru transformarea democratică. c) Al treilea factor este reprezentat de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
În viața politică românească de până la 1936, C. Stere rămâne una dintre personalitățile reprezentative ale stângii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor burgheze din România. A făcut parte din partidul liberal, a înființat partidul țărănesc, a luptat pentru organizarea politică a țărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerințelor esențiale ale revoluției burghezo-democratice: reforma agrară și votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. La
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
România a fost un stat feudal agrar. Este un stat social agrar pentru că, de la proprietatea feudală, trecând prin proprietatea semifeudală, avem astăzi regimul de proprietate considerată ca funcție socială. Dar mai mult decât atât, România este un stat social agrar țărănesc, pentru că aproape 90% din întregul pământ al țării se găsește astăzi în mâna țăranilor, mici proprietari de pământ și pentru că imensa majoritate a micilor gospodării țărănești sunt gospodării familiale"35. Astfel, Madgearu postulează "necesitatea unei politici social-economice, care să aibă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ca funcție socială. Dar mai mult decât atât, România este un stat social agrar țărănesc, pentru că aproape 90% din întregul pământ al țării se găsește astăzi în mâna țăranilor, mici proprietari de pământ și pentru că imensa majoritate a micilor gospodării țărănești sunt gospodării familiale"35. Astfel, Madgearu postulează "necesitatea unei politici social-economice, care să aibă ca orientare primatul agriculturii față de industrie"36. Între "mijloacele materiale" (pământ, materii prime, mașini, instrumente, unelte și capital) și, respectiv, munca, Madgearu acordă întâietate celei de-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton ironic, tânăra poetă Coca Farago desconsideră, la rândul său, orice merite grupărilor literare locale ce ar dăuna, de fapt, tineretului: "În majoritate, grupările culturale din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
doar în listele de personalități locale. Un alt curent tradiționalist inițiat la începutul secolului XX, cu continuitate spre deceniile interbelice, este reprezentat de poporanismul promovat de Constantin Stere ce se fundamenta pe ideea emancipării țărănimii și a creării unui stat țărănesc 17. Nici acesta și nici neosămănătorismul nu s-au aflat totuși în prim-planul viziunii tradiționaliste interbelice. Impactul cel mai puternic asupra vieții intelectuale a provenit dinspre gruparea condusă de Nechifor Crainic în jurul revistei Gândirea ce explora spiritul românesc sub
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultural al Fălticenilor, este autor de schițe publicate în peste 15 volume: Icoane vechi și noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile țărănești din Bucovina. Este editor la revistele Arcașul, Sentinela română, Tricolorul. 34. Corneliu Gheorghian (1871-1940), jurist, consilier la Înalta Curte de la Viena, contribuie activ la organizarea Muzeului Bucovinei și publică articole juridice și cronici de artă în Făt-Frumos și Junimea literară
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Vianu a urmărit-o metodic și a explicat toate mecanismele ei de a recrea universul evocat, numai prin magia cuvântului.. Limba literară din întreaga creație sadoveniana are o puritate pe masura măreției spirituale a personajelor sale, desi notele de umor țărănesc și rafinamentele descriptive nu lipsesc. * Mihai Sadoveanu, hic et nunc - anul de grație 2009 ” E-n fața mea, cu părul din flăcări de zăpadă, cu ochii plini de pâcle și plini denseninări; o albă înflorire de vișini în livadă, minunea
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
dar cu o superioară înzestrare de artist, creația întreagă a scriitorului va prelungi, rafinând, sensul eroic popular. De la cuvinte până la viziunea însăși, se face simțită tendința la enorm." Creangă probează o extraordinară "forță verbală"; opera reprezintă un "adevărat ciclu rapsodic țărănesc", "operă de Homer al țărănimii românești"; Amintirile dezvăluie cu strălucire "complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă"; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat "poporanitatea"; "Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sensul eroic popular. De la cuvinte până la viziunea însăși, se face simțită tendința la enorm." Creangă probează o extraordinară "forță verbală"; opera reprezintă un "adevărat ciclu rapsodic țărănesc", "operă de Homer al țărănimii românești"; Amintirile dezvăluie cu strălucire "complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă"; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat "poporanitatea"; "Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte..."; atenției critice se impune mereu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește alte lumini: este o întreagă viziune poetică, populară ca duh, însă asimilându-și nesimțit modul idilic de percepție al orășeanului față de realitățile țărănești ca și măiestria unui poet savant în ritmuri, fuziune de elemente rurale și urbane, adică sinteză de spirit românesc." La Coșbuc "tehnica versificației văzută ca supremă vocație a poetului, îi înglobează epicismul." Se cuvine să-l credem pe Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu, spirit doct în materie de versificație, autorul acelui substanțial și unic volum Versificația modernă. Criticul respinge cunoscuta sintagmă gheristă: "poetul țărănimii", pe care Coșbuc n-o poate acoperi: farmecul ingenuității primitive, idilismul etc. nu fac nicio impresie lumii țărănești. "... poet al țărănimii, cu adevărat, este numai țărănimea însăși prin autorii anonimi ai poeziei populare", argument de bun simț, ce se poate susține. Restrâns ca întindere, studiul despre Coșbuc poartă pecetea prețuirii detașate, a personalității critice active și eficiente. Meritele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Însă cu totul noi."Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor cereau cu necesitate o asemenea tonalitate: "E un Horia poet care știe că istoria și revoluțiile țărănești se buciumă din tulnic, nu se îngână cu cavalul." Scriitori contemporani Ca și în cazul lui Eminescu, Vladimir Streinu ar fi putut cristaliza o carte despre cel mai mare poet român al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Ă, Cântece noi ("Ă, Poezii ("Ă, Orașul pierdut ("Ă, Un om așteaptă răsăritul ("Ă. Sunt stabilite mai întâi influențele, cu o pedantă precizie: Arghezi, Bacovia, D. Anghel, V. Voiculescu. Se decelează temele poetice individualizante: solidaritatea cu mediul natural, nostalgia vetrei țărănești, idealul socialist de viață colectivă, vibrația politicului. Este instructivă o observație de principiu a criticului: "Talentului, când există, nu i se opune nimic, nu-i rezistă nici un lacăt: este ca iarba fiarelor. De aceea "cînd astăzi asistăm la asaltul unei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
noi identități naționale, nu a fost un fenomen izolat, ci un proiect tipic de constituire a unei națiuni, urmat în multe părți ale Uniunii Sovietice, din Bielorusia până în Uzbekistan. Metodele aplicate erau aproximativ aceleași: se luau forme din graiul țărănesc, se formalizau, se constituiau noi cuvinte pe baza lor, iar rezultatul era ridicat la rangul de nouă limbă literară. Procesul de constituire de către regimul sovietic a „naționalității moldovenești” și a „limbii moldovenești”, începând cu 1924, a parcurs, până în 1940
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ale URSS. Inițial, imediat după constituirea RASS Moldovenești la est de Nistru, obiectivul prioritar l-a reprezentat transmiterea valorilor noii ideologii comuniste către locuitorii nou-createi republici, proces ce putea fi facilitat de ridicarea nivelului cultural și de alfabetizarea marii mase țărănești, din care să fie ridicat viitorul om sovietic. Astfel, scopurile inițial funcționale și ideologice au trecut înaintea considerentelor naționale, întrucât transmiterea noilor idei se putea face mai ușor în limba română. Problema limbii moldovenești a fost discutată în presa locală
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
împreună, copii, nepoți, strănepoți. A existat, de asemenea, familia patriarhală condusă de tatăl-stăpân, a cărui voință avea putere de lege pentru toți ceilalți membri ai familiei, chiar în zilele noastre se mai pot vedea în satele rusești astfel de familii țărănești". Și militanta feministă continua, arătând cum va fi viața femeii în comunism: Într-o societate comunistă, lucrătoarele nu vor mai pierde prea rarele lor ore de răgaz gătind, având în vedere că în societatea comunistă vor fi restaurante publice sau
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
deține pământ și de a se întreține singure) și care a lovit în tradiția înrădăcinată de-a lungul secolelor de control patriarhal, ele au întâmpinat o rezistență acerbă din partea țărănimii, deoarece urmăreau să submineze principiul colectiv al gospodăriei, temelia producției țărănești 18. De asemenea, planurile bolșevicilor, care preconizau ca în materie de creșterea și educația copiilor aceștia să fie luați de la părinți și dați în îngrijirea statului, au eșuat în cele din urmă din lipsă de fonduri, deoarece promotorii acestor idei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a făcut parte din modelul sovietic exportat și în țara noastră. 7. Femeia în România comunistă Dușmanul de clasă al feminismului, desemnat de pe poziții marxiste, era societatea patriarhală 70. Acest tip de societate era foarte prezent în România. Populația majoritar țărănească se agăța de valorile tradiționale, care impuneau femeii un rol secundar în afara familiei. Familia tradițională a fost atacată în multiple feluri, dar soluția din Rusia sovietică, cea a eliminării fizice a bărbaților a avut probabil o pondere mai mică71. Destul de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
tradițională a fost atacată în multiple feluri, dar soluția din Rusia sovietică, cea a eliminării fizice a bărbaților a avut probabil o pondere mai mică71. Destul de repede, a fost folosită, așa cum ne arată fenomenul Pitești 72, metoda reeducării elitelor, inclusiv țărănești. Ulterior, familia rurală a fost atacată printr-o formulă mai pașnică dar nu mai puțin eficace, industrializarea. Din capul locului exista o contradicție deplină între modelul sovietic și societatea românească, adică "[...] o societate cu dominantă rurală covârșitoare [care] nu cunoscuse
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
statul țăranilor și muncitorilor, sus, clasa sau casta nomenclaturistă, aparatul de partid și de stat. Este noua clasă conducătoare de care a vorbit M. Djilas apoi M. Voslenski, fenomenul cel mai caracteristic al societății de tip sovietic. Distrugerea vechilor structuri țărănești, dublată de a orașului burghez, a dus la pulverizare și la o dezrădăcinare amorfă de masă. în același timp, clasa conducătoare se transformă, tot mai mult, după 1989, în rețele mafiote. Ea percepe Statul ca o proprietate personală definitivă, nedispusă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
real. Surprinde chiar că Alina Mungiu n-a luat în considerație și această realitate. Ea explică între multe altele toate evenimentele politice importante de după 1989, precum și întreaga politică, esențial de clasă, actuală: contra consolidării proprietății particulare și, în primul rând, țărănești, a formării unei pături mijlocii, a unui capital românesc etc. în acest cadru, s-a format și noua mentalitate socială, lipsită de toate criteriile vechii societăți, care nu mai acceptă să i se spună burgheză. Libertatea rămâne pentru ea o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în Levant erau puse, pentru o vreme, la adăpost. Se poate spune că astfel se instaura o pax britanica în Orientul Apropiat. Cea de-a doua criză egipteană a antrenat o serie de tulburări în Balcani. în 1841, o insurecție țărănească a izbucnit în zona Nis-ului, ca urmare a presiunii beylor musulmani, adversari ai reformelor Tanzimatului, dublată de o ridicare a grecilor din insulele mărilor Egee, Ionică și Mediteraneană de Est, înăbușită de intervenția flotei engleze. „Marea Idee” care viza refacerea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îi cataloga Kisseleff, care nu se sfiau să utilizeze o frazeologie revoluționară. În alte manifeste, din primăvara anului 1831, se putea citi: „mult sânge va fi vărsat până ce Regulamentul Organic să fie pus în lucrare”. Acestea coincideau și cu răscoalele țărănești din Moldova, de care unii boieri nu erau străini. Blutte redă și un protest, adresat în aceeași perioadă, de boieri la Constantinopol. Kisseleff replica prin arestări și dezarmarea arnăuților boierești. Deschiderea Adunărilor obștești care trebuiau să voteze Regulamentele a fost
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în cele din urmă guvernelor Puterilor garante”. Referindu-se la compoziția Adunării, Colquhoun arăta că cei mai mulți dintre deputați aleși sunt „membri ai partidului național sau liberal”, adăugând că speranțele partidului conservator stăteau în voturile din Oltenia. El descrie și mișcările țărănești sub conducerea lui M. Mălăieru, exprimându-și convingerea că membrii Partidei naționale nu ar fi străini de aceste mișcări, scopul fiind de a strânge un număr cât mai mare de țărani la București, în ziua deschiderii Camerei. Planul a reușit
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]