7,853 matches
-
tot alaiul a plecat, negăsind comorile după care venise, băiatul a rămas împreună cu țiganca pe locul actual Cioara. Unii bătrâni povestesc cum că pe vremea lor erau doar șapte case uitate de lume, iar cei de aici, făcând parte dintre țiganii ursari, mare parte a anului satul rămânea pustiu. Viețuitorii acestor locuri vorbeau numai țigănește și erau tare mândri de micul lor paradis. La început își făceau bordeie în pământ, apoi case din bolovani de piatră necizelată, pietrele frumos aliniate încărcând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anii 1772, 1773 și 1774, era consemnată existența în zonă a un număr de trei rachieri, la Oncești, Taula și Tomozia. Pentru locuitorii mai înstăriți ai comunei, cazanul de rachiu era o instalație nu prea costisitoare. Cazanele erau procurate de la țigani și, după punerea acestor instalații în funcțiune, se puteau obține unele venituri. O evidență aproximativă a cazanelor de rachiu ne indică, în 1950, un număr de 3 cazane în Tarnița (Tănase Tătărășanu, Gheorghe Chirilă și Gheorghe Coca), 4 în Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Plugul cel mare este un obicei specific satelor din Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și turc. Prezența acestora ne îndreptățește să credem
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un obicei specific satelor din Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și turc. Prezența acestora ne îndreptățește să credem că avem de a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satelor din Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și turc. Prezența acestora ne îndreptățește să credem că avem de a face cu un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prezența turcului, alături de arnăut, ne confirmă faptul că ne aflăm sub administrația otomană, când rolul turcilor în administrarea Moldovei crescuse. Oglindind o realitate istorică a Moldovei medievale, obiceiul cuprinde pe reprezentanții etniilor care trăiau în țară la acea vreme: turci, țigani, evrei. Plugul cuprindea pe reprezentanții pe sexe ai diferitelor generații: fete tinere și babe în travesti, flăcăi maturi, părinți și moșnegi. Din punct de vedere al criteriului estetic, constatăm: o parte frumoasă reprezentată de arnăut, turc și fată, iar pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fete tinere și babe în travesti, flăcăi maturi, părinți și moșnegi. Din punct de vedere al criteriului estetic, constatăm: o parte frumoasă reprezentată de arnăut, turc și fată, iar pe de altă parte se află urâții, reprezentați de babă, moșneag, țigan și jidani. Personajele, deși sunt reprezentative, au foarte puțin text de spus, altele deloc. Mimica și gestica lor exprimă activități specifice etniilor pe care le reprezintă. În satul Tarnița se face o deosebire clară între Moș Nicolaie și Moș Crăciun
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată gura cămășii de care sunt prinse mânecile, pieptul și spatele fiecare de câte un lat6 de pânză. Lărgirea cămășii este dată de clinii laterali
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reprezentanților instituționali este unul „în bandă dublă, în care se vorbește despre lipsa locurilor de muncă («nici tineri cu facultate nu găsesc de lucru»), care însă nu se aplică și populației sărace, mai ales dacă este vorba despre rromi, căci «țiganul nu-l faci să se ducă la muncă, el doar cere». Cu alte cuvinte, discursul este de tipul: cei ca «noi» nu au unde să muncească, cei ca «ei» nu vor să muncească” (xe "Stănculescu"Stănculescu, 2004, p. 197) (sublinierile
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de vedere. Mai violent decât Moromeții, la Marin Preda, e un universitar, Petrini. Aflat la muncă silnică, își ucide torționarul aruncându-l într-un puț de mină. Când se eliberează, intră într-o echipă de deratizare și, incomodat de un țigan, îi mută fălcile. Își bate nevasta și, când ea leșină, o violează. În final îl ucide pe soțul amantei sale, aruncându-l dintr-un teleferic. Chiar și invocând legitima apărare, trebuie să recunoaștem că, pentru un intelectual, asistent al lui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
economică permite chiar țăranilor să se alfabetizeze. Timpul are, aparent, o nesfârșită răbdare cu oamenii și țăranii ciresc, mai ales ziare, dar și cărți. Sau li se citește. Niculae Moromete le citește adulților basme și povestiri cu Nastratin Hogea. Fierarul țigan Iocan, ajuns prosper, aduce în sat, pe lângă potcoave, cărți care îi zăpăcesc pe oameni: Progres?, Există Dumnezeu sau Niță Pitpalac la Karlsbad. Primele două se poate să fi fost broșuri de popularizare pseudoștiințifice. Ultima, deși titlul neobișnuit și expresiv pare
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
primăverii/ vesel sunt și eu. Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef în cazarmă, ei pun să le cânte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi, ascultă cântecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vârsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cântece populare care îi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ori pe zi. Se aplică pe neg sucul unei tulpini de păpădie, apoi se bandajează. Tratamentul se repetă până ce negul dispare. Se unge negul cu saramură, În care s-a stors zeamă de lămâie. Se aplică pe neg planta pleaftura țiganului, muiată În apă sau se unge cu apă tare. Se aprinde o bucată de iască și se ard cu ea negii. În unele zone din Bucovina, negii se freacă cu pieliță de rânză de rață sau cu sânge de șopârlă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
raidanchetă, instantanee, fapt divers, proză ori versuri, plus 141 grafică și caricatură realizate de tehnicianul Leonte ori Laurențiu Gheorghiu. În anii în care era incomod să‐ ți botezi copiii sau să mergi la biserică să te cununi, să promovezi calitățile țiganilor, Rulmentul a cutezat, și pentru prima dată în presa din țară a publicat la 31 ianuarie 1962 reportajul ” O viaț ă de om”, în care era vorba de Iorgu Brătianu, „bulibașa șatrei de nomazi staționați la marginea Bârladului”, care a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zicea că a intrat Cehoslovacia, iar un nepot ne-a spus că vine americanii ca să ne ocupe și o să ne mărească pensiile, ca să ne astupe gura. Eu, în gându' meu, i-am dat dracu' pe toți: ruși, americani, turci și țigani. Că așa nu se mai poate, păi, unde e dumn'le, sfecla și porumbu' de pe câmpu' pe care acuma vezi numai ciulini? Să vină unu' așa cum a fost Ceaușescu! Să fie curățenie, să ia pământu' înapoi, să dea cote, să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nregistrau 6 - 18 au rămas i maghiar ântul s-a profesoral de bună 16 licee colile cu artă și nerale, au e edificii ri pentru (și în interesul . în topul irector R ". socială s2 cauze: ulația apt în Uniune dul țigan continentu județul V ucideri ! l de trai î ute din ța entul de 28 stabilize la un mo iar la u 3: PSD, P i în județ). tot reform realizăril omel Vic a liniștit ă de mun a Europea ilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
e acompaniat de fanfară, care e, până la urmă particularitatea lui Bregovici). Tot așa, și cei vreo mie de spectatori de la un spectacol folcloric înseamnă... o bucată de suflet. Acolo s-au rezolvat probleme interetnice. Pe metrul pătrat din piață ori țigan, ori neamț, ori român receptau activ mesajul de pe scenă. Desigur toată lumea își păzea buzunarele sau borseta de hoți. Dar fiecare își căuta de treaba lui, inclusiv în barurile de noapte zumzăind până spre dimineață. Vasluienii noștri au avut o prezență
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
politicieni) în multe părți ale municipiului. Ne-a crescut inima văzând cum ne privesc cetățenii și cât apreciază munca noastră. Și e o mare bucurie să simți că ești "prietenul de care ai nevoie" sau "adevăratul prieten" de la pensionari până la țigani; că de la oraș, ori de la țară, mulți, mulț i ne așteaptă cu nădejde și încredere. Vin alegerile, dar să nu creadă cineva că și la Televiziunea Vaslui sau Unison Radio are careva... LIMBA GROAS| ! La bună vedere ! (MERIDIANUL, An X
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
33, lângă blocul țigănesc 32 de pe str. M. Kogălniceanu. Infecția aia de bloc cu garsoniere are în majoritate locuitori rromi care mai de care "liber profesionist" adică fără ocupație. E o gălăgie, o porcărie de nedescris la acest bloc unde țigani descreierați urlă toată noaptea sau se bat, în numele unei libertăți de care ei, țiganii, nu știu să se bucure și nici s-o respecte ! Hărmălaia se realizează nu neapărat de copiii numeroși, mucoși, nerespectuoși și bătăuși, ci chiar de părinții
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
garsoniere are în majoritate locuitori rromi care mai de care "liber profesionist" adică fără ocupație. E o gălăgie, o porcărie de nedescris la acest bloc unde țigani descreierați urlă toată noaptea sau se bat, în numele unei libertăți de care ei, țiganii, nu știu să se bucure și nici s-o respecte ! Hărmălaia se realizează nu neapărat de copiii numeroși, mucoși, nerespectuoși și bătăuși, ci chiar de părinții lor care se strigă unii pe alții (pe la miezul nopții) ca de pe alt deal
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
la ziar, data viitoare și cu poză. Să se liniștească ! Să respecte măcar pe ai ei, dar și pe vecini ! Pentru că, tragedia este pentru cei din bl. 32, oameni serioși, muncitori obosiți după slujbă, care 217 trebuie să suporte asaltul țiganilor nebuni, sau cu totul iresponsabili. Și ăștia-s de diferite vârste... Loredana e una dintre zecile care strigă ! Poliție... gardieni... aș ! Au dispărut fără urmă. Și vor fi și mai rari acum la culesul de toamnă ! Văd că mai au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Europa, nu au ce face (să-i vedeți cum stau toată ziulica la umbră) și își închipuie că pot zice sau face ce vor ! Mai vine și valul tânăr de analfabeți cu simțurile animalice dezvoltate ... Dar, deși nu cred că țiganii, de oriunde vor fi, trebuie discriminați, putem să-i lăsăm ca pe niște animale fără vreun fel de educație ? Iarăși, este adevărat că și tinerii care-s cu fete de mână la plimbare pe Kogălniceanu strigă noaptea tot felul de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
să le urâțească zidurile, să-i pună la cheltuieli inutile ș.a. Cum păcătosul ăsta e și obraznic și fără discernământ, răspunde, țigănește și procedează în continuare ca un smintit ! Colocatarii nu-l prea pot opri, mai ales că vreo câțiva țigani îi iau apărarea și-l sfătuiesc. Poliț istul de proximitate nu prea există ! Legile sunt greu de aplicat pentru comunitatea asta putredă. Ce-i de făcut? Probabil un front comun al cetățenilor urbei care pot da ușor un telefon la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mare. Furtună cu diverse amestecuri care, între timp, s-au stratificat. 2004-2007 - Așezare socială, după acumulări: cine are, are, cine nu, nu va mai avea, că nu mai are de unde. Surplusul pleacă peste graniță. (Unii spun că vin căpșunarii și țiganii cu bani. Hm!). La zi, liderii locali cam dispar, din rațiuni economice sau din ordinul superiorilor politici: mai "iese" cineva la PNL din cauza lui Dan Marian? Mai suflă vreun PD-ist de frica lui Cristian Rădulescu? Mai chiscuie vreunul dintre
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]